Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Noiembrie 26, 2018
Dragi camarazi, iubiți frați și surori în Hristos Domnul, aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucuram si să ne veselim întru ea.
Anticipând nemulțumirea unora unora care răcnesc “dar se dau bani pe biserică și noi n-avem spitale!!!” și văzând agresivitatea cu care scuipă venin, las aici următoarea listă:
Dragilor, iată lista unităților medicale înființate de Biserica Ortodoxă Română ( aflate în evidență în anul 2017)!
Oare veți avea măcar răbdarea să le citiți? Ca să nu mai comentați în necunoștință de cauză. ?
1. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
2. Centrul medical „Sfântul Spiridon Vechi”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
3. Cabinet stomatologic „Sfântul Pantelimon”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
4. Centrul socio-medical „Sfântul Dorotei”, Mănăstirea Turnu – Arhiepiscopia Bucureştilor;
5. Cabinetul medical „Sf. Cosma şi Damian”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
6. Policlinica Providența, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
7. Spitalul Providența Iaşi, – Arhiepiscopia Iaşilor;
8. Centrul de recuperare şi îngrijire medicală „Sfânta Ana”, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
9. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Cluj – Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
10. Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
11. Cabinetul medico-social „Sfinţii Apostoli Andrei, Petru şi Pavel”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
12. Serviciul Medical de Îngrijiri la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
13. Centrul de Recuperare Psiho-Neuro-Motorie pentru Copiii cu Handicap „Sf Irina”, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
14. Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu pentru adulţi, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
15. Serviciul de Îngrijiri Paliative la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
16. Serviciul de Îngrijiri socio-medicale la domiciliu „Sfântul Vasile cel Mare”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
17. Centrul Social al Parohiei “Tractorul I”, Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
18. Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulator – Arhiepiscopia Sibiului;
19. Centrul de Îngrijire si Asistență Socială la Domiciliu, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
20. Cabinetul Medical de Medicină de Familie ,,Christiana”, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
21. „Centrul de îngrijiri social-medicale la domiciliul pacienţilor cu boli incurabile”, Protopopiatul Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
22. Cabinetul „Sf. Nicolae”, Brăila – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
23. Cabinetul „Sf. Spiridon şi Sf. Irina”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
24. Aşezământul Eparhial „Sf. Mc. Pantelimon” – Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
25. Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginți Cosma şi Damian”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
26. Cabinetul „Acoperământul Maicii Domnului”, Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
27. Cabinet medical – Parohia “Sfinții Împărați” Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
28. Cabinetele medicale „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
29. Cabinetul Stomatologic „Sf. Nicolae”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
30. Dispensarul medical „Sf. M. Mc Pantelimon”, sat. Zimbru – Arhiepiscopia Aradului;
31. Cabinet stomatologic la Mănăstirea Dumbrava, com. Unirea, jud. Alba – Arhiepiscopia Alba Iulia;
32. Centru social-medical rezidential vârstnici de la Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
33. Unitatea de îngrijire la domiciliu vârstnici, Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
34. Cabinet stomatologic, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
35. Cabinetul Medicina de familie „Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
36. Centru de permanență medicală, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
37. Cabinet de protezare auditivă, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
38. Cabinet de consiliere psihologică, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
39. Cabinet de logopedie „Zambetul sunetului” Sf. Proroci Moise şi Aaron”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
40. Servicii stomatologice – un sprijin pentru bătrâni și copii ce provin din medii defavorizate, municipiul Roman –Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
41. Cabinet socio-medical stomatologic „Sf. Luca al Crimeii”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
42. Centrul de recuperare neuro-motorie „Sf. Vasile cel Mare”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
43. Cabinetul medical Sf. Ioan Rusu – Episcopia Giurgiului ;
44. Centrul medico social „Sf. Ierarh Nectarie” – Episcopia Devei şi Hunedoarei.
45. Centrul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Mina” – Parohia Tătărani din Arhiepiscopia Bucureştilor;sursa facebook : Corina Ramona Ana Stanciu
Acum că le-am răspuns îndrăciților care tot îndrăciți rămân orice le-ai spune, putem să ne bucurăm de moment. Construcția Catedralei Mânturii Neamului este cea mai mare realizare din ultimii 30 de ani, un monument al conștiinței naționale, sfințit în Anul Centenarului 2018.
