Profesorul Ion Coja: Scrisoare către Vladimir Putin

Incorect Politic
Mai 12, 2021

Via IonCoja:

Excelenței Sale Domnului Valery Kuzmin, amabadorul Rusiei în România

Excelență, mă simt onorat să intru în corespondență cu o persoană atât de importantă ca excelența voastră. Am găsit de cuviință să mă adresez celui mai important lider planetar, președintelui Vladimir Putin, în speranța că mă pot face util cu câteva sfaturi și opinii care să ajungă la cunoștința celor care hotărăsc politica Rusiei. Dacă veți găsi potrivit să purtăm o discuție pe subiectul relațiile viitoare dintre Rusia și România, m-aș simți onorat să mă primiți într-o scurtă audiență. La vârsta mea am acumulat o experiență de care mulți ar putea să profite, așa cum eu însumi sunt convins că aș avea multe de aflat dintr-o discuție cu excelența voastră.

Vă stau așadar la dispoziție.

Sper să ajungă scrisoarea mea cât mai aproape de domnul președinte Putin, mi-aș dori foarte mult să ajungă sub ochii săi.

Cu urări prietenești de sănătate și succes în tot ce întreprindeți,

Ion Coja

Stimate domnule președinte VLADIMIR PUTIN,

Subsemnatul ION COJA,

cetățean român, profesor și scriitor, fost senator 1992-96, lider al organizației naționaliste Uniunea Vatra Românească,

consider că puteți fi interesat de părerile mele cu privire la viitorul relațiilor dintre țara mea, România, și țara domniei voastre, măreața Rusia…

Firește, aceste relații nu pot ignora trecutul comun, contenciosul româno-rus existent în momentul de față, asupra căruia există însă o divergență de păreri între cei îndreptățiți cât de cât să se pronunțe asupra acestui subiect. De aceea mă voi rezuma la un singur comentariu cu privire la istoria relațiilor româno-ruse, important însă pentru tot ce urmează să vă aduc la cunoștință:

Domnule președinte, sunt câteva sute de ani de când expansiunea teritorială a Rusiei a intrat în conflict cu existența statornică a poporului român pe actualul teritoriu, care cuprinde teritoriul de stat al României, precum și alte teritorii românești, o bună parte înstrăinate ca urmare a unei politici anexioniste a guvernanților ruși și sovietici.

Să privim realitatea în adevărata ei semnificație: politica anexionistă a Rusiei a însemnat de fapt o încercare a Rusiei de a transforma România într-o gubernie rusească. Onoarea de a ni se rezerva această soartă nu a fost agreată niciodată de poporul român și de elitele acestuia, ceea ce a avut drept ultimă consecință rezistența românilor și eșecul politicii rusești de a recuceri Constantinopolul pentru creștinătate, țintă supremă mai mult sau mai puțin secretă a expansionismului teritorial rusesc.

Dacă mi se permite o părere strict personală, avem motive să regretăm că rușii nu și-au atins această țintă!… Dar aceasta este o altă discuție, extrem de complexă, în care va fi invocată și existența poporului Român, a dorinței românilor de a avea o existență politică independentă, ceea ce a contravenit țelurilor rusești și explică în mare măsură eșecul proiectului rusesc.

Dar trebuie menționat faptul că prima încercare de a-i atrage pe români la proiectul rusesc a fost făcută de Petru cel Mare, care i-a oferit principelui român Dimitrie Cantemir posibilitatea de a se atașa la acest proiect în condiții de respect al drepturilor românilor de a-și decide singuri soarta. A fost o ofertă corectă din partea țarului rus, care însă nu s-a mai repetat în următorii trei sute de ani, din păcate!

Au fost trei sute de ani în care mereu Rusia a încercat să șteargă de pe harta Europei existența politică, statală, a românilor! Nu au reușit rușii decât să ciuntească teritoriul României, vezi raptul Basarabiei în 1812 și toate disputele pentru acest teritoriu de după 1918, inclusiv pentru Bucovina și Transnistria.

A curs mult sânge românesc, dar și rusesc, a curs destul sânge, domnule președinte Putin! Sunt convins că aveți aceeași părere!

Rușii nu au reușit „să ne înghită” și e cazul să-și schimbe strategia în ce-i privește pe români pornind de la această realitate! Puțină luciditate! E timpul ca rușii să se împace cu evidența lucrurilor: suntem vecini și vecini vom rămâne pe veci! Iar buna vecinătate este de preferat atât pentru prezent cât și, mai ales, pentru viitor!

Viitorul cât de cât previzibil va obliga România și Rusia să se poziționeze pe aceeași baricadă în contextul marilor conflicte planetare care deja s-au declanșat. Mă gândesc în primul rând la conflictele religioase, la strategiile și acțiunile anti-creștine atât de vizibile, care ne obligă pe toți creștinii să facem un front comun în legitimă apărare.

Alt conflict tot mai vizibil este conflictul rasial. Românii și rușii, ca popoare indo-europene, ariene, sunt din nou pe aceeași baricadă. Suntem amenințați de politica globalistă care urmărește metisarea raselor, în fond și în realitate fiind vorba de un atac la zestrea genetică a rasei albe, rasa care a făcut cel mai mult pentru progresul omenirii. Orice conflict între două popoare ariene este un non sens, este un mare serviciu făcut adversarilor noștri.

