Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Octombrie 22, 2018

RoExit pătrunde tot mai tare în conștiința colectivă.

Pe măsură ce politicile anti-europene ale Uniunii Europene (ce ironic) se accentuează, discuția despre RoExit devine tot mai relevantă. Articolul de mai jos, scris de Paul Ghițu și publicat pe ActiveNews ne oferă o perspectivă rațională asupra motivelor pentru care România ar trebui să iasă din UE.

Urmează articolul integral:

Să facem România Mare din nou, ieșind din UE – 14 motive pentru RoExit (I)

(Și nu la cea teritorială mă refer.) Cea mai spectaculoasă scădere a simpatiei românilor pentru UE (chiar cea mai abruptă în toată istoria UE) înregistrată deultimul Eurobarometru, de la 59 % în aprilie la 49 % în octombrie, ne arată că românii, departe de a fi “oile” Europei, dau dovadă de un simț al realității și de un fler politic mult superioare multor popoare din poleitul și semețul (încă) Vest al Europei și al lumii.

Un aport semnificativ la această poziție l-a avut cu siguranță ofensiva din stradă, din presă, din politică a rezistilor, usriștilor, cioloșiștilor, semnatarilor platformei pt autonomia transilvaniei, activiștilor pro-lgbt-educație sexuală-ideologie de gen și restului de mercenari neo-sexo-marxiști ai globaliștilor, ambasadorilor și tuturor personajelor politice europene care îi susțin pe activiștii interni, care au trezit ochii multora în legătură cu „deliciile” care ne așteaptă în UE.

Și asta după ce eram printre cele mai entuziaste și optimiste popoare prinse în lațul imperiului progresist bruxelez.

E adevărat, circa 65 % nu doresc o ieșire imediată din UE, iar acest lucru ține probabil de mai mulți factori: nesiguranța privind ceea ce va urma, dacă mai avem cui vinde și de unde cumpăra, teama că rudele lor numeroase aflate în alte state UE ar fi nevoite să plece, fiind astfel lipsite de venituri, în destule cazuri, mult superioare celor de aici, propaganda că vin rușii etc.

Înainte de a expune, pentru cei nehotărâți sau potrivnici, motivele pentru Roexit într-o formulare mai pretențioasă, am să încerc să vă conving de necesitatea acestuia prin câteva întrebări simple, descriere frustă a unei realități care se schimbă accelerat în sens negativ.

VOI CHIAR VĂ VEDEȚI TRĂIND ÎNTR-O ASTFEL DE SOCIETATE, ÎNTR-UN ASTFEL DE STAT? PE BUNE?

Voi chiar vă vedeți trăind în viitorul apropiat într-o țară în care crimele, violurile, jafurile, traficul de droguri sunt tot mai multe, devin parte a vieții zilnice, în care sunt zeci de mii de atacuri cu arme albe și tot mai multe atentate teroriste, iar poliția, în loc să se ocupe de ele, îndeamnă populația să denunțe delictele de ură, adică de „discurs de ură” și „gând de ură”?

În care vi se interzice să gândiți și să vorbiți altceva decât ceea ce este corect politic, altfel vă pierdeți locul de muncă sau/și libertatea?

În care puteți fi lichidați social și închiși pentru opiniile voastre; sau pentru ceea ce s-ar putea presupune că gândiți, deși nu o faceți, sau, oricum, nu o arătați în niciun fel? În care veți fi vinovați , puși la zid, decăzuți din drepturi, izolați și chiar exterminați doar pentru că sunteți albi, heterosexuali, creștini, eventual și bărbați, țineți la tradiții și la norme morale?

În care drepturile musulmanilor și cele lgbt sunt mai tari decât oricare alte drepturi? În care copiii vă sunt luați de stat pentru motive de un absurd grotesc; sunt racolați în bande criminale; sunt decimați de droguri; devin sclavi sexuali ai rețelelor de pedofili și prostituție; sunt educați din scutece în a se concentra asupra sexualității, iar pedofilia va fi legalizată treptat până la aceleași vârste? În care bisericile nu-și mai pot trage clopotele și nici avea cruci deasupra?

