Dan Cristian Ionescu
Incorect Politic
Iulie 1, 2019
PATRIOȚI EXECUTAȚI, UCIȘI IN BĂTAIE SAU LĂSAȚI SĂ CRAPE DE FOAME ORI BOALĂ ÎN TEMNIȚELE BOLȘEVICE
Ieri, un prieten m-a provocat la o polemică. Mi-a spus ca numărul românilor patrioți care și-au pierdut viața în temnițele bolșevice este supradimensionat. Mi-a spus ca după Radu Ciuceanu aceștia ar fi pîna in 1.000 de victime, iar Gheorghe Boldur-Lățescu, într-un interviu din “România Liberă”, l-ar fi redus la 700.
Nu cunoșteam aceste declarații, dar nu-mi părea firesc să fie atît de puțini. Și atunci am pierdut ultimele 24 de ore ca să aflu mai mult. Și am aflat. Atenție, aici vorbesc doar de cei care au murit dupa arestare, nu și de cei cazuți in lupte, în munți! Am încercat să îi aranjez ordonat și organizat, pe categorii.
Legionari: Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, Vasile Militaru, Traian Brăileanu, Mihai Manoilescu, Gheorghe Manu, Constantin Oprișan, Constantin Petrovicescu, Ioan Pintilie
Monahi și teologi: Sandu Tudor, profesorul de teologie Alexandru Filipașcu Gherasim Iscu (starețul Mănăstirii Tismana).
Episcopi greco-catolici: Vasile Aftenie, Tit-Liviu Chinezu, Anton Durcovici, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Janos Scheffler dar și moneseniorul Vladimir Ghica, călugarul capucin Fortunat Boros, preotul greco-catolic Ilie Borz, starețul greco-catolic Leon Man (participant la Marea Unire)
Politicieni, demnitari: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Stan Ghițescu, Ion Șerban Christu, Ion Cămărașescu, Istrate Micescu, Constantin I. C. Brătianu si istoricul Gheorghe I. Brătianu, Constantin Argetoianu, Aurel Baciu, Victor Bădulescu, Sever Bocu, Sebastian Bornemisa, Ioan Gh. Botez, Dimitrie Burileanu, Mircea Cancicov, Liviu Ioan Ștefan Cigăreanu, Tancred Constantinescu, Vladimir Cristi, Gheorghe A. Cuza, Grigore Dimitrescu, Vasile Georgescu-Bîrlad. Ion Gigurtu. Ion V. Gruia, Alexandru Lapedatu, Gheorghe N. Leon, Ion Macovei. Ion Manolescu-Strunga, Alexandru Marcu, Tiberiu Traian Moșoiu, Alexandru Ottulescu, Radu Potocală Sr., Mihail Romniceanu
Generali: Grigore Georgescu, Aurel Aldea, Ioan Carlaonț, Nicolae Ciupercă, Constantin S. Constantin, Grigore N. Cornicioiu, Gheorghe Dobre, Constantin Eftimiu, Alexandru Glatz. Iosif Iacobici, Radu Korne (Cornea), Nicolae Macici. Ioan D. Mihăescu, amiralul Nicolae Păiș, Ioan Mihail Racoviță, Radu R. Rosetti, Gheorghe Rozin, Nicolae Samsonovici, Constantin Tobescu, Ioan Topor, Gheorghe Vasiliu, Henri Cihoski, Vasile Măinescu, Constantin Pantazi, Emil Palangeanu, Ioan Popescu, Ioan Popovici, Ioan Rășcanu, Ion Sichitiu și Vasile Zorzor (unii dintre ei, au fost generali în primul război mondial!).
Participanți la Marea Unire: Daniel Ciugureanu. Ion Flueraș, Gheorghe Garda, Iosif Jumanca, Ion Pelivan, Teodor Popescu, Dorimedont Popovici, Vasile Stoica, Aurel Vlad (nu îi includ pe cei mulți care și-au pierdut viața în gulag).
