Noul Cenzor Şef al Internetului pe România, PSD-istul Valerică Zgonea, a fost racolat de European Jewish Congress (Congresul Evreiesc European) din 2013-2014

Cornel-Dan Niculae
Incorect Politic
Mai 16, 2023

Noul Cenzor Şef al Internetului pe România, PSD-istul Valerică Zgonea, a fost racolat de European Jewish Congress (Congresul Evreiesc European) din 2013-2014

Congresul Evreiesc European (EJC) a realizat in 2013 un Acord cu guvernanţii români la nivelul premierului Victor Ponta şi a şefului de atunci al organizaţiei iudaice, oligarhul evreu „rus“ Viatcheslav Moshe Kantor, „businessman, antreprenor, investitor şi filantrop internaţional“.

Acest Congres Evreiesc European – fondat în 1986 cu sediul la Paris şi filiale în Bruxelles, Strasbourg, Berlin şi Budapesta, neoficial şi la Londra, funcţionează ca o organizaţie-umbrelă ce reuneşte alte 42 de comunităţi evreieşti din statele europene – este o filială a celebrului World Jewish Congress (Congresul Mondial Evreiesc), marele neo-Kahal centrală a intereselor iudaico-sioniste mondiale -, care ar reprezenta numai interesele evreilor europeni, deşi promovează făţiş interesele Israelului.

Declarativ, Congresul Evreiesc combate „anti-semitismul“ prin educaţie şi justiţie (adică se vrea un organ represiv), „în cooperare cu guvernele naţionale şi instituţiile europene“, ocupându-se şi cu inocularea „educaţiei în materie de Holocaust“ şi cu „promovarea dialogului interconfesional“, ceea ce este o ipocrizie sau o amăgire, căci religiile se contrazic în esenţa lor, creştinismul apărând, bunăoară, ca un înlocuitor al iudaismului – Vechiul Legământ -, dar fiind refuzat de majoritatea evreilor.

Moshe Kantor şi premierul român Victor Ponta s-au întâlnit oficial, la Bucureşti, pe 9 iulie 2013, la Palatul Victoria, prezent la „cordiala reuniune“ fiind şi Valeriu Zgonea, care, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor români, îl peria literalmente, pe haine, pe Moshe Kantor, după cum rezultă din fotografiile de la întâlnire postate de Kantor.

La întâlnirea de la Bucureşti au mai participat, solidari, alături de premierul Ponta şi consilierii acestuia, secretarul de stat pentru afaceri externe şi europene Bogdan Aurescu (Goldenberg), secretarul de stat de la Culte, Victor Opaschi (evreu şi el, din Dorohoi, şi om de casă al lui Ion Iliescu), ca şi Cătălin Predoiu, ca „reprezentant al opoziţiei“ (PDL).
Dinspre partea evreiască, lângă Kantor se aliniau vice-preşedinţii „Congresului“, Edwin Shuker şi Ariel Muzicant, preşedintele Federaţiei Elveţiene a Comunităţilor Evreieşti, Herbert Winter, vice-preşedintele executiv Raya Kalenova şi secretarul general Serge Cwajgenbaum, dar şi „membri ai comunităţii evreieşti româneşti“, în frunte cu permanent nelipsitul Aurel Vainer.

Evreii din delegaţia Congresului Evreiesc European, condusă de Kantor, le-au cerut oficialilor români o nouă „legislaţie de protecţie a evreilor“, dar şi, printre altele, să acţioneze astfel ca Hezbollah-ul să fie inclus pe lista organizaţiilor teroriste ale Uniunii Europene şi să îi fie oprită strângerea de fonduri pentru cauza palestiniană. Totodată, ziceau musafirii evrei, românii nu trebuie să aplice iniţiativa Uniunii Europene de a restricţiona importarea produselor israeliene originare din Cisiordania (adică rezultatul economic al colonizării abuzive a teritoriilor palestiniene).