În care să vi se implanteze cipuri sub piele pentru a fi urmăriți și controlați; să vi se interzică deținerea de bani lichizi pentru ca și prin intermediul conturilor din bănci să fiți sclavi lipsiți de voință? În care să trebuiască să vă schimbați obiceiurile, să fiți la cheremul celor veniți din alte culturi (religii), așezați de autoritățile locale deasupra autohtonilor?

Să vi se interzică salvarea copiilor bolnavi pentru că statul știe mai bine ce este bine pentru ei; să fiți eutanasiați chiar dacă aveți șanse bune de revenire și mulți ani înainte, tot pentru că statul știe ce e mai bine pentru voi? În care avortul este politică de stat, femeile sunt îndemnate să avorteze, resturile copilașilor avortați sunt traficate pe sume uriașe? În care oamenii nu mai sunt femei și bărbați, ci orice altceva de neimaginat până acum? În care sexul cu animale și cadavre, incestul, poligamia sunt normale și normative?

În care bunăstarea actuală se va duce repede, bugetele prăbușindu-se sub povara asistaților social, a zecilor de milioane de migratori musulmani, dintre care doar circa 10-20 % lucrează, ceilalți fiind întreținuți, împreună cu familiile lor numeroase cu stipendii și drepturi consistente?

În care, odată cu venirea la putere a reprezentanților acestora, pe fondul înlocuirii rapide a populației autohtone, devenită minoritară, situația economică se va degrada accelerat? În care nu veți mai avea dreptul la pensie , ci pe cel la eutanasie și prelevare a organelor? În care vor fi războaie, măceluri, omoruri în masă între autohtoni și migratori, apoi, între diversele facțiuni etnice și religioase ale migratorilor?

Toate aceste sunt procese și fenomene așezate, sau dezvoltare, în toate statele UE, mai avansat către Vest, o parte dintre ele, în stadii incipiente în Est. Dar ele vor deveni realitate peste tot în doar puțini ani dacă această Uniune Europeană, acest imperiu al neo-sexo-islamo-marxismului va mai exista. Sau, va deveni pentru cei care vor rămâne acolo.

Pentru cei care nu cred, sau contestă spusele mele: le pot documenta oricând concret, cu date, documente, decupări din realitate.

14 motive pentru Roexit

Realitatea din întrebările de mai sus poate fi cuprinsă în 14 argumente pentru părăsirea UE. Pentru a evita inutile discuții despre vina noastră, despre faptul că dăm vina pe alții pentru problemele noastre etc., precizez că cele ce urmează nu implică, pe de altă parte, că am multe cuvinte de prețuire pentru ceea ce au făcut românii cu România în acești 29 de ani. Dar aceasta este o altă discuție. Iată, deci, motivele:

1. Decizia manifestă și acțiunea sistematică a elitei UE și a celei din statele occidentale de înlocuire/amestecare/ schimbare a structurii de populație, prin migrația musulmană organizată. Agresiunea împotriva specificului cultural și spiritual al popoarelor europene. Promovarea unor politici pro-migratori și anti-localnici, discriminarea fățișă a acestora din urmă, ascunderea, nepedepsirea, în final încurajarea activității infracționale a migratorilor. Ajutoarele pentru migratori mai consistente decât pachetele sociale și de sănătate pentru localnici.

2. Promovarea dictatorială a politicilor socialiste, ideologiilor marxismului cultural, care pun în pericol identitatea persoanei, identitatea etnică și identitatea națională. Promovarea individualismului, a unei libertăți limitate la cea a simțurilor, poftelor și promovarea invidiei, egoismului, însingurării, a unei culturi a morții și reducerea drastică a libertății de gândire, de opinie și de exprimare – legislația privind avortul, căsătoriile homosexuale, transgenderismul, experimentele pe embrioni umani, eutanasia, hate-speech-ul.

3. Infestarea cu socialism, intoleranță și distrugerea sistematică prin reducționism ideologic a sistemelor de educație europene.

4. Eludarea, ocolirea, nesocotirea, neconsultarea dezideratelor populare reale. De exemplu, Franța și Olanda au nesocotit rezultatele negative ale referendumurilor privind aprobarea Tratatului de la Lisabona, iar celelalte state au anulat organizarea acestor referendumuri.