Mai adaug pe Anton Golopenția, Gheorghe Grigorovici, Dumitru Iov, Petre Lescenco, Dumitru Mociorniță, Gheorghe Plăcinteanu, Gavrilă Mihali Ștrifunda, Gheorghe Tașcă, dr. Ion Simionescu, care nu pot fi încadrați în categoriile de mai sus.
Luptători in munți executați: Gheorghe Arsenescu, frații Toma și Petre Arnăuțoiu și alți 14 membrii arestați din gruparea “Haiducii Muscelului”, Spiru Blănaru, Petre Domășneanu, Petre Pușchiță, Romulus Marițescu și Ion Tănase (luptători in Muntii Banatului), mr. Nicolae Dabija (luptător in Munții Apuseni), Victor Lupșa (luptător în Munții Vrancei), Iosif Capotă și Alexandru Dejeu (liderii rezistenței din zona Huedin).
Tot executați au fost Mareșalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu și Gheorghe Alexianu.
Aceștia sînt cei peste 100 de români care au fost uciși/au murit în lagărele bolșevice și care au pagini Wikipedia.
Dar mai sînt mulți alții.
Dintre luptătorii din partea de nord a Munților Fagaras au fost executați Silviu Socol, Ion Chiujdea, Ion Novac, Laurean Hașu, Victor Metea, Ioan Pop zis Fileru, Gheorghe Hașu, Partenie Cosma, Mircea Coman, Monea Traian, Gheorghe Duminecă, Dumitru Stanciu (dintre ceilalți luptători au mai murit in temniță Ion Lascu, Marin Mogoș, Victor Metea tatăl celui de mai sus, generalul Vasile Mitrea, Gheorghe Micu, Nicolae Faciu, Leon Bucelea; Vasile Moldovan, Gheorghe Toader Ion Pridon, Ilisie Serafim, Petru Săbăduș și Ion Fulicea au fost uciși în penitenciar, Sabin Drăghici și Clement Oană au fost uciși în anchetă, iar Romulus Ursu moare la Canal) – toate aceste date au fost preluate din cartea lui Ion Gavrila Ogoranu “Brazii se frîng, dar nu se indoiesc”.
Mișcarea “Haiducii Dobrogei” a avut peste 2.000 de luptători și simpatizanți aromâni. Mulți dintre aceștia după arestare au fost uciși in cadrul anchetei. Din păcate, în aceste cîteva ore nu am reușit să aflu decît citeva nume: Hristu Zuba, un tînăr care întrucît nu a vrut să spună unde se ascunde liderul Nicolae Fudulea, a fost pus de securiști să iși sape singur groapa dupa care a fost împușcat; Gheorghe Sponte (mort în închisoare) iar Nicolae Fudulea, Stere Grasu, Iancu Ghiuvea, Nicolae Hașoti, Iancu Beca și Stere Hapa au fost condamnați la moarte și executați. Au fost uciși în bătaie în timpul anchetelor Stere Alexe, Cotan Mihai-Ionel și Costea M. Costea
La data de 10 martie 1950, un număr de 24 de luptători dobrogeni din Lotul “Babadag” sînt adusi cu trenul la Timișoara de la temnițele din Gherla și Aiud. Securitatea îi duce în “Pădurea Verde” unde îi impușcă pe toți. Iată numele lor: Marin Cenușe, Ion Constantin, Nicolae Dobromir, Manea Duțu, Gheorghe Enache, Ioan Filip, Alexandru Gogu, Gheorghe Gușiță, Constantin Lache, Gheorghe Leca, Ion Leca, Petre Matei, Dumitru Negroiu, Iordan Nicolae, Gheorghe Pastramă, Ioan Pițigoi, Nicolae Roșculeț, Iancu Stavrositu, Stere Stercu, Gheorghe Tofan, Gheorghe Tomoșoiu, Ioan Topîrceanu, Constantin Tudoran și Constantin Zache. Ca o ironie a sorții, aceste două trenuri comandate de securiștii evrei (din cartea lui Filon Verca știm cine conducea securitatea din Banat) sînt numite “trenurile morții”, ca și cele două trenuri care în 1941 trebuiau să ducă evreii din Iași la Tîrgu Jiu, dar s-au oprit în Călărași.
