Masacrul Elitei Legionare 21-22 Septembrie

Incorect Politic
Septembrie 22, 2019

Sora lui Zosim Danielescu, unul dintre legionarii asasinati in 1939, la monumentul de la Predeal – Foto Florian Cristache

Via Buciumul:

“Mai există români pentru care o noapte de septembrie este un permanent azi, printre ei este şi sora lui Zosim Danielescu, unul dintre legionarii asasinaţi în 1939.” scria tânărul Alexandru Costache publicând imaginea emoţionantă surprinsă anul trecut de fotograful Florian Cristache la comemorarea de la cimitirul din curtea Manastirii Sfantul Nicolae – Predeal, unde  se află un monument şi o troiţă în memoria sutelor de legionari masacraţi în noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939.

Zosim Danielescu, unul dintre legionarii asasinati in 1939 – Foto Florian Cristache

 

În noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939 au fost asasinaţi mişeleşte, fără judecată, în lagăre şi pe tot cuprinsul ţării, din ordinul regelui călău Carol al II-lea, 252 de legionari. În zorii zilei de 22 septembrie, fiecare judeţ prezenta trecătorilor cadavrele a trei legionari, pe care poliţiştii şi jandarmii, în plină noapte, i-au ridicat din mijlocul familiilor, i-au scos în stradă şi i-au împuşcat, iar trupurile lor au fost lăsate ca lumea să le vadă vreme de trei zile. Elevii de şcoală generală şi liceu erau duşi în mod organizat să vadă cadavrele aruncate pe caldarâm şi păzite de jandarmi! Prigoana împotriva legionarilor a continuat cu sălbăticie până în toamna anului 1940, când regele Mihai a proclamat “Statul Naţional Legionar”.

Zeci de genii ale României au fost răpuse bestial în acea noapte. Printre acestea, ziaristul Mihail Polihroniade, ale cărui rămăşiţe se odihnesc în cimitirul Mănastirii “Sfântul Nicolae” din Predeal, alături de cele ale fruntaşilor legionari Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Nicolae Totu, Alexandru Christian-Tell, Gheorghe Furdui , Bănica Dobre, Paul Craja, Gheorghe Istrate, Ion Banea, Iordache Nicoarã, Ion Belgea, Victor Gârniceanu, ca si cenusa celor incinerati de autoritătile asasine la crematoriul din Capitală: Vasile Christescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, grupul Nadoleanu si grupul Miti Dumitrescu. Între cei internaţi, în lagărul de la Vaslui, care au scăpat de cumplita noapte a masacrului, se numară: avocatul Traian Trifan, Pr. Stefan Marcu, filosoful Ernest Bernea, Puiu Traian, Pr. Dumitru Bălaşa, Victor Corbut, Constantin Stoicănescu, Virgil Mateiaş, pictorul Alexandru Basarab, actorul Ernest Maftei.

Prezentăm mai jos, un articol comemorativ de Constantin Noica:

Constantin Noica la Paltinis. Foto: Dinu Lazar

Cumplita lor cãlãtorie

I-au chinuit în viatã la Miercurea-Ciucului, iar acum netrebnicia lor nu-i lasã nici odihnei mortii. A trebuit sã-i luãm de acolo pe cei patruzeci si sase de legionari cãzuti si sã-i ducem la PREDEALUL cel aspru, atât de drag Cãpitanului lor. Sunt patruzeci si sase de tineri mai putin printre noi – nu stiati asta? Este un gol undeva, un gol care ne învãluie si doare. Patruzeci si sase de oameni pe care nu-i porti îndeajuns în suflet; care nu-ti învie cu extraordinara lor exaltare – în suflet.

Poate cã astãzi, când îi înmormântãm în Predealul drag Cãpitanului lor, ei ne-ar mustra. Da, poate cã de-am sti sã-i ascultãm, ne-ar mustra. De ce-i luãm de la Miercurea Ciucului? N-am vãzut bine câtã viatã este în el, câtã sete de biruintã este în el? De ce nu i-am lãsat acum, când s-au otelit prin moarte în lupta lor împotriva tiraniei românesti, sã se lupte asa cum stiu ei, din cimitirele de la Miercurea Ciucului, cu tirania ungarã? De ce-i slãvim când ei pot încã sã ne apere?

