Plecând de la un Vechi Banc Sovietic

Circula odinioară, cu mult succes, următorul banc: Se întîlnesc la un moment dat în iad Țarul și Stalin. Dornic să afle noutăți din țara pe care o condusese odată, Țarul îi pune lui Stalin multe întrebări și la un moment dat îl întreabă cîte grade mai are vodca. Stalin îi răspunde, vodca avea cu două grade mai mult decît pe vremea țarismului. La care, mîhnit, Țarul îl întreabă: „- Păi bine măi Staline, și pentru două grade, a meritat să faceți revoluția?”

Citind în aceste zile mulțime de articole în care Iohannis este înjurat din greu, mă tot gîndesc la acest banc.

Într-adevăr, revoluția ne-a adus dreptul de a ne înjura conducătorii, începînd cu Iliescu, încă din 1990, un drept care ne unge la suflet, dar care nu ține de foame. Și pe vremea lui Ceaușescu acesta era înjurat prin bancuri – unii scriu că cei care spuneau bancuri cu Ceaușescu erau arestați de securitate. Eu nu știu nici un caz, i-aș ruga pe acești propagandiști să vină și cu exemple concrete. Mai mult decît atît, se spunea că unele bancuri politice erau scornite chiar de securitate, să ofere poporului o supapă de defulare.

Desigur, revoluția ne-a adus și multe alte drepturi, pe care eu însă le privesc în alt fel. Unele drepturi, au avut un efect nefast.

Libera circulație a condus la depopularea țării.

Libertatea presei a dus la minciună, diversiune, imbecilizare, depravare morală.

Libertatea cuvîntului are binecunoscute excepții.

Intrarea în UE a condus la pierderea suveranității, la distrugerea economiei, la obligarea noastră să înstrăinăm către occident industria, serviciile, să ne vindem străinilor pămîntul, să acceptăm (sub pretextul liberalizării prețurilor) scumpirile continui practicate de companiile străine care au găsit în România pămîntul făgăduinței, al îmbogățirii nelimitate și fără riscuri.

Am citit zilele trecute următorul articol: http://www.diacaf.com/stiri/actualitate/comisia-europeana-romania-incalca-legislatia-ue-in-10-domenii_89731659.html

Unele dintre încălcări mă interesează puțin, spre deloc – dar una m-a frapat: „Comisia mai solicita Romaniei sa elimine barierele din calea exporturilor de gaze naturale. Dupa evaluarea modificarilor recente ale Legii energiei adoptate de Romania, Comisia a constatat ca este mentinuta obligatia de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piata romana, ceea ce, in consecinta, reprezinta o incalcare a dreptului UE. Comisia considera ca actualul cadru juridic roman, prin faptul ca impune producatorilor din Romania obligatia de a acorda prioritate vanzarilor de pe piata interna, creeaza bariere nejustificate in calea exporturilor de gaze din Romania si, prin urmare, a solicitat eliminarea acestor bariere.” Adică, dacă înțeleg eu bine, în loc să ne satisfacem din producția internă necesarul de gaze naturale, sîntem obligați să dăm aceste gaze Europei la prețuri mici și noi să importăm gaze de la ruși la prețuri mari?

Și atunci, pentru dreptul de a ne înjura conducătorii, a meritat să facem o revoluție în urma căreia la nivel național ne-am pierdut suveranitatea, demnitatea, economia, populația, viitorul și multe altele iar la nivel individual mulți și-au pierdut dreptul la un nivel de trai decent (garantat zadarnic de Constituție), dreptul la liberă exprimare, speranța, însăși dorința de viață precum și, de asemenea, multe altele – mai nou, constat că prin incompetența și nepăsarea organelor statului, ne-am pierdut și dreptul la viață.

Puținii cititori care urmăresc articolele mele au constatat că de un timp nu am mai scris comentarii politice pe teme actuale. Este explicabil, de un timp nu mai am TV și știrile care ajung la mine provin la București exclusiv de la Radio România Actualități pe care eu îl alint ca fiind Radio Israel 2 (acum, la munte nici radio nu am) Și tot de un timp, mi-am pierdut și unele surse neoficiale de informare. Așa că, decît să îmi dau aiurea cu părerea, mai bine nu scriu.