Ar trebui adăugați legionarii uciși în cadrul “Experimentului Pitești” (100-200 conform Wikipedia) precum și cei ucisi în celelalte lagăre unde experimentul a fost extins. Din echipa lui Eugen Țurcanu, 16 deținuți au fost executați în noaptea de 17 dec. 1954, iar altul ulterior.
Nu știu care este numărul total al acestor victime, dar pot să mai adaug niște nume, care nu sînt notorii dar le cunosc foarte bine. Din dosarul Vasile Militaru, au mai murit în temniță Ion Postelnicescu și Ioan Malmarolu, din dosarul Toma Arnăuțoiu au murit în temniță Maria Plop, concubina acestuia și mama fiicei sale precum și Laurenția Arnăuțoiu (mama fraților Toma și Petre), a fost ucis în bătaie la interogatoriu căpitanul aviator Nicolae Serescu.
Iată cîte sute am descoperit eu în numai 24 de ore! Oare nu se înșeala venerabilii Ciuceanu și Boldur-Lățescu?
Se inseala sigur. Sa-i punem la socoteala si pe luptatorii din Vrancea (exceptand cazul singular al lui Ion Gavrila Ogoranu, Rezistenta din Vrancea a fost mai indelungata chiar decat cea din Muntii Fagaras). Grupurile Vlad Tepes I si II au dat tributul de sange in anii 1949 si 1950, din care ii amintesc pe Cristea Paragina, Gheorghita Balan si Victor Lupsa, apoi au urmat alte grupuri (ucisi in lupta sau executati fratii Grigore, Ioan si Costache Cucu, fostul aviator Mandristeanu), iar in 1957 rezistenta taranilor vranceni impotriva colectivizarii l-a adus in prim-plan si pe Ceausescu care a omorat oameni cu mana lui. Nu se stie cati au fost omorati atunci, dar gropile comune de la Focsani unde au fost aruncati sunt o certitudine.
Si ca fapt divers: Oricat de onorabili ar fi membrii Academiei, oricat ar fi de merituos un documentar ca al doamnei Hossu Longin (Memorialul durerii), oricat (foarte putin totusi) i-ar aminti BOR pe sfintii martiri ai rezistentei anticomuniste, ramane gustul amar al escamontarii adevarului: nu a fost un razboi ideologic, româno – român, a fost in primul rand un razboi de nimicire, purtat de ura caracteristica acestei etnii, gandit si condus de cei mai mari si periculosi dusmani ai neamului românesc: jidanii. Tot ca “fapt divers”, cel care a condus represiunea nemiloasa din Vrancea a fost un jidan pe nume Mauriciu Strul (comandantul Securitatii Ploiesti la acea vreme), blestemat de vranceni pana in ziua de azi. Despre acesta stim ca “de la sediul Securităţii din Focşani a condus reprimarea revoltelor ţărăneşti din Vrancea din1950-1951. În afara torturilor cu sârmă ghimpată, a procedat şi la execuţii sumare a zeci de ţărani şi la distrugerea mai multor sate” (Adevarul, 6 martie 2013).
Degeaba slujbe, comemorari, parastase, pioase aduceri aminte. Pentru a ne plati o parte din “datoria, vesnic neplatita, fata de ei” (discurs Dan Puric 14.05.2019), trebuie sa-i aratam cu degetul fara teama de legi absurde (“Vexler”, 217/2015) si fara indoiala pe vinovatii principali si sa le cerem socoteala pentru genocidul iudeo – bolsevic impotriva natiunii române.