Ar fi fost o victorie completă dacă s-ar fi validat Referendumul pentru familie.
Până să fi ajuns aici, am trecut prin mai multe etape. Proiectul catedralei nu este unul recent, nu este unul născocit de Patriarhul Daniel pentru bani, ci este un deziderat național încă de când ne-am dobândit independența.
Problema construirii unei catedrale impunătoare în Bucureşti, care să simbolizeze Biserica Ortodoxă Română şi afirmarea identităţii naţionale, s-a pus imediat după dobândirea independenţei de stat, în urma războiului din 1877-1878, când s-a constatat că nici una din cele peste o sută de biserici, câte existau atunci în Capitală, nu erau atât de încăpătoare încât să primească pe toţi cei care ar fi dorit să participe la Te Deum-urile oficiate cu prilejul sărbătorilor religioase
Termenul de “catedrală” semnifică biserica unde slujeşte episcopul, mitropolitul sau patriarhul şi ea reprezintă simbolul unităţii şi autorităţii bisericeşti. “Catedrala Mântuirii Neamului” este adusă în discuţie de primul patriarh al României, Miron Cristea, în contextul realizării Marii Uniri din 1918 şi a înfiinţării Patriarhiei României, în 1925.
Ai crede că vreun guvern conservator a decis construirea catedralei…dar surpriză!, au fost chiar liberalii în frunte cu idolul Brătianu!
Primele demersuri în ceea ce priveşte ridicarea unei catedrale impozante în Bucureşti au loc în timpul guvernării liberale, conduse de Ion C. Brătianu. În 1884, acesta cere un credit de 5 milioane de lei, votat de corpurile legiuitoare fără nici un fel de obiecţii[1].
Personalitatea cea mai reprezentativă a liberalismului clasic a susținut construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
S-au schimbat guverne și interesul pentru catedrală a dispărut până în anii ’20.
Interesul reapare după Marea Unire din 1918, dar şi după înfiinţarea Patriarhiei Române, la 4 februarie 1925. De această dată, problema înălţării unei catedrale naţionale la Bucureşti s-a pus cu şi mai multă tărie. Ea trebuia să simbolizeze unitatea naţională a românilor, “de neam şi de credinţă”[2]. Demersul a aparţinut, mitropolitului primat (apoi patriarhului) Miron Cristea, care a readus în discuţie problema construirii catedralei.
La câteva zile după instalarea în scaunul patriarhal, Miron a mers în audienţă la regele Ferdinand, pe care l-a rugat “să dăm curs liber pregătirilor pentru Catedrala Neamului”[3]. Tot atunci, el a discutat despre această chestiune şi cu primul-ministru Ion I.C. Brătianu, care, la cererea sa a deschis un credit de 3 milioane pentru facerea planurilor. Începerea lucrărilor urma să se facă ”la timpul oportun”, care, din nefericire, nu s-a ivit în anii următori, bântuiţi de mari lipsuri. De aceea, apelul pentru strângerea de fonduri din partea cetăţenilor ţării nu a mai fost lansat.
Iniţiativa a fost reluată începând cu anul 1927, când, Miron Cristea, devenit între timp înalt Regent, s-a încumetat să pornească acţiunea şi a cerut în mod oficial Primăriei Capitalei să ofere un loc potrivit pentru noua catedrală. Vestea a fost primită cu bucurie şi interes în cercurile cele mai largi, arătând cât de mult era dorită şi aşteptată Catedrala Neamului de către populaţia Bucureştiului. Nimeni nu a contestat necesitatea clădirii ei. Nu s-a obiectat nici măcar că ţara trecea atunci prin vremuri grele, datorită marii crize economice care cuprinsese întreaga Europă. Toţi au fost de acord că această catedrală să fie ridicată cât mai curând şi cât mai măreaţă, demnă de România întregită, nădăjduind că se vor putea strânge sumele necesare pentru zidirea ei.