5. Pozițiile, imixtiunea, amenințările inacceptabile și impardonabile ale unor funcționari/structuri ai/ale Comisiei Europene, plătiți/bugetate de către statele contribuabile, împotriva opțiunilor unor state sau ale unor popoare, sau pentru impunerea unor măsuri neagreate de acestea cum ar fi acceptarea migratorilor și implementarea legislației enumerată la punctul 2.

6. Intervenția statului în viața personală, de la cea economică la cea intimă. Tot mai mult, în paralel cu creșterea numărului asistaților social, UE devine un stat părinte intruziv și abuziv. Promovarea agresivă a dreptului de a adopta reglementări intruzive în diverse zone ale vieții și comerțului. Urmărirea și anihilarea criticilor autorităților locale și europene. Supra-reglementarea comerțului și activității economice, luarea de măsuri care au îngreunat accesul la piețe și fonduri.

7. E o formulă supercentralizată/birocrație excesivă, elite politice dezinteresate de soarta populației europene. Politicieni și funcționari mediocri, slujbași umili ai adevăraților șefi din spatele instituțiilor. Excesul de intervenție birocratică în detalii care țin de specificul local și de competențele statale. Multe, inutile și agasante agenții și instituții create pentru a gestiona cedările de suveranitate dinspre statele membre către Bruxelles.

8. Politizarea excesivă a societății civile finanțate de UE. Ong-urile care sunt dependente de finanțarea europeană promovează agresiv politicile în pregătire, sau pe cale de a fi implementate. Sub pălăria acțiunii pentru democratizare de fapt o agresiune fără precedent în ultimii 50 de ani împotriva democrației

9. Degradarea economică atât a unor state componente cât și a populației acestora, afectarea severă a clasei mijlocii, în special în Vest, adâncirea polarizării averilor, tot mai mulți săraci, și bogați tot mai bogați. Clasa de mijloc s-a redus numeric și ca prosperitate. Relocarea afacerilor în state cu mâna de lucru ieftină a oprit creșterea economiilor europene și a prosperității europenilor.

10. Lipsa de viziune, de strategie pe termen  mediu și lung pentru armonizare. Lipsa răspunsurilor adecvate la provocările externe și interne. Lipsa unei politici externe. Lipsa unei soluții defensive. Lipsa unei securități comune economice, militare: relațiile diferite ale unor  state UE cu Rusia, critica NATO. Politica anti-SUA președintelui Trump.

11. Prăpastia dintre comisia europeană și statele componente. Aroganța, suficiența, disprețul UE/ state și state importante/state mici. Discriminarea statelor mai mici, discriminări nord-sud. Aplicarea selectivă a regulilor. Lipsa de încredere, lipsa de solidaritate, relații bazate pe ipocrizie. Decizia proastă calitativ. Procesul decizional limitat la 2-3, de obicei 1 singur centru: Berlinul, a alimentat prăpastia dintre elite și populațiile care s-au simțit neluate în seamă.

12. Corupția generalizată, apariția unor clanuri și rețele mafiote europene, începând chiar de la Bruxelles și din capitalele importante – vezi dosarul EADS.

13. Imposibilitatea reformării reale în sensul păstrării identității civilizaționale europene și a unei prosperități acceptabile pentru locuitorii tuturor statelor componente. Europa cu 2 viteze. Sper că nimeni nu-și imaginează că România va fi în viteza întâi.

14. Prăbușirea UE. UE va dispărea nu pentru că vreau eu, sau alți eurosceptici, ci pentru că a fost subminată de chiar organizatorii și șefii ei, prin felul în care s-au raportat la civilizația europeană și la popoarele europene; pentru că valul opoziției este tot mai mare; și pentru că Europa de vest va fi, în cea mai mare parte, islamică.

De ce să ieșim mai repede și să nu așteptăm decesul firesc? Pentru că cei care ies primii vor lua caimacul relațiilor cu alte regiuni ale globului, pe când ultimii vor lua resturile.

Dar despre acestea și în general despre soluții pentru o ieșire lină și o mai bună viață după UE în episodul următor