„Punerea în aplicare a unei politici unilaterale şi părtinitoare împotriva companiilor israeliene, a căror prezenţă în Europa este clar în conformitate cu acordurile semnate de UE, va servi doar pentru a afecta negativ acest impuls pozitiv şi pentru a crea o rea-credinţă între părţi“ (Israel şi UE, sau, poate, România), le spunea Moshe Kantor guvernaţilor români. Oricum, românii nu au aplicat niciodată vreo directivă UE îndreptată împotriva afacerilor companiilor israeliene rezultate în urma extinderii colonizărilor abuzive.
Membrii Congresului Evreiesc European şi liderii români „au discutat, de asemenea, despre ameninţarea comunităţilor evreieşti din Europa de creşterea antisemitismului“, cerând, astfel, politicienilor români, o nouă lege de „combatere a anti-semitismului“, în sensul interzicerii totale a unor viziuni politice sau intelectuale neagreate de ei asupra istoriei sau a contemporaneităţii.

„Există o constantă creştere periculoasă a anti-semitismului, intoleranţei şi rasismului în Europa şi se resimte încă lipsa unui instrument eficient pentru a lupta împotriva acestor ameninţări ale continentul nostru“, le spunea didactic Kantor „liderilor români“, adăugând: „Avem nevoie de a oferi un instrument pentru educatorii ce educă împotriva discriminării, poliţia să acţioneze mai bine împotriva urii, iar sistemele juridice să pedepsească în mod eficient şi să trimită astfel un mesaj clar că nu poate exista toleranţă pentru intolerant.“

„Instrumentul“ l-au numnit atunci „o lege a toleranţei zero“, care s-a concretizat în „legea anti-legionară“.

De aceea, delegaţia evreiască le-a pus pe masă „liderilor români o „lege a toleranţei“ (care este, de fapt, ea însăşi, intolerantă) „o iniţiativă pentru a termina cu aceste ameninţări, compusă de către experţi şi legislatorii europeni, care vor oferi instrumente juridice de combatere a rasismului şi a xenofobiei pe o bază pan-europeană“. „Sperăm că România – declarau iudeii din delegaţie – va deveni una dintre primele naţiuni care să adopte şi să conducă o lege model a toleranţei, pe care noi am scris-o“, adică „Institutul Elie Wiesel“ (“We hope Romania will become one of the first nations to adopt and lead a model law on tolerance that we have written.“ – http://www.eurojewcong.org/)

Această „Lege a toleranţei“ (de combatere, de fapt, a aşa zişilor anti-sionişti, catalogaţi ca „anti-semiţi“, ca şi a naţionalismului românesc de emanaţie legionară) s-a dovedit a fi o modificare a deja existentei legislaţii „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist…“ etc., adică O.U.G. nr.31/2002, dată de Adrian Năstase, tot la cererea unor organizaţii evreieşti.

Ea s-a concretizat într-o iniţiativă legislativă depusă la Senat de liberalii Crin Antonescu (preşedintele PNL), George Scutaru (liderul deputaţilor PNL) şi Andrei Gerea (un apropiat al lui Crin Antonescu) în ziua de 9 octombrie 2013. Media on-line observa şi faptul că atunci când Crin Antonescu şi apropiaţii lui depuneau noua formă a legii, el îl avea drept consilier de alegeri prezidenţiale pe israelianul redevenit cetăţean român Niels Schnecker, care i-ar fi propus şi promis lui Crin sprijinul evreiesc. În realitate, şi liderii PSD Ponta şi Zgonea îl montaseră pe Antonescu.

Din motivaţia noii legislaţii propusă de liberali în acord şi cu politicienii PSD, se reţine supărarea că niciodată nimeni nu a fost condamnat penal în România pentru negarea Holocaustului, pentru simpatii legionare, sau există prea puţine condamnări pentru anti-semitism, mai ales din rândul scriitorilor români. (Legea a fost adoptată în 2015, fiind votată în unanimitate de parlamentarii români şi apoi promulgată de preşedintele Iohannis, având nr.217).

Textul noii legi propuse include „între faptele, simbolurile şi organizaţiile interzise şi a celor cu caracter legionar“, definirea „Holocaustului pe teritoriul României“ astfel încât nici un minimalizator al „persecuţiei suferite de evrei în perioada 1940-1944“ să nu mai scape de închisoare.

În plus, se condamnă şi postările pe Internet pro-legionare, „anti-semite“ (anti-evreieşti, anti-sioniste sau anti-israeliene) sau „negaţioniste“.