“Avem cu totii cea mai formidabilã dinamitã, cel mai irezistibil instrument de luptã, mai puternic decât tunurile si mitralierele: este propria noastrã cenusã!”

Asa i-a învãtat Mota sã lupte, cu cenusa din ei. Poate cã ei voiau încã sã lupte. Ca Mota. Ca Dacii!

Cãci noi, ceilalti, cum stim sã luptãm pentru dreptate? Noi vorbim despre dreptatea noastrã asupra Ardealului; noi aducem hãrti, facem statistici, tragem de mânecã pe unii si pe altii si întoarcem pe toate fetele istoria. Nu vedeti – spunem noi – cã acolo a fost Dacia superioarã?

Smintitii de noi! Acolo nu a fost Dacia superioarã; acolo este. Si nu de hãrti avem nevoie ci de suflet dacic. Cine ne-ar fi pus vreodatã în discutie dreptul de a domni peste 1400000 de unguri implantati peste pãmântul Daciei într-o noapte, dacã am fi fost domni peste viatã si moarte, ca Dacii?

Si-ti vine în minte, printre fantome, cum trãim cu totii, ceva halucinant. Dacã, într-o noapte, cei patruzeci si sase de legionari cãzuti au sã se ridice din morminte spre a porni într-o cumplitã cãlãtorie?

“Nu vom avea pace nici în morminte” spusese unul. Dacã nu ne vor ierta zãbava si vor porni ei, strigoii, îndãrãt, spre Miercurea Ciucului?

Poate cã si la ei s-a gândit Mota când exclama: “Se apropie stãpânirea strigoilor, cumplitã!”

Constantin Noica

Buna Vestire, 12 septembrie 1940

 

Alte date despre masacru:

Pretextul acestui pogrom, care a distrus o bună parte a elitei Mişcării, a fost pedepsirea premierului Armand Călinescu în 21 septembrie 1939, la Bucureşti, de către o echipă legionară. Acesta a fost împuşcat pentru responsabilitatea sa în asasinarea banditească, prin strangulare, a lui Corneliu Codreanu, fondatorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, şi a Nicadorilor şi Decemvirilor, din ordinul lui Carol al II-lea.

Călinescu a fost membru în Partidul Național Țărănesc şi a fost ales deputat în parlament între 1926 și 1937. Atitudinea sa obsesivă față de legionari a produs căderea guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, în 1933. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de Ministru de Interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine”. Poartă responsabilitatea comenzii asasinării ilegale şi barbare a liderilor legionari arestaţi, inclusiv a lui Codreanu, în 30 noiembrie 1938. În decembrie acelaşi an, este membru fondator al partidului regal, Frontul Renașterii Naționale. După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește Prim Ministru al României. Este pedepsit pentru crimele sale de echipa legionară denumită “Răzbunătorii“, condusă de Miti Dumitrescu.
După pedepsirea lui Călinescu, “Răzbunătorii” au intrat în clădirea Radioului, au intrat in direct, anunţând “pieirea tiranului”. Apoi s-au predat Poliţiei, fiind omorâţi a doua zi în locul atacului.

 

Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii

 

În 1940, când Miscarea Legionarã a venit la guvernare, ziua de 22 Septembrie a fost proclamatã Ziua Eroilor si Martirilor Legiunii iar cei peste 80 de fruntasi legionari asasinati în lagãrele de concentrare de la Vaslui, Miercurea Ciuc si Râmnicu Sãrat au fost dezgropati din cimitirele lagãrelor si înhumati crestineste în cimitirul Mãnãstirii Predeal, în cadrul unei mari solemnitãti la care au participat Fabricius, Ministrul Germaniei, si Ghigi, Ministrul Italiei. Dupã instaurarea comunismului, cimitirul legionar de la Predeal a fost profanat de noile autoritãti atee, troitele ridicate în memoria eroilor distruse, crucile arse si pângãrite.