Fiecare rasă, fiecare popor, are datoria să-și prezerve identitatea rasială și națională. Numai niște descreierați pot să fie deranjați de existența raselor și să fie preocupați de metisarea raselor, a popoarelor. Din nefericire, descreierații nu au lipsit niciodată din istorie și de multe ori ei au dat direcția în care a mers pentru o vreme istoria planetei noastre. Nici în zilele noastre nu lipsesc descreierații din elita planetară. Ideile și strategiile iresponsabile de care sunt preocupați acești indivizi ne situează pe noi, români și ruși, oameni cu bun simț și cu frica de Dumnezeu, în aceeași armată a Binelui, a făcătorilor de pace și înțelegere între oameni, între popoare.

Sunt convins, domnule președinte, că printre strategii Rusiei se află și lideri, în frunte cu domnia voastră, care privesc cu realism viitorul relațiilor româno-ruse. Aceste relații ne pun în fața unui mult dorit moment de izbândă istorică: unirea la România a teritoriilor înstrăinate ca efect al politicii anexioniste a Rusiei și a tratatului Stalin-Hitler din 1939.

Nu-i reproșăm Rusiei că a avut în trecut această politică. Românii s-au confruntat cu aceeași politică din partea altor vecini, turcii și austriecii, bunăoară. Politica anexionistă a fost în logica de funcționare a statelor respective la vremea aceea. Această logică însă azi nu mai funcționează, har Domnului!

Mulți români reproșează Rusiei instaurarea la București a unui regim politic comunist care a făcut milioane de victime. Mă număr însă printre românii, nu puțini, care nu pun în contul Rusiei, a poporului rus răspunderea pentru suferințele cauzate românilor de regimul comunist bolșevic! Eu știu bine că rușii sunt poporul care a suferit cel mai mult de pe urma experimentului comunist, regim care nu a fost conceput propriu zis de ruși, de elitele rusești, ci de forțe străine anti-rusești, anti-creștine! Voi, rușii, ați dat cei mai mulți martiri, cele mai multe victime în confruntarea cu nebunia bolșevică! De la acest adevăr trebuie plecat în interpretarea istoriei recente a planetei!

Mai știu și că după 1990 au existat câteva momente în care se putea realiza Unirea României cu Republica Moldova, existând la acel moment un fel de acceptare din partea Moscovei a acestui proces istoric inevitabil. Dacă această Unire nu s-a realizat după 1990 vina principală o au câțiva lideri politici de la București, veritabili impostori și trădători, care au invocat ca pretext adversitatea Rusiei. A existat imediat după 1990 această adversitate? Mai există adversitatea Moscovei față de Unirea României cu Republica Moldova?!

Domnule președinte Vladimir Puțin,

Peste câteva săptămâni în Moldova se vor ține alegeri parlamentare, alegeri la care se vor prezenta partide cu mesaj unionist și partide cu mesaj separatist. Aceste partide separatiste se bucură de sprijinul unor entitați oficiale rusești. Opriți acest ajutor, domnule Vladimir Puțin! Opriți orice amestec rusesc distructiv în viața politică a Republicii Moldova! Schimbați poziția Moscovei în legătură cu Unirea Basarabiei la patria mamă! Moscova a adus multă suferință românilor din pricina politicii de anexare a Basarabiei, politică care, după 200 de ani, s-a dovedit falimentară, fără sorți de izbândă, n-a reușit decât să sape o veritabilă prăpastie între România și Rusia. Avem, cum vă spuneam, domnule Președinte, motive mult mai temeinice să fim de aceeași parte a baricadei, iar nu pe poziții adverse!

Însuși faptul că România este membră NATO și a Uniunii Europene nu constituie o piedică pentru a nutri unii față de alții sentimente firești de solidaritate. Nădejdea mea este că dacă cele două organizații politice nu se vor desființa, voi apuca ziua în care Rusia se va atașa statelor din NATO și Uniunea Europeană.

Știu bine ce vorbesc!… Există șanse ca evoluția politică a planetei noastre să impună această soluție! Nu va fi vorba de o evoluție firească, pozitivă a lucrurilor, din păcate!

Domnule președinte,

Schimbați ordinul după care acționează în Moldova „oamenii Moscovei”! Rusofonii și rusofilii din Moldova pot fi orientați în slujba unor acțiuni și activități care să consolideze motivele de solidaritate istorică dintre ruși și români! Aceste motive există și cred că sunteți, domnule președinte Puțin, în poziția decisivă pentru a face ca aceste motive de solidaritate și colaborare româno-rusă să prevaleze, să se impună în politica țărilor noastre și să facă istorie.

Doamne, ajută!

Dorindu-vă din toată inima multă sănătate și succes în activitatea dumneavoastră închinată binelui omenirii, păcii și solidarității umane,

al Dumnevoastră

Ion Coja

Varianta în limba rusă disponibilă pe IonCoja.ro