$

Ponta şi Zgonea: „Fără extremişti români“ la alegerile europarlamentare din 2014:

La 11 martie 2014, la Bucureşti, Moshe Kantor a fost decorat de către preşedintele Băsescu cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Cruce, fără să se specifice pentru ce merite şi fără ca cineva să se întrebe, lăsându-se astfel să se înţeleagă, parcă, că este de ajuns că acesta este preşedintele Congresului European Evreiesc pentru ca românii să îi fie recunoscători.
Doar revista comunităţii evreieşti, Realitatea Evreiască nr. 424-425 din martie 2014, a precizat că distincţia i-ar fi fost acordată de Băsescu lui Kantor „pentru consolidarea legăturilor româno-israeliene“, ceea ce înseamnă că preşedintele Congresului Evreiesc face mai multe afaceri politice la Bucureşti decât apare în presă.

Luând cuvântul la decernarea medaliei, Kantor presa iarăşi pentru adoptarea „legii împotriva anti-semiţilor şi a legionarilor“: „Sunt foarte încântat de acest premiu… Acum câteva luni am avut şansa să ne prezentăm un model de lege a toleranţei în Parlament. Este exact cum toleranţa ar trebui să fie promovată în societate. Azi e un moment important al istoriei când trebuie să punem în balanţă libertatea de expresie cu securitatea.“ Cu alte cuvinte: putem şi trebuie să reprimăm libertatea de exprimare în ceea ce îi priveşte pe evrei şi alte subiecte.
La rândul lui, Traian Băsescu îl completa pe Kantor: „Vedem că extremismul de stânga şi de dreapta, neo-fascismul, prind iarăşi rădăcini în Europa… Forţele democratice ale Europei trebuie să acţioneze foarte rapid… Europa trebuie să acţioneze. Vă asigur că România va lupta pentru democraţie şi vă spun cu satisfacţie că, deşi am avut alegeri în decembrie 2012, după criză puternică, în România nu există nici un partid extremist în Parlament“. Adică nici un partid patriotic sau naţionalist românesc (dar maghiar, da), ceea ce ar fi bine, voia să spună Băsescu!

După primirea medaliei, board-ul Congresului European Evreiesc s-a întrunit la Palatul Parlamentului din Bucureşti, dat fiind că Moshe Kantor a venit în România însoţit de lideri ai unor organizaţii şi federaţii evreieşti din alte ţări europene. Aici s-a discutat despre necesitatea ca după alegerile din mai 2014, în Parlamentul European să intre cât mai puţini reprezentanţi ai „partidelor extremiste“.

„Există un pericol în Parlamentul European – spunea Moshe Kantor pentru R.E. -, ca extrema dreaptă să se asocieze cu extrema stângă. Acelaşi tip de alianţă politică l-a adus odinioară pe Hitler la putere. Nu am dori acum să riscăm înveninarea şi deteriorarea valorilor europene prin alierea extremei drepte franceze, greceşti şi maghiare, pe de o parte, şi extrema stângă, pe de alta. Această alianţă ar putea duce la formarea unui bloc reprezentând circa 20% din Parlamentul European şi care ar putea bloca unele drepturi, adoptarea unor bugete şi ar putea exercita presiuni şi şantaje asupra Comisiei Europene.“

Moshe Kantor a dat şi un banchet la Palatul Parlamentului român, cu concursul total al lui Zgonea, numit „recepţia şi dineul oferite de Congresul European Evreiesc“. Premierul Victor Ponta, care a luat cuvântul la „recepţie“, a spus tranşant pentru evrei: „pot să garantez că România nu va trimite în viitorul Parlament European nici un membru a ceea ce, probabil, va constitui grupul partidelor antieuropene şi extremiste“. Referirea lui Ponta era transparentă şi se referea la Partidul România Mare (PRM). Şi, ca un făcut, nici una din aripile PRM, aripa Corneliu Vadim Tudor şi aripa Gheorghe Funar nu au trecut de Biroul Electoral Central, care în 2 aprilie 2014 le-a respins înregistrarea pentru alegerile euro-parlamentare.
Lângă Ponta, în 11 martie 2014 au mai participat la dineul Congresului European Evreiesc vicepremierii Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Kelemen Hunor, dar şi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, ca foşti şefi ai statului, apoi mai mulţi miniştri şi parlamentari, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României Florin Georgescu, dar mai cu seamă preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a făcut o adevărată pasiune pentru aceşti evrei, vizitându-i şi la Londra, în urmă cu 4 luni.