O să mă refer însă la ultima moțiune de cenzură, pe care am ascultat-o la radio în București. A fost halucinantă! Vasilica și haiducii ei îngroapă România în fundul prăpastiei, dar nu asta invocă ei pentru căderea guvernului! Moțiunea a invocat:

• Eșecul organizării alegerilor din străinătate – care eșec măi berbecilor (dar și oițelor)? Ați cîștigat și alegerile, dar și referendumul stupid – vroiați mai multe voturi și vi le-a răpit Vasilica? Ați confruntat vreodată numărul românilor plecați în străinătate cu numărul acelora dintre ei care au apetență de vot, în general neștiind ce se întîmplă în țară? Nu iau aici apărarea nici unui guvern, dar o soluție optimă nu există, în primul din lipsa evidențelor. Am văzut pe internet fotografii cu cozi lungi la ambasade în zilele de vot. Este atît de ușor de făcut asta! Se dă „ordin de zi pe unitate” și spre sfîrșit de program se pun la coadă inclusiv cei care deja au votat și se fac fotografii trimise în țara la familii, la presă! Profitați de aceste fotografii ca să cereți votul prin corespondență sau electronic (alte posibilități de fraudă) sau votul anticipat (cel prin care într-adevăr pot vota și morții, iar cum oamenii între timp mai și mor, în felul acesta se ia în calcul și votul unora care în ziua alegerilor deja au trecut dincolo)? M-am săturat de pretențiile celor care și-au părăsit țara, dar fiind puși în mișcare, cei mai mulți votează fără să știe realitățile de aici.
• Situația de la Valea Uzului – voi sînteți întregi la cap? Este adevărat că Vasilica nu înțelege nimic și nu se pricepe la nimic (poate că pînă să ajungă europarlamentar era o bună gospodină, dar asta nu se pune). Ce obligații avea ea în fișa postului legat de acest scandal local provocat de iredentiștii de naționalitate maghiară?
• Încercările repetate de emitere a unor OUG în domeniul justiției – aici nu comentez fiindcă nu știu, dar întreb dacă după referendum Vasilica a mai dat OUG în acest domeniu.

După referendumul lui Năstase, ne-am ales cu o suveranitate limitată. Pentru semnatarii moțiunii nici asta nu este de ajuns – vor să nu mai avem de loc. După ce Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României, a acceptat cele mai grele și umilitoare condiții pentru aderarea la UE dintre toate țările candidate, opoziția de azi (Doamne ferește să ajungă ăștia la putere, dar totuși, cine să ajungă?) vrea mai mult decît atît, să fie respectate cu strictețe și recomandările Comisiei de la Veneția sau ale altor foruri europene.

Se mai vorbește în moțiune și de Dragnea, care de vreo trei săptămîni încerca să se acomodeze cu nopțile dormite în celulă. Și mai sînt multe de comentat despre moțiune, însă nu mi-am propus să fac o analiză exhaustivă

Măi semnatarilor de moțiune, voi mergeți pe principiul revoluționar „Mircea, fă-te că lucrezi”? Vreți să vadă poporul că voi lucrați pentru el, debitînd imbecilități?

Este cam greu în aceste zile pentru un bătrîn neadaptat ca mine să înțeleagă noua limbă română, mă lovesc de cuvinte sau expresii care habar nu am ce înseamnă.

Dar mă mai lovesc de ceva, și nu-mi dau seama dacă este, incultură, prostie sau diversiune.

Citesc adesea texte care enunță că trăim în neomarxism, neocomunism. Oare autorii lor au citit că Marx avea în vedere, o dată cu intrarea în comunism, să fie desființat statul? Ați pomenit vreun stat pe care îl numiți neomarxist să își propună propria desființare? Eu văd că aceste state nu se gîndesc la așa ceva, ci doar la întărirea permanentă a puterii și controlului asupra poporului.

Citesc de asemenea texte care îl acuză pe George Soros de toate relele din România. Acum prezint un punct personal de vedere. George Soros are 89 de ani, a pierdut (indirect) lupta vieții lui atunci cînd Hillary Clinton a pierdut (direct) alegerile din SUA, activitățile organizațiilor și fundațiilor lui au fost interzise în unele țări (de exemplu în Rusia și Ungaria), în urma conflictului său cu miliardarul israelian Beny Steinmetz a devenit dușmănit de statul Israel. Îmi este greu să cred că la această vîrstă și cu pierderile suferite îi mai arde de planurile lui inițiale. Am ajuns foarte suspicios, așa încît mă întreb dacă cei care aruncă și acum totul în spinarea lui Soros nu sînt niște diversioniști care, sub aceste fumigene, vor să îi ascundă pe adevărații vinovați de azi ai distrugerii României.

Mai abordez un punct, ultimul, fiindcă am obosit. Probabil că sînt ultimul român care a aflat ce s-a întîmplat la Caracal. Sînt multe de scris aici, inclusiv despre natura umană și inclinația ei spre rău (care nu de la Dumnezeu ne vine). Eu o să mă refer doar la faptul că această tragedie i-a oferit lui Iohannis ocazia să o critice din nou pe Vasilica. Un prost critică o proastă, care a numit niște proști în funcții importante. Acesta este trendul, promovarea proștilor, conform Instrucțiunilor KGB, respectate cu religiozitate și de UE.

De trei decenii legile sînt date în favoarea infractorilor, dar Iohannis zilele aste a aflat. Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar putea (teoretic) face ordine în acest domeniu, ar putea fi o sabie a lui Damocles deasupra capului magistraților corupți, nepăsători, proști, leneși – dar Iohannis, PNL, USR, UE vor desființarea ei.