Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Victor Grigor
Incorect Politic
August 10, 2019
Ard mii de beculețe pe tavane…
Bianca telefoanele -încălzește:
Uite, deodată, pe ecrane,
Chipul drag din plasme îi zâmbește:
_E Johanis! Cât n-au povestit
Fetele de viața-i fără pată!
Îl numesc Părinele Iubit
Mii de liceeni din țara toată!
Și aseară, toate, i-au mai spus
Despre el, mai mult ca niciodată:
Că la Cotroceni , la preț redus,
Poze-și face cu oricare fată!
Însă-n special dorința are
Ca să fie strâns îmbrățișat
De fetițe fără apărare,
Ca să pară că le-ar fi salvat…
(Ca să vadă națiunea-îndată,
De la cizmă până la opincă,
Că doar Klaus poate s-o mai scoată
Din butoiul unde-o ține Dincă!)
Însă cu furie-o tăvălește,
Bianca-o veșnice-n tină,
Pe ministra care-o sfătuiește
Să nu urce-n oricare mașină.
Mult se-agită-a noastră Biencuță,
Singurică-n camera cea mare,
Până ce-ostenită, pe-o pernuță,
Fruntea-și pune ea cu resemnare…
Dar nu-i singura copila, nu e!
Ca o caldă mângâiere simte
C-o veghează, dirijat din UE,
Cel mai bun și mai iubit Părinte!
Încât noi, văzând a lui purtare,
Ne-întrebăm fără întârziere
De are-n el așa înflăcărare,
De ce nu îi propune-o înfiere?
Ca să facă omu-un bănișor_
Să n-ajungă iar în sărăcie
Dacă s-o-întâmpla guvernator
Peste țară să nu mai rămâie…
Aveau dreptate cei care au scris mai demult. Astea nu sunt poezii. Astea nu au valoare de poezie, de lectură, nici acum, nici peste 20 de ani.
Toate merg pe acelasi sablon scremut din matele mintii domnului autor. Toate se vor niste replici si niste raspunsuri personale, la adresa unora care i-au deranjat stimabilului poet existenta. Dar, citite a doua oara, par a fi niste Ode inchinate celor aflati in colimator in acel moment. Am intrat pe sectiunea din site care este rezervata acestor “creatii”si nu am gasti decat versuri fortate, laude de 2 bani si aparente critici. Plus ca se intrevede caracerul unui ins jalnic, care merge prin viata cu conceptul de “ba pe-a matii” repetat paroxistic. Se tot scrie aici despre unitate si dezbinare. Omul asta nu a primit laude, ci numai critici. Pare un “artist neinteles”, dar, din pacate nici artist nu e…
PS. Sigur voi fi “onorat” cu o replica urzicatoare – la astea e maestru. Absurd !
Domnule Popescu, Felicitari !
Dumneata ai pus punctul pe “i”, dar din pacate, se pare ca prea tarziu. Se pare ca ati avut mare dreptate cu subiectul “ba pe-a matii”, dar ati gresit la partea cu scremerea – se pare ca are diaree. A si aparut o noua creatie nula, in care s-a folosit de principiul enuntat de dvs si, totodata v-a si “atins”.
Draga domnule Popescu, “poezia”, pe care am dedicat-o domnului Johanis, nu este decat o parodie dupa o indragita creatie literara tiparita in manualele scolare de la noi prin anii ’50. In original era vorba de un Iliuta si de tovarasul Stalin.Vad ca lista aparatorilor Marelui Sas creste pe zi ce trece! Reactiile dvs. nu fac decat sa ma convinga ca nu am scris nimic degeaba .
Vai, Maestre, cum sa declari o asemenea prostie ? Cum sa ne spui ca esti doar un plagiator prapadit ? Eu vazusem paradisul in opera Ta, dar acum s-a naruit totul !
Maestre esti tare!
Straine, ce Capitol II
Ai vrea sa-ti zicem de-azi si noi,
Ca-n iarna, cand erai ca tunul,
Toti iti ziceau _Capitol I !
Iar astazi, ca s-a dezghetat,
Tii mult sa fii rebotezat…
Ca nu cumva pe-asa caldura,
Sa te usuci pe batatura_
Ne pare pare rau c-asa-ti fu tie
Scris inca din copilarie:
Sa nu fii om nici un moment,
Ci doar un simplu_ excrement…
Imi pare rau ca te-am dezamagit, draga Legiune!
CRITICILOR MEI
Multe flori sunt, dar putine
Fan ajung in vreo poiata_
Poate orice bou retine-n
Mintea-i cea handicapata…
Dar cu-atat mai mult i-am cere
Unuia ce _Viorel
Nume-avu mare placere
Ca sa poarte, de vitel:
Caci acest nume ce-l are,
De cand fu cu el legat,
Nu-i fiu dat dintr-o eroare,
Ci din flori l-a capatat!
Mai ales ca nu-i pretindem
Multe flori ca sa retina,
C-a lui minte, cat i-o-intindem,
Nu cuprinde o tulpina…
Desi-n teasta-i extra-plata
Pe-undeva, printr-o valcea,
Mai speram noi, cateodata,
Sa aflam vreo …viorea:
Ca sa ne-amagim, complice,
Ca si specia-i bovina
Poate-odat’ sa se ridice
Si s-ajunga la lumina;
Si-n final sa aiba parte,
Ca sa scape de prigoana,
Chiar si vita fara carte_
De statutul de persoana!
Asa cum de-un timp insista
Sa-l revendice cu-ardoare
Rasa zisa “progresista”
Cu copite la picioare…
Insa, studiindu-i felul
Prost de relationare,
Constatam azi ca vitelul
Viorel sanse mari n-are
Din conditia-i bovina,
Mancatoare de coceni,
Vre o data sa parvina_
Precum bou-n Cotroceni!
Pentru ca mai rar norocul
Ti se-intoarce inapoi,
Cum ti-aluneca pantoful
Pe-un cleios “Capitol II”…
Asa ca-n final, de tineti
Sa va ridicati din turma_
Doua versuri bune scrieti
Si ma criticati …pe urma!
Insa chiar si-asa, precis,
Criticii n-or da-inapoi,
Fiindca-i simplu de admis
Ca din urma vin alti …boi.