Astfel, Zgonea, a efectuat în 28 noiembrie 2013 o vizită în Marea Britanie, la invitaţia Congresului European Evreiesc, unde s-a re-întâlnit cu Moshe Kantor şi cu conducerea organizaţiei, după care a participat la o întâlnire cu liderii „Board of Deputies of British Jews“, principala organizaţie a evreilor britanici, vizitând şi foarte vechea sinagogă londoneză Bevis Marks.
În discursul lui din faţa board-ului Congresului European Evreiesc şi a politicienilor români prezenţi la Palatul Parlamentului, în martie 2014, Victor Ponta întărea şi ideea sancţionării prin condamnări penale (cu închisoarea) a liberei exprimări pe subiecte sensibile, „extremiste“, precizând că: „România nu trebuie să se uite doar la extremiştii altora, ci trebuie să sancţioneze propriii reprezentanţi care folosesc în discursul public accente şovine, accente xenofobe, şi există asemenea situaţii. Şi în faţa acestor tipuri de manifestări, cred că, indiferent de opţiuni politice, absolut toţi cei care reprezintă poporul român trebuie să aibă o reacţie clară şi coordonată.“

O astfel de coordonare pare să fi avut loc şi la înregistrarea candidaturilor pentru alegerile euro-parlamentare, când, în 2 aprilie 2014, Biroul Electoral Central de la Bucureşti a respins aripa PRM condusă de Corneliu Vadim Tudor, considerând că nu are listele de susţinători în regulă, iar aripa PRM condusă de Gheorghe Funar pentru că nu ar fi fost legal înregistrată, deşi avea suficiente liste de semnături. Europarlamentarul (încă) Vadim Tudor declara în acel moment: „Candidez de 22 de ani, dar niciodată nu s-a căutat nod în papură ca acum şi nu s-au inventat atâtea chiţibuşuri birocratice. Ştiu că PSD încearcă în disperare să elimine PRM din alegeri. S-au căutat cu lumânarea nişte nepotriviri şi neconcordanţe în listele cu susţinători… E un ordin politic!“ Cine ştie? Poate Moshe Kantor, dar, dacă este aşa, „ordinul“ a vizat şi aripa Funar a PRM, căci pe listele acesteia candida şi curajosul profesor Ion Coja, pe care organizaţiile evreieşti l-au hăituit penal ca „extremist“ şi „negaţionist al Holocaustului“!

O fotografie pe site-ul EJC, din iulie 2013, cu actualul şef al cenzurii pe Internet, Valeriu Zgonea, strâns lipit de şeful European Jewish Congress (EJC / “Congresul Evreiesc European”):
https://eurojewcong.org/ejc-in-action/statements/ejc-calls-on-romania-to-play-a-leading-role-in-the-eu-on-issues-of-importance/

„A European Jewish Congress (EJC) delegation headed by its President Dr Moshe Kantor, met on July 9th 2013 with senior Romanian leaders, including Prime Minister Victor Ponta, President of the Chamber of Deputies, Mr. Valeriu Zgonea, Minister of State for Strategic and European Affairs, Mr. Bogdan Aurescu……..”.

Apoi, după ce în 2014 a fost la evreii din Anglia, în 19-22 februarie 2015 Zgonea are şi o „primă vizită oficială în Israel“, ca președinte al Camerei Deputaților, la invitația omologului israelian, președintele Knesset-ului, Yuli-Yoel Edelstein, şi primeşte de la acesta „un certificat de Apreciere pentru contribuția personală la consolidarea relațiilor dintre România și Statul Israel“, după ce semnează şi un „acord de colaborare“ cu Yuli Edelstein şi declară că Statul Israel este cel mai bun prieten pe care România îl are „în regiune“.
http://www.politicaromaneasca.ro/zgonea_statul_israel_cel_mai_bun_prieten_pe_care_il_avem_in_regiune-21812