PNRR = noul jug pus pe spinarea poporului român

Urgia
Incorect Politic
Iunie 10, 2021

Din 80 de miliarde promise de Iohanes, primim doar 29

Câteva fragmente din PNRR ce arată distopia care ni se pregătește:

Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe: creăm rețeaua ariilor protejate din orașe.

Pilonul I. TRANZIȚIA VERDE Pilonul trebuie să includă reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și economia circulară, contribuind în același timp la obiectivele Uniunii privind clima, promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea energetică. Provocările actuale, specifice României: 1.1 Rezumat Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă două dintre cele mai grave amenințări ale lumii, iar Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială şi de mediu. Agenda 2030 este corelată cu Pactul Verde european (European Green Deal) care va defini strategia de dezvoltare a UE ca primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, Pactul Verde European

Transformă provocările climatice și de mediu în oportunități, prin demersul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050, prin reducerea poluării și restaurarea biodiversității.

Reforme

 Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic  Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);  Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

Sectorul energetic rămâne sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) cu 66% din emisii aparținând acestui sector și în condițiile actualului mix energetic, chiar și cu țintele din Planul Național Energie Climă (PNIESC), România nu își va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030. Conform Regulamentului (UE) 2018/ 842, România trebuie să își reducă emisiile nonETS cu 2% comparativ cu anul 2005, pe când evaluările Comisiei Europene din 2019 anticipează că acestea vor crește cu până la 6%, chiar și în contextul măsurilor suplimentare anunțate în contextul revizuirii PNIESC.

Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă

 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică.

România se confruntă cu provocări majore în privința administrării taxelor și impozitelor. Raportul de țară al CE 2020 menționează că ratele inegalității veniturilor și ale sărăciei rămân printre cele mai ridicate din UE iar nivelul relativ scăzut al veniturilor fiscale limitează capacitatea României de a soluționa aceste probleme, fie prin redistribuire, fie prin furnizarea de bunuri și servicii publice. O provocare majoră o reprezintă nivelul ridicat al deficitului de TVA, ce reprezintă o pierdere de venituri din cauza evaziunii, a fraudei, a insolvențelor, a falimentelor, a erorilor administrative sau a optimizării fiscale legale, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE

 Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor

Implementarea Venitului Minim de Incluziune

 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici

 Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia socială

1. O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii. Reforma vizează consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică. De asemenea, o altă reformă importantă constă în realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii. Noua lege va asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și va respecta principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie. Legea va conține o nouă formulă de indexare care să asigure sustenabilitate fiscală, continuarea vieții active, opțional, în acord cu evoluția speranței de viață. În același timp se va realiza o digitizare a dosarelor de pensie și recalculare pensiilor, proces care se va încheia până în trimestrul 4 din 2022.
2. Politica fiscală. Ca răspuns la recomandările din 2019 și 2020, în cadrul Planului sunt propuse mai multe reforme care urmăresc creșterea veniturilor și optimizarea cheltuielilor. Prin intermediul acestora România se angajează ca în perioada 2022-2026 să nu înregistreze abateri de la stabilitatea fiscal-bugetară. Astfel, una din cele mai importante reforme ale componentei 8 se axează pe creșterea capacității ANAF de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin:

 creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, inclusiv prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management;

 creșterea echilibrului de gen în sectoarelor care au procente mari de ocupare din rândul bărbaților precum: energie, economie verde și digitală, agricultura, industriile de construcții și transporturi;

Astfel, în 2020, conform datelor Institutului Național de Statistică rata de ocupare a femeilor a fost de 56,5 % în comparație cu 74,4% în cazul bărbaților. Conform unor date preliminare, în contextul pandemiei, numărul femeilor șomere din România a crescut cu 50%, în timp cea a bărbaților șomeri cu doar 16%. Chiar dacă rata șomajului rămâne în continuare mai ridicată în rândul bărbaților, în termeni absoluți două treimi dintre persoanele intrate în șomaj în 2020 au fost femei.