 

LISTA LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

“Noaptea de 21 spre 22 Septembrie 1939 sfințește cu sângele ei cea mai mare jertfă eroică din istoria Românilor. 252 legionari, pentru credința lor în opera Căpitanului și în destinul mântuitor al generației de astăzi, au fost asasinați săvârșindu-se astfel o crimă împotriva întregului neam românesc. Legionarii cei mai destoinici, din toate unghiurile țării, din sate și orașe, au adus cu slava morții lor întemeierea României Legionare. Spiritul lor trebuie să trăiască în făptuirile noastre. Sângele lor și durerea să o simțim necontenit. Numai astfel le vom da mărirea care li se cuvine. Căci ei sunt: Prezenți, Prezenți, Prezenți, în viața de astăzi și de-a pururi a României Legionare.

Penitenciarul Râmnicu Sărat

Cantacuzino Alexandru, avocat, București;
Totu Nicolae, avocat, București;
Clime Gheorghe, inginer;
Tell C. Alexandru, avocat, București;
Furdui Gheorghe, profesor, București;
Bănică Dobre, ad-tor ziar, București;
Polihroniade Mihail, avocat, București;
Craja Paul, medic, București;
Simulescu Sima, profesor, București;
Apostolescu Gheorghe, comerciant, București;
Istrate Gheorghe, abs. acad. com., București;
Banea Ioan, medic, Cluj;
Serafim Aurel, inginer, București.
La Spitalul Militar Brașov
Cotigă Traian, avocat, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Ionică Eugen, inginer, București, Penit. Sp. R. Sărat;
Șiancu Emil, ofițer rez. Cluj, Penit. Sp. R. Sărat;
Proca Gheorghe, monteur Domnița Maria (Bacău), cu domiciliul obligator la M. Ciuc;
Pihu Grigore, funcționar București, Dom. obl. Vaslui;
Sușman Iuliu, funcționar, București, Dom. obl. Vaslui;
Herghelegiu Ion, avocat, Bacău, Dom. obl. M. Ciuc.
În Lagărul de la Vaslui
Spânu Iordache, student, București;
Clime Traian, student, București;
Gârcineanu Victor, avocat, București;
Teodor Tudose, avocat, Iași;
Polisperhon Supila, student, București;
Boboc Constantin, student, București;
Goga Mircea, student, București;
Popescu Spiru, student, Frăsan-Durostor;
Comănescu Nicolae, student, Ploiești;
Calapăr Mihsi, abs. teol., Negrești-Neamț;
Belgea Ioan, bibliot., București;
Popescu Vasile, f. profesie, București;
Antoniu Ioan, avocat, București;
Stahu Teodor, avocat, Fălticeni-Baia;
Cârdu Valeriu, ziarist, Oravița Caraș;
Moțoc Mircea, student, București;
Răcman Gogu, student, Hodivoaia-Vlașca;
Teohari Mircea, student, București;
Bujgoli Spiru, lic. lit., Frăsani-Durostor;
Moraru Alexandru, student, Dej-Someș;
Rioșeanu Petre, dir. Nitrogen București;
Constantiniu Dorin, contr. S. T. B., București;
Dobre Radu, rnanip. S. T. B., București;
Danielescu Josim, student, Ploiești;
Nicolicescu Gheorghe, elev, ing., București;
Borzea Virgil, student, Brașov;
Caratașu Chiriac, student; București;
Busuioc Ioan, student, București;
Maricari Nicolae, locot. ref., București;
Tucan Boris, viticultor, Hârtop-Tighina.

