Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Octombrie 1, 2017
Astăzi începe luna octombrie. În epoca vitezei și a Facebook-ului avem atâtea pe cap încât uităm semnificația unor zile de sărbătoare.
Noi avem o datorie de a nu uita tradițiile neamului.
Prima zi a lunii octombrie are multiple semnificații în tradiția românească. Puțini știu că pe 1 octombrie îl prăznuim pe Sfântul Procoavă. Chiar dacă este necunoscut pentru români, sărbătorirea acestui sfânt este încununată cu o mulțime de semnificații.
Numele Sfântului Procoavă provine din slava veche și înseamnă „văl”, iar, sub influența bisericii, acesta este identificat cu vălul cu care Maica Domnului își acoperea capul, conform a1.ro. Din acest motiv, în multe regiuni din Moldova, fetele se roagă de „Procoave” și Maicii Domnului pentru a le „înveli” cât mai curând cu vălul imaculat de mireasă.
Tradiția spune că în această zi Sfântul Andrei a văzut-o pe Maica Domnului plutind în văzduh, cu mâinile întinse. Ea se ruga lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, iar de atunci oamenii o roagă, la rândul lor, să îi acopere cu milă sa și să-i păzească de toate relele.
Sărbătoarea Sfântului Procoavă este una a femeilor. În popor se spune că fetele care nu prea aveau păr se rugau Sfântului Procoavă pentru că se credea că acest lucru le va ajuta să-și regenereze podoaba capilară. În plus, fetele credeau că în acest fel vor deveni mai atrăgătoare pentru flăcăi și se vor mărita mai repede.
De-a lungul timpului, oamenii au avut mereu o mare grijă pentru păr, deoarece încă din cele mai vechi timpuri, s-a crezut că întreaga putere a omului se află în părul de pe cap și cel al bărbii. Din acest motiv, se spune că nu este bine să aruncăm părul tăiat, ci acesta trebuie mai degrabă să fie ars. Această interdiecție a pornit de la ideea că vrăjitoarele ar fi putut face mult rău unei persoane dacă avea numai câteva șuvițe din părul acesteia.
Parcă presa este scrisă tot de ideologii materialismului dialectic, aflat la baza gândirii marxiste.
Tot ce nu intră în cadrul acestui materialism este considerat “superstiție”.
Bătrânii cred unele “superstiții” pentru că le-au observat de-a lungul timpului și au văzut că sunt adevărate.
Sunt adevăruri, iar faptul că jurnaliștii lui pește nu pot identifica o sursă științifică la baza acestor adevăruri îi face să le numeasca “superstiții”.
Alte superstiții legate de ziua de 1 octombrie spun că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc și cad repede în această perioadă, înseamnă că anul care urmează va fi roditor. Dacă va ploua mult în luna octombrie, se spune că va fi vânt puternic în decembrie. De asemenea, dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, atunci se spune că în ianuarie va fi vreme frumoasă.
Despre Sfântul Procoavă se spune că Dumnezeu l-a sfinţit printre primii, dându-i sarcina de a acoperi pământul cu primul strat de zăpadă, ca anul următor să fie rodnic și îmbelșugat. Fecioarele care duceau lipsă de păr i se închinau cu mare evlavie, în această zi, pentru a le acoperi capul cu păr şi a deveni mai plăcute flăcăilor. Sperau astfel că se vor mărita mai repede.
Legenda spune că şi-a trăit viaţa în post şi rugăcine, între cer şi pământ, pe o platformă construită pe un stâlp şi că nu era atins niciodată de ploaie, fulgere sau îngheţ.
Îmi amintește de Simeon Stîlpnicul.
Fetițele purtau părul în două cozi, fetele mari într-o singură coadă împletită iar femeile îl strângeau în diferite modalități sub năframă. El era îngrijit cu mare atenție în diferite rutualuri, transmise până în zile noastre (tăierea moțului şi ruperea turtei).
În plan social, părul lung era un însemn al puterii, tăierea sa semnificând sacrificiul sau capitularea. Părul copilelor, atunci când era tuns prima dată, era pus într-o baligă sau la rădăcina unui pom, din credinţa că părul care va creşte va fi lung şi frumos.
Fetele care voiau să le crească părul mai repede se spălau pe cap cu cânepă şi frunze de nuc furate. Cele care doreau să le crească părul cât mai lung trebuiau să-l ungă cu untură de arici, în vreme ce, pentru a nu le cădea părul, fetele nu trebuiau să-şi pună pe cap căciulă de băiat sau să mănânce despletite.
Femeile nu aveau dreptul să poarte păr scurt, iar femeia măritată văzută cu părul despletit se spunea că ,,trage a moarte pentru bărbatul ei”.
Societatea funcționa mai bine pe vremea când aceste reguli tradiționale erau respectate.
Adică nu vedeai feministe de valul trei protestând în pielea goală în fața bisericilor.
În fine, să ne bucurăm de sărbătoarea Sfântului Procoavă.
Fetelor le doresc păr lung și cumințenie sufletească.
