Microbul, acest inocent

Claude Bernard, părintele medicinei moderne, numită științifică deoarece este experimentală, a lăsat la moartea sa protocoale cu experiențe contrare concluziilor lui Pasteur.

Dogma lui Pasteur a devenit, din păcate, adevărul oficial

Puneți următoarea întrebare la 100 de oameni : Care sunt cauzele bolilor? 90 dintre ei vă vor răspunde fără a ezita: microbii. Toată igiena oficială, toată patologia, toată terapeutica sunt axate pe această idee și pe noțiunile de asepsie care decurg din aceasta.

Mult timp și multe eforturi vor fi necesare pentru a restabili un adevăr în conformitate cu faptele. • Béchamp, Tissot, Lumière. Încă de la începutul cercetărilor sale, maestrul Claude Bernard a orientat în mod clar lucrările în sensul mutațiilor celulare.

Mai târziu, Antoine Béchamp a preluat această învățătură. În fine, doctorul Jules Tissot, a continuat această muncă. Apoi biologul Auguste Lumière a adus imensa sa contribuție la opera comună.

Breșa a fost deschisă.

Dogma microbului, microorganism străin ființelor vii și sănătoase, a dus la nașterea unor metode periculoase și abuzive, în special cea a vaccinurilor, care este astăzi din ce în ce mai contestată mai ales în Franța, țara lui Pasteur. Căci un alt lucru foarte puțin cunoscut este faptul că Pasteur nu a fost medic, nici biolog ci inginer chimist și mai ales, om politic, iar teoria lui aducea bani, în comparație cu celelalte teze vitaliste și neintervenționiste.

Noi fabricăm un număr mare de microbi. Iar acești microbi autogeni nu sunt cauzele bolilor noastre ci pur și simplu efectele lor. Am văzut că anumiți microbi nu doar că nu sunt străini organismului, ci mai mult decât atât, ei iau naștere în propriile noastre celule. Ei sunt, deci, autogeni. Ca să vorbim pe șleau, nu există generație spontană, ci formarea de elemente noi plecând de la elemente vechi.

Pentru a rezuma, fiecare celulă vie este compusă din mici granulații (microbi binefăcători) care edifică viața celulară: iar aceste granulații se pot transforma în elemente răufăcătoare în urma unei alterări a terenului (lichidul hrănitor). Aceasta ne face să gândim că reglarea alimentației trebuie să fie una dintre primele metode de tratament pentru a evita alterarea terenului datorate fermentațiilor anormale a materialelor alimentare neutilizate.

Suntem departe de concepțiile școlii lui Pasteur (germeni răspândiți în aer, care penetrează în corp determinând boli) și de consecințele care rezultă de aici (injecții, vaccinuri, medicamente pentru a distruge invitații nedoriți).

Cât despre microbii de origine externă (a căror existență nu este negată de către mutaționiști), ei provin din mutațiile celulare care se produc în țesuturile lezate ale animalelor sau ale vegetalelor. Ei sunt, deci, autogeni pentru speciile care le produc, dar heterogeni pentru om.

Agricultorii și crescătorii de animale au, din această cauză, datoria de a produce vegetale și animale cu țesuturi fără nicio leziune capabilă de mutații, astfel încât omul să poată avea alimente sănătoase pe plan celular. Suntem încă departe de această viziune, în ciuda eforturilor meritorii depuse de țăranii care practică agricultura biologică.

Ioan Mircea Crăciun