România: Singura țară din U.E. care vinde pământ străinilor

În timp ce în Ungaria vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini constituie faptă penală, iar în celelalte state UE străinii au atâtea restricții încât nu ajung să achiziționeze niciodată vreo palmă de pământ, în România Guvernul și parlamentarii alianței PNL-USR-PLUS-UDMR dau bătălia finală pentru a da undă verde tranzacțiilor.

Ministrul liberal al Agriculturii, Adrian Oros, pare să îi considere pe români un popor de idioți. Acesta a declarat, cu seninătate, că vina pentru vânzarea terenurilor agricole către străini aparține țăranilor și că nu are cum să oprească aceste tranzacții. “Aceasta problemă, că se vinde terenul către străini, asta o face, din păcate, tot cetățeanul și proprietarul de teren român, care, de multe ori, preferă să vândă fie unei societăți comerciale, fie unei persoane fizice străine, sau uneori o societate comercială românească e preluată de o societate comercială cu capital străin. Nicăieri nu s-a găsit această formă de a opri cumpărarea terenului de către persoane din afara statului respectiv”, a afirmat ministrul Adrian Oros. Realitatea este că nicăieri în Europa străinii nu pot cumpăra terenuri agricole, tocmai din cauza restricțiilor dure impuse de fiecare stat în parte. “Legea 17/2020 exact asta făcea, impunea restricții la vânzarea terenurilor către străini, iar ei vor să o măcelărească acum în Parlament. Trebuie să ținem cont de ceea ce înseamnă pământul pentru siguranța națională, pentru securitatea alimentară a cetățenilor, pentru accesul la hrană ieftină”, a afirmat Ionel Arion, președintele Federației Naționale ProAgro.

În Ungaria e faptă penală

Nu există vânzare de terenuri agricole către străini nici măcar în vecinătatea țării noastre, susține președintele Federației Naționale ProAgro, Ionel Arion. “Bulgarii au avut și ei un trend de a vinde și, după aceea, au revenit și au impus restricții prin lege. Ungaria a trecut acest lucru în penal, dacă un cetățean vinde unui străin este pasibil de dosar penal. În Germania, pe lângă restricțiile prin drepturile de preemțiune, dacă există retranzacționare într-o perioadă de 10 ani, se impozitează diferența de preț cu 80%. Din 2014 pământul agricol a fost considerat capital circulant și atunci se dădea liber oricui de oriunde să cumpere. Dar dacă un român vrea să cumpere în Franța o bucată de teren nu are acces, pentru că nu există noțiunea de vânzare de teren. În Belgia, primul care are acces la cumpărare este co-proprietarul terenului, iar dacă acesta nu este interesat, imediat vine statul și îl cumpără și apoi îl arendează. În Olanda este la fel, co-proprietarul, apoi statul. Iar în celelalte state nu ajunge un străin să cumpere, pentru că intervine imediat statul și achiziționează terenul”, ne-a declarat Ionel Arion.

ADS-ul nu cumpără pământ

Administrația Domeniilor Statului ar fi trebuit, cu 50% din suma obținută din arendă, să cumpere pământuri, dar nu a făcut acest lucru, ne mai spune Ionel Arion, președintele Federației Naționale ProAgro. “Vor să modifice în Parlament și ordinea preemptorilor. Vor să ducă statul pe locul doi, dar este o chestiune mascată, pentru că statul român nu are bani astăzi să cumpere teren. Pe suprafețele arendate de la ADS, an de an, din acel buget cel puțin jumătate ar fi trebuit alocat pentru achiziția de terenuri, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Noi aveam nevoie, ca fermieri, ca țară, de alte legi, nu de Legea vânzării terenurilor. Așteptam Legea arendei, ca să nu mai fie puși fermierii în imposibilitatea de a investi, în condițiile în care fondurile de investiții străine arendează pământul românesc doar pe un an de zile”, ne-a precizat președintele Federației Naționale ProAgro, Ionel Arion.