Trebuie subliniat că în acele vremuri românii nu o duceau bine din punct de vedere economic, cu siguranță nu la fel de bine ca astăzi, și totuși au susținut în marea lor majoritate ridicarea catedralei, chiar dacă trebuiau să doneze și chiar dacă trebuiau să se împrumute. Asta ne spune ceva despre cât de mult am decăzut sufletește față de perioada interbelică.
Odinioară, românii puneau mai mare preț pe bogăția duhului decât a lumii, se hrăneau nu doar cu pâine, ci cu fiecare cuvânt ce purcede de la Dumnezeu.
Atunci
Acum
Astăzi sunt tot mai multe voci care se referă obsesiv-compulsiv la economie, se gândesc numai la ban, fără să considere latura duhovnicească a lucrurilor. Materialism și punct. Asta-i tot ce contează pentru românul de azi, fără să generalizez.
Revenind la Catedrala, din cauza crizei economice din acea vreme și apoi izbucnirea războiului, proiectul a rămas nerealizat până în zilele noastre, când în sfârșit se înalță triumfătoare Catedrala Mântuirii Neamului.
Victoria a fost marcată de o serie de evenimente care au început încă de vineri:
Evenimentele care marchează sfinţirea Catedralei Naţionale au debutat, vineri, odată cu sosirea la Bucureşti a Sanctităţii Sale Bartolomeu al Greciei. La manifestarea de duminică sunt aşteptaţi peste 30.000 de credincioşi.
Duminică, începând cu ora 8.00, va fi oficiată Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina în Catedrala Naţională, urmată la ora 9.00 de Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale. La sfârşitul slujbei se va citi Actul de sfinţire.
Liturghia va începe la ora 10.30 şi va avea loc în interiorul Catedralei Naţionale.
La ora 13.00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi racla cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina vor fi aşezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naţionale pentru a fi cinstite de către credincioşi, după închinarea acestora în Altar.
Credincioşii care doresc să participe la slujba de sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale sunt aşteptaţi pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, unde vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate.Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali.
Însă, după finalul Liturghei, toţi credincioşii pelerini ortodocşi prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfinţirii (25 noiembrie), cât şi în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfinţirii”), având posibilitatea să se închine în Altar, nou sfinţit.
În seara zilei de duminică, începând cu ora 18.30, va avea loc un Concert extraordinar, la Sala Palatului, organizat de Centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române, cu participarea Grupului psaltic „Tronos”, a Orchestrei reprezentative a Armatei Române şi a Orchestrei Naţionale „Lăutarii din Chişinău”.
Tronos este o formație de artiști subapreciați pe care nu-i vezi la televizor, întrucât susțin moralitatea, tradiția și spiritul național.
Apogeul a fost atins în timpul slujbei de pomenire a eroilor neamului, când o listă cu 350.000 de nume a fost depusă la piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar, acolo unde se așează osemnite ale sfinților martiri pentru credință.
La Catedrală au mai fost aduse moaștele Sfintei Ecaterina și mâna Sfântului Apostol Andrei.
ACTUALIZARE 19:00 Înainte de începerea slujbei de pomenire, mâna Sfântului Apostol Andrei și moaștele Sfintei Ecaterina au fost aduse la Catedrala Mântuirii Neamului, spre închinare, de către o delegație din Grecia.
Eroii neamului românesc au fost pomeniți sâmbătă pentru prima dată la Catedrala Națională, unul din idealurile poporului român care a devenit realitate după aproximativ 130 de ani, informează Basilica.
Slujba de pomenire a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în timpul căruia au început lucrările de înălțare a edificiului reprezentativ pentru Ortodoxia românească încă de la scurt timp după întronizarea din anul 2007.
După serviciul religios, Patriarhul României a rostit un cuvânt intitulat „Pomenirea eroilor neamului este în același timp un act de cult și de cultivare a comuniunii între generații”.
Părintele Patriarh a explicat că „pomenirea solemnă a eroilor neamului românesc cu o zi înainte de sfințirea Catedralei Naționale o săvârșim pentru a așeza cu evlavie și recunoștință sub sfânta masă a Catedralei Mântuirii Neamului numele tuturor eroilor români cunoscuți care și-au jertfit viața în Războiul de Independență din 1877-1878, în războaiele balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial în 1944-1945, precum și numele făuritorilor Marii Uniri din 1918”.