Conform Indexului Egalității de Gen din 2020, la nivelul datelor din 2018 ponderea absolventelor femei de studii TIC era de 35% în raport cu cea a bărbaților de 65%. România se află astfel pe locul 3 la număr de femei specializate în domeniul TIC, cu mult peste media UE. Cu toate acestea, în 2019 ponderea specialistelor femei în domeniul TIC era de doar 23%, iar cea a cercetătoarelor și inginerelor în sectoarele de înaltă tehnologie era de 24%. Eliminarea factorilor care conduc la dezechilibre de gen în anumite domenii de studiu, inclusiv în cele STEM constituie un obiectiv specific al Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027. Î

În aprecierea Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), România se număra printre țările în care 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie. Pe de altă parte, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), structură reprezentativă a Consiliului Europei, menționează, în Raportul privind România din 2019, că situația locuințelor pentru romi rămâne o chestiune îngrijorătoare: un procent semnificativ din populația romă trăia fără apă curentă (68%) și fără o baie sau toaletă în interiorul locuinței (79%). Conform Raportului privind drepturile fundamentale 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), din rândul persoanelor intervievate din România, 42% din romi și 12% din persoanele de altă etnie au declarat că nu au acces la energie electrică, la apă curentă sau la canalizare. Nevoia de energie electrică, apă și 1.3 Egalitatea de gen și de șanse canalizare rămâne nesatisfăcută în cazul a 84% din romii intervievați în România, față de 52% din persoanele de altă etnie din proximitate. Proporția locuințelor racordate la apă curentă, gaze, canalizare, apă caldă, termoficare este dublă în cazul populației majoritare față de cea a romilor. Doar 24% dintre romi au un drum pietruit în apropierea casei sau din pământ. În acest sens, investiția 3 din cadrul componentei 1 precum și investițiile 1, 2, 3 din cadrul componentei 10 răspund la această provocare.

Asigurarea obligatorie a unui prag minim de participare a femeilor de 50% la programele de formare, instruire sau la cele de alfabetizare digitală (componenta 7, reforma E1, investiția E1, E2, E3 și E4;)

Îmbunătățirea ratei de participare a forței de muncă feminine, ca și indicator important al condiției femeii în cadrul unei economii de piață (componenta13, reforma 4, investiția 4)

Reducerea timpului alocat de femei pentru sarcinile de îngrijire a copiilor, precum și facilitarea revenirii la locul de muncă pentru femeile care nasc prin implementarea schemei de granturi pentru înființarea și operaționalizarea unui număr de 552 de servicii standard și complementare în cele 41 de județe și în municipiul București (componenta 15, investițiile 1 și 2)

Dezvoltarea și armonizarea cadrului strategic, legal și procedural necesar pentru sprijinirea tranziției către un transport sustenabil.

• Implementarea principiilor de taxare ecologică;
• ● Descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani
• ● Stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero;

Intervenția, așa cum a fost testată de AECOM, are următoarele caracteristici: ● A fost utilizată o rată RUC de 0.66 lei (0.15 Euro) pe camion-km. Rata a fost calculată astfel încât să ramburseze deficitul mediu anual al C.N.A.I.R. S.A. înregistrat în perioada 2014 – 2020 și a impactului camioanelor grele asupra mediului în 20

• De asemenea, include o marjă de 20% pentru acoperirea costurilor administrative și operaționale. S-a estimat că cei 20% alocați costurilor de administrare nu vor fi disponibili C.N.A.I.R. S.A. pentru alte activități decât administrarea RUC. Astfel justificarea taxării este, în esență, o justificare de mediu iar taxa poate fi descrisă ca o ecotaxă.

Din 2022 vor deveni obligatorii mai multe elemente de siguranță:

• Sistem inteligent de asistență pentru controlul vitezei;
  • – Sisteme de avertizare la somnolență și lipsă de atenție a conducătorului auto;