București

Dumitrescu Dumitru, avocat, Ploiești;
Popescu Cezar, student medicină, originar Ploiești;
Popescu Traian, student Drept, originar Ploiești;
Moldoveanu Ion, student Politehnică, originar Ploiești;
Ionescu R. Ion, student Drept, originar Ploiești;
Vasiliu Ion, desenator, originar Ploiești;
Ovidiu Isaia, fotograf, București M. Brătianu 34;
Stănciulescu Marin, lăcatuș, București, Bd. Brătianu 24;
Paraschivescu Gheorghe, student Politehnică, București Bd. Brătianu 24;
Dragomirescu Victor, abs. Politehnică, din închisoarea Văcărești.
În Lagărul de la Miercurea Ciucului
Stegărescu Constantin, contabil, București Ilfov;
Borzea Titus, student, Brașov;
Rădulescu Virgil, gazetar, București;
Enescu Ioan, student, București;
Micu Augustin Liviu, inginer, Timișoara;
Macoveschi Ioan, desenator, București;
Pavlescu Alexandru, avocat, București;
Biriș Ovidiu, avocat, București;
Susai Vasile, lic. Drept, București;
Felecan Vasile, ajust. mecanic, București;
Prodea Nicolae, lăcătuș, București;
Grama Iosif, student, București;
Miter Ioan, student, Caransebeș;
Popescu B. Anton, funcționar, Băile Herculane;
Noaghiea Gh. Virgil, student, Caransebeș;
Tiponuț Gheorghe, elev liceu, Oradea;
Nuțiu Aurel, student, București;
Teodorescu Gheorghe, sculptor, Ploiești;
Todan Coriolan, student, Fibiș-T. Torontal;
Ducaru Dumitru, subing., Râșnov-Brașov;
Ungureanu Corneliu, lic. litere, Craiova;
Corbeanu Vasile, student, Bragadiru-Ilfov;
Coman Constantin, student, Bragadiru-Ilfov;
Popa Tiberiu, stud., Bragadiru-Ilfov;
Popescu Marin, stud., Cumpăna-Constanța;
Vilmuș Adam, bucătar, Iași;
Dorca Afilon, abs. Teolog., Velișoara-Severin;
Cioflec Marius, student, Timișoara;
Benec Constantin, funcționar CFR, Ohaba-Mătnic Severin;
Gheorghe Constantin, student, Stupini-Brașov;
Strugaru Nicolae, avocat, Iași;
Constantinescu Dimitrie, abs. med., Iași;
Dobrin Liviu, abs., med., Arpașul de Jos-Făgăraș;
Zus Radu, student, Cernăuți;
Buhai Vasile, student, București;
Iordache N. Nicoară, asistent univ., București;
Raicu Const., licențiat, Iași;
Stamate Eugen, student, Iași;
Zanche Petre, funcționar, Iași;
Gârcineanu Florin, lt. ref., București;
Vasiliu Gheorghe, lt. ref., Iași;
Filipov Vasile, comerciant, București.