Lista eroilor cunoscuți este AICI.
„Pe lângă eroii cunoscuți există o mulțime de eroi necunoscuți ai neamului românesc care au fost înmormântați în gropi comune, în locuri comune, dar care sunt cunoscuți de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.
Vineri, 23 noiembrie, prin sosirea Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu I, la București, au început oficial manifestările care vor culmina cu slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, eveniment ce va avea loc duminică, 25 noiembrie.
Pe 24 noiembrie, Părintele Patriarh Daniel va săvârși o slujbă de pomenire pentru eroii neamului românesc, căzuți în timpul Războiului de independență, a Primului Război Mondial, a războaielor balcanice și în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Ceea ce este mai puțin cunoscut, este faptul că în cadrul acestei slujbe, numele a 350.000 de eroi căzuți pentru întregirea Țării, vor fi depuse la piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar, acolo unde se așează de-obicei, osemintele ale sfinților martiri pentru credință.
Astfel, Catedrala va avea în cel mai sfânt loc al său jertfa pentru credința ortodoxă, dar și pentru unitatea națională.
De altfel, Catedrala Mântuirii Neamului este închinată eroilor români, având ca prim hram, praznicul Înălțării Domnului, cunoscut și ca Ziua Eroilor. Al doilea hram este Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Părintele Ioanichie Bălan, în lucrarea Călăuză Ortodoxă în Biserică, spune: „Sfântul Altar este simbolul mistic al Împărăției cerurilor, unde – în chip nevă-zut – se află tronul Preasfintei Treimi, Maica Domnului cu toți sfinții și îngerii împreună cu slujitorii sfințiți ai Bisericii. Altarul este locul cel mai sfânt de pe pământ, unde locuiește nevăzut Dumnezeu și unde Se jertfește zilnic, în timpul Sfintei Liturghii, Domnul nostru Iisus Hristos. Dacă naosul închipuiește tainic lumea văzută, a credincioșilor, adică Biserica luptătoare de pe pământ, Altarul închipuiește Cerul, adică Biserica biruitoare de sus, formată din îngeri și din toți sfinții, care se roagă pentru noi și ne ajută să biruim ispitele diavolului și să dobândim mântuirea sufletului”.
L-am contactat pe doctorul David Bruckman pentru un comentariu cu privire la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, iar printre puținele momente de coerență a declarat următoarele:
Ai vei cum îndrăznesc românii să construiască o catedrală națională? Băgați repede propagandă antibiserică, bani cheltuiți aiurea, popi corupți, gălăgie în oraș, habotnicie, etc, etc. aruncați în derizoriu totul, trucați poze dacă trebuie!
Zis și făcut, una dintre pozele trucate a început să circule pe rețele:
În final, iată niște poze inedite, netrucate:
Nu este o critică adusă ortodocșilor adevărați, ei sunt
în cunoaștere, ci un masaj adresat laicilor care se cred ortodocși:
Extras din declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 15 octombrie 2018:
„Primirea în comuniune a schismaticilor și a persoanelor anatemizate de altă biserică locală, cu toți „episcopii” și „clericii” pe care i-a ordonat, invadarea teritoriilor canonice străine, încercarea de negare a propriilor decizii și obligații istorice, toate acestea pune Patriarhia Constantinopolului în afara canoanelor
și, spre regretul nostru, face imposibilă comuniunea euharistică cu ierarhi, clerul și laicii lor.”
Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, ținută la Minsk la 15 octombrie 2018:
„De acum și până ce Patriarhia Constantinopolului nu renunță la deciziile sale anti-canonice, este imposibil ca slujitorii Bisericii Ortodoxe să celebreze cu clerul Bisericii Constantinopolului și să participe la sacramente celebrate în bisericile lor”.
România și-a sărbătorit edificiul „ortodox” prin slujba oficiată de Preafericitul Daniel şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, se află în nava de război a ecumenismului globalist, dirijat de Vatican și Jerusalim spre divizarea și distrugerea ortodoxiei, proiect milenar ajuns în faza de realizare.
Dumnezeu cu mila!