Foarte importante aceste informatii. Si da, Hossu Longin a produs un Memorial al durerii, dar nu al Adevarului. Sa faci zeci de ore de documentar in care sa descrii suferintele romanilor, dar sa nu reiasa de nicaieri ca adevaratii criminali era jidanii, este mai mult decat minciuna prin omisiune, este o culpa de neiertat din punctul meu de vedere. Nu pot sa-i scuz sau sa-i iert pe cei care falsifica istoria Romanilor, deoarece efectele sunt mult mai grave decat par. Jidanii auto-numiti “istorici” de la Adevarul sectiunea (historia) picura otrava in urechile si ochii romanilor de ani de zile. Stefan cel Mare n-a fost mare, Mihai Viteazul n-a fost viteaz si asa mai departe. Cine le citeste si le asculta murdariile, daca nu este avizat, informat, ajunge sa-si dispretuiasca neamul.
Total de acord camarade Florin. Apropo, ni se pregateste alta minciuna din categoria “Memorialul Durerii”. E vorba de mult trambita premiera a filmului “Intre chin si amin”, un film despre “fenomenul Pitesti”, (se zice) inspirat din experienta marturisitorului Constantin (Tache) Rodas. Premiera va alea loc in septembrie a.c. Trebuie sa fim cu ochii ca pe butelie pe filmul asta. De la camaradul meu George Grasu, aromân (e nepotul lui Stere Grasu, pomenit in articol printre cei ucisi dintre “Haiducii Dobrogei”), stim ca Toma Enache, regizorul, e tot un aromân…dar tradator. Casatorit c-o jidanca. Filmul de altfel e sponsorizat de “ei”. Asa ca nu se va sufla o vorba ca Tache Rodas a fost legionar (membru al Fratiilor de Cruce, arestat prima data in 1942), ca Pitestiul a fost efectiv destinat legionarilor, “normal” nu vom auzi replici continand cuvintele jidan, iudeo – bolsevism, traiasca Garda si Capitanul, etc. Deja am vazut cum multi incep sa muste momeala (comentarii pe ActiveNews) – vai, ce bine ca apare un astfel de film, sa nu-i uitam niciodata pe martiri, etc. E clar, dupa ce s-au fript cu “Portretul luptatorului la tinerete”, cand au facut spume ulterior vazand ca-i vorba despre legionarul Ogoranu si grupul lui, jidanii vor sa se asigure ca totul merge conform planului. Asadar, sa ne pregatim pentru o alta mistificare din care sa rezulte ca românii s-au macelarit intre ei, facandu-i pe cei mai slabi de ingeri sa se rusineze de neamul lor, in timp ce alogenii urmasi ai criminalilor de atunci vor fi inmanat cu tupeu statului român o noua factura pentru inchipuitul Holocaust.
Dar zecile de mii/sutele de mii de romanii din teritoriile romanesti Basarabia si Bucovina care au fost arestati de bolsevici dupa 1944 si au murit in inchisori si lagare de munca din Siberia unde sunt ?
Sau ei nu se pun ca au fosr “patrioti”?
Plus tot zecile de mii de români din aceleasi teritorii luate samavolnic de URSS, victime ale regimului iudeo – bolsevic in anii 1940 – 1941.
N-au ce căuta pe lista aia alogeni și agenți străini ca generalii Samsonovici, Aldea și Racoviță, la fel politicienii vânzători de țară ca Maniu, Dinu Brătianu și Gh. Brătianu. Numele astea(și multe altele) trebuie în veci puse la stâlpul infamiei, altfel o să ne trezim cum „naționaliștii” comemorează pe Istvan Foris și Laszlo Luka drept victime ale comunismului.
Fostul aviator Mandristeanu a fost ucis la Parava jud Bacău ca urmare a unui turnător.
Venea mereu la bunicu Dimitriu Ioan. Bunicu a fost prins si închis la diferite închisori.