Peste 13% din populația României a boicotat recensământul

Cea mai importantă știre despre Recensământ: Peste 13% din populația României a boicotat statul? Ultima mișcare de asemenea amploare s-a petrecut acum aproape 300 de ani, când statul era ocupat de austrieci

Faptul că Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității rezultatele preliminarii ale recensământului 2022 a născut foarte multe comentarii, mai ales pe tema afilierii religioase a românilor.

Subiectul principal, în opinia noastră, este altul. Conform datelor puse la dispoziție de INS, datele despre etnia unor cetățeni români nu au putut fi disponibile în cazul a 2,485 milioane de persoane.

În aceeași document, INS arată că religia persoanelor nu a fost disponibilă în cazul a 2,656 milioane de cetățeni români.

De ce nu și-ar declara peste 2,4 milioane de români etnia și religia?

Puțini știu că înainte și în timpul desfășurării recensământului, a existat o mișcare puternică de boicot a acestui proces. Desfășurată online, cu ajutorul aplicațiilor de comunicație și a rețelelor sociale, campania a conținut mesaje de îndemna la boicot. Din mai multe motive. Acestea pot fi comprimate într-unul singur: teama că datele menționate recenzorului vor fi folosite de stat pentru supravegherea populației și pentru a se justifica mărirea de impozite și taxe în viitor.

Mișcarea de boicot împotriva statului a explodat, practic, după cei doi ani de criză medicală. Faptul că statul a introdus certificatul verde, folosind datele personale ale cetățenilor, a declanșat neîncrederea, pe scară largă, a cetățenilor, în felul în care autoritățile gestionează aceste informații de o importanță capitală.

Un alt factor care a stimulat neîncrederea cetățenilor este implicarea totală a autorităților în ceea ce se numește „combaterea schimbărilor climatice”. Oamenii se tem că dacă vor declara ce au în casă, se vor trezi suprataxați pe motiv de emisii de carbon. În mass-media din România se duce o campanie fanatică pentru „combaterea schimbărilor climatice”, ceea ce i-a făcut pe români să se gândească de două ori înainte de a declara statului ce au prin curte.

Un exemplu a fost oferit chiar săptămâna trecută, de Digi24. În perioada sărbătorilor, Digi24 i-a informat pe români că masa tradițională de Crăciun „poluează mediul înconjurător”.

Un alt motiv pentru boicot a fost reprezentat de felul în care statul a ales să legifereze în timpul crizei medicale. Mulți români au considerat că statul a legiferat abuziv, încălcând drepturile fundamentale ale cetățenilor. Ulterior, mai multe decizii ale instanței au dovedit că așa a fost, ceea ce nu a făcut decât să confirme și să amplifice suspiciunile.

Un exemplu de mesaj pentru boicotarea Recensământului a fost petiția realizată în acest sens de către jurista Mona Petruț. Deși a fost promovată doar pe paginile ei, petiția a strâns aproape 3.500 de semnături.

Mesaje precum cel din petiție, mai condensate și mai concise, au circulat intens pe rețelele sociale și serviciile de mesagerie, precum whats app sau telegram.

13% dintre cetățeni, nerecenzați!

De ce credem că peste 2,4 milioane de români nu au fost recenzați? Datele INS nu vorbesc nimic despre asta, dar dacă ne uităm în urmă, găsim indicii.

Conform comunicatelor oficiale ale INS, termenul limită pentru încheierea recensământului a fost prelungit de două ori. Recensământul trebuia să se încheie pe 17 iulie. Ulterior, Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și locuințelor a prelungit termenul până pe 24 iulie. Ultima prelungire l-a prelungit până pe 31 lulie.

Cu o săptămână înainte de termenul final, 31 iulie, INS arăta că au fost recenzate 17 milioane de persoane din cele 19,02. Procentul de nerecenzați? 13%.

Dacă luăm ca reper cei 2,485 de milioane care nu și-au declarat etnia, rezultă un procent de 13,06%!

Dacă luăm ca reper pe cei 2,656 milioane care nu și-au declarat religia, procentul crește puțin ajungând la 13,9%. Coincidență?

Ce s-a întâmplat?

Având în vedere tradiția rafinată în comunism de a nu se admite „abateri de la plan”, cel mai probabil inspectorii INS i-au trecut pe cei care au refuzat recenzia „din oficiu”, pe baza datelor existente deja la Primării sau colectate de la vecini. Etnia și religia devin practic irelevante, dacă prin CNP, autoritățile pot vedea ce deține și ce impozite plătește fiecare.

O casă cu trei camere rămâne o casă cu trei camere, mai ales dacă așa figurează în documentele Primăriei. Să reținem că mulți dintre recenzori, mai ales în orașele mici și mijlocii, au fost funcționari la primării. Și încă nu avem digitalizarea administrației…

Evident, nu avem dovezi în acest sens, dar este greu de înțeles cum într-o săptămână s-au recenzat 2,5 milioane de oameni, deși acest lucru nu s-a putut realiza în 45 de zile, anterior. În orice caz, statul român nu putea admite, public, un eșec de asemenea proporții.

Profesorul Vasile Ghețău, Director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” din cadrul Academiei Române, scria înainte de prima prelungire, că eșecul recenzării totale a populației României „ar constitui un imens semn, cel al incapacității țării, societății românești în ansamblul său, de organizare și efectuare a unui recensământ național în anul 2022”.

Cert este că nimeni nu va investiga de ce aproximativ 2,5 milioane de români nu și-au dat datele la stat. O populație umflată artificial folosește atât la numărarea voturilor, cât și la dimensiunea bugetelor locale.

Ultimul precedent: acum 300 de ani, sub ocupație austriacă!

Mișcarea de boicot a statului de către români are un precedent: în perioada de ocupație austriacă a Olteniei, acum 300 de ani!

În 1718, Oltenia intra sub ocupația Austriei. Pentru că birurile și administrația habsburgică deveniseră insuportabile, boierii, țăranii și locuitorii zonei au început un boicot masiv al statului austriac.

Practic, când venea vorba de declararea subiecților buni de taxat, boierii olteni îi îndemnau pe țărani să plece de pe moșii în locuri izolate. Astfel, austriecii găseau sate pustii, pe care, evident, nu le puteau taxa. În consecință, boierii falsificau continuu valoarea producției și făceau să nu poată fi determinat numărul exact al populației supuse taxării.

Practic, acest sistem i-a adus la exasperare și ruină financiară pe austrieci, care își vedeau sistemul nemțesc de colectare a impozitelor total ineficient și incapabil să compenseze pierderile înregistrate pentru lucrările edilitare din Oltenia. Despre acest fenomen găsim detalii în volumul „Istoria Olteniei” ( Editura Rao, 2011), de AM Stoenescu.

Acest boicot, coroborat cu rezistența activă, prin fenomenul haiduciei, a făcut ca administrația austriacă să părăsească, de facto, Oltenia cu ani buni înainte de pacea din 1739, atunci când s-a grăbit să o ofere, „generos”, Turciei.

Ce spune acest boicot despre statul român, modern și european,dacă a reușit (re)generarea unui fenomen vechi de 300 de ani, apărut atunci în condiții de ocupație militară străină?