În restul țării

Jud. Durostor: Nicolae Nastu, Costică Manganița și Dionisie Memu.
Jud. Timiș Torontal: Udrea Teodor, Dragomir Gheorghe și Cocora Alexandru.
Jud. Caliacra; Petre Caranica, Chițu M. Popescu și Dumitru Covache.
Jud. Gorj: Constantin Șerban, Căpitanul Gh. Munteanu și preotul Motomancea Grigore.
Jud. Constanța: preotul Chivu Ion, Chiriazi Constantin, preotul Mocanu Staicu și preotul Secăreanu Ion.
Jud. Putna: Vasile State, Nicolae Voinea și Petre Marin.
Jud. Vâlcea: preot Aurel Nicolaescu, Dumitru Diaconescu și Nicolae Vasilescu de pe teritoriul urban.
Jud. Lăpușna: Diaconescu Vasile, Florescu Sergiu și Palamarciuc Ioan.
Jud. Bacău: Condopol Mircea, Mandache Alexandru și Antonovici Constantin.
Jud. Mehedinți: Gheorghiu Victor, Matici Marin și Geacu Petre.
Jud. Argeș: Ioan Pielmuși, Olteanu Vasile și Traian Amzăr.
Jud. Cluj: Cuibus Petre și Erimia Nicolae.
Jud. Prahova: Alexandru Cojocaru și Filip Dumitru.
Jud. Dolj: Nicolae Horculescu, Ilie Poenaru și Ioan I. Ștefanache.
Jud. Bihor: Cosma Lazăr și Jude Dumitru.
Jud. Roman: Creangă Vasile.
Jud. Vaslui: Gheorghe N. Volocaru.
Jud. Brăila: Bobota Teodor și Ioan Udrea.
Jud. Cahul: Borzac Lazăr, Băleanu Ioan și Cerbu Iancu (asasinați ulterior).
Jud. Neamț: Nicolae Malinici, Vasili Avădanei și Vasile Puiu.
Jud. Olt: Găman Florea, Dumitru Mânzu și Gheorghe Preda.
Jud. Fălciu: Ioan Codreanu, Nicolae Emil șl Croitoru Vasile.
Jud. Teleorman: Abagiu Dumitru și Aristotel Cristea.
Jud. Ialomița: Manolescu Grigore, Constantin Constantinescu și Traian Badea.
Jud. Dâmbovița: Nițescu Petre, Lungu Ioan și Gălmeanu Ioan.
Jud. Dorohoi: Gheorghe Surugiu, Gheorghe Barbu și Ioan Honceru.
Jud. Turda: Cucerzan Constantin, Nichita Augustin și Tonceanu Gheorghe.
Jud. Bălți: Condratiuc Alexe, Ursache Victor și Ioan Gherman.
Jud. Brașov: Faur Ioan, Bordeianu I. Lehaciu, Papacioc Radu și Nicolici Nicolae.
Jud. Mureș: Rusu Iacob, Paletaș Francisc și Pădurean Nicolae.
Jud. Hotin: Vasile Dobuleac, Teodor Dubovinschi și Iacob Soroceanu.
Jud. Cernăuți: Pisarciuc Silvestru, Regwald Francisc și Molotiuc Ioan.
Jud. Severin: Ghinda Gheorghe, Galescu Pavel și Damaschin Sârbu.
Jud. Sălaj: avocatul Burcaș Augustin.
Jud. Ciuc: Duma Iosif, Caranica Ioan și Mircea A. Ilie.
Jud. Tighina: Heidenrech Wladimir, Căldare Constantin și Coragancev Ioan.
Jud. Năsăud: Tonea Simion, Cornel Girigan și Tolan Alexandru.
Jud. Cetatea Albă: Ioan Vlădău, Paucă Dumitru și Damian Curoglu.
Jud. Tecuci: Căsăneanu Gheorghe, Spirache Teodorescu și Baciu Vasile.
Jud. Muscel: Nerasan (av. Câmpulung) și Ioan Stancu.
Jud. Covurlui: Costăchel Popa, Asasinat ulterior; Tudor Croitoru și Gheorghe Potolea.
Jud. Soroca: Levițchi Ștefan, Șciucă Boris și Criclivai Azare.
Jud. Arad: av. Maduta Ioan, Bulboacă Ioan și Julan Ilie.
Jud. Maramureș: Butnaru Ioan, Chirculiță Dumitru și Belidcan Mircea.
Jud. Iași; Elena Bagdad, Nicolae Dănilă și pr. Leonid Miron.
Jud. Hunedoara: Popa Petre, Cornea Gheorghe și Sârbu Nicolae.
Jud. Orhei: Zalupcescu Grigore, Mocanu Andrei și Răileanu Naum.
Jud. Romanați: Niculescu Gheorghe și Oprovici Horia. (Teritoriul urban).
Jud. Suceava: Reuț Ioan Neculae.
Jud. Buzău; Voinea M. Constantin.
Jud. Trei Scaune: Ing. Lascăr Gheorghe, Vrânceanu Gheorghe (asasinat ulterior).
Jud. Botoșani: Vasile Iftimuță, Mihai Grigoriu și Gheorghe Mancoș.
Jud. Satu-Mare: Bozinteanu Victor și Spiridon Jitaru.
Jud. Câmpulung (Bucovina): Irimiciue Valerian, Țăranu Traian și Cozan Luchian.
Jud. Târnava Mică: Bârza Gheorghe, Prus Ioan și Codrea Nicolae.

Din aceste relatări oficiale, reiese că au fost asasinați numai în noaptea de 21-22 Septembrie 1939, la București 10 legionari; spitalul Militar Brașov 7 legionari; Lagărul de la Miercurea Ciucului 44 legionari; Penitenciarul Râmnicu Sărat 13 legionari; Lagărul de la Vaslui 31 legionari și în restul țării 147 legionari. Deci un total de 252 legionari numai într-o singură noapte.

Ceilalți eroi și martiri asasinați în timpul prigoanei din 1938 – 40 sau omorâți pentru credința lor Legionară în anii anteriori, au fost pomeniți în Cronologia legionară. Unora însă, nici până astăzi nu li s-a putut preciza data și împrejurările în care au fost asasinați. Pentru toți Legionarii căzuți pe teritoriul Țării: PREZENT!”

Din Calendarul „Cuvântul”, 1941

 

Alte detalii aici  aici

și  aici

via: MĂRTURISITORII