Presiuni Asupra Judecătorilor Corecți din România

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Martie 2, 2019

În perioada în care magistrații sunt în centrul atenției, este important să ne aducem aminte de acei judecători corecți care în ciuda presiunilor au decis în favoarea patrimoniului spiritual, cultural și social al României.

Mă refer la aceia care au dat sentințe favorabile în cazul redenumirii unor străzi sau instituții ce purtau nume de eroi legionari.

Aceiași magistrați sunt astăzi puși la zid de către poliția corectitudinii politice.

Ne arată Naționaliști:

Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România (CMCAR) a făcut duminică un apel la magistrații din România să respecte memoria victimelor Holocaustului și să nu mai reinterpreteze sau să relativizeze ”realitatea tragică a Holocaustului, imaculȃnd criminali și batjocorind memoria victimelor”.

”Ȋn decembrie 2018 Secția Contencios-Administrativ a Tribunalului Dolj s-a pronunțat pentru anularea actului administrativ care i-a retras titlul de cetățean de onoare al orașului Segarcea lui Vintilă Horia, condamnat pentru propagandă fascistă și antisemită, asemenea lui Streicher la Nurenberg. Prilej cu care, judecătorul, în motivare alege să ignore statutul de criminal de război. Rămȃne de neȋnțeles cum de un judecător care trebuie să se pronunțe ȋn privința legalității unui act administrativ ȋși depășește atribuțiile și face aprecieri asupra unor elemente care exced ȋn totalitate dreptului administrativ”, este primul exemplu dat de CMCAR.

Urmează alte două exemple:

• Ȋn ianuarie 2019, Judecătoria Panciu hotăra că Gheorghe Alexianu ar fi fost “condamnat politic” și prin urmare ar fi victimă, nu criminal. Gh. Alexianu a fost guvernatorul Transnistriei ȋntre 1941 și 1944, când zeci de mii de evrei și peste 11.000 de romi au murit de boli, frig, epuizare sau omorȃți prin ȋmpușcare. Alexianu a fost condamnat la moarte și executat ȋn 1946. Ȋn 2008, Ȋnalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv reabilitarea acestuia, rămȃnȃnd condamnat pentru crime de război și crime ȋmpotriva umanității.
• Atitudinea jignitoare a unui magistrat față de memoria comunității evreiești din Romȃnia se observă și ȋn cazul reclamației în contencios administrativ a unui cetățean împotriva Primăriei Capitalei, privind imobilul destinat viitorului Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Ȋn Hotărârea din decembrie 2018 a secției Contencios Administrativ a Tribunalului București, judecătorul consideră potrivit să motiveze anularea unui act administrativ cu considerente privind oportunitatea unui muzeu de istorie a evreilor.

Astfel, consideră nejustificată transformarea unei clădiri din Centrul istoric în muzeu național de istorie a evreilor pentru că ar exista deja un Muzeu de Istorie a Evreilor din Romȃnia. Oare rolul unui judecător este să opineze cȃte muzee trebuie să existe și unde să fie ele amplasate?

”Cazurile mai sus prezentate reprezintă încălcarea unor condiții de a căror respectare a depins intrarea României în NATO și UE și ele contravin responsabilităților asumate, în mod repetat, de Romania pe aceste teme”, conchide CMCAR.