A plecat către Domnul , după o grea suferință, scriitorul Marcel Petrișor, unul dintre ultimii supraviețuitori ai temnițelor comuniste, mărturisitor al lui Hristos în timpul teribilelor persecuții ateo-bolșevice.

Marcel Petrișor s-a născut la 13 aprilie 1930 într-o familie de învățători din localitatea Ocișor, județul Hunedoara. Copilăria petrecută la Ocișor își va pune amprenta pe sufletul său, satul natal fiind evocat deseori cu sensibilitate în scrierile sale de mai târziu. Familia sa era înrudită cu cea a Elvirei Florea, din Brad, cea care avea să devină soția lui Horia Sima. De asemenea, Marcel Petrișor era văr cu eroul Ion Buda, condamnat și executat în 1953, în lotul celor parașutați de aviația americană.

A urmat liceul la Brad şi Deva, după care a intrat la Facultatea de Filosofie. Student fiind, este arestat în 1952, pentru un motiv absurd: împrumutase cartela de masă lui Ovidiu Cotruş – nepotul poetului Aron Cotruş, exilat și considerat de comuniști duşman al poporului”. Va cunoaște supliciul aresturilor Securității de la Rahova, Malmaison și Uranus, precum și închisorile Jilava, Dej, Gherla, Aiud și Baia Sprie.

Eliberat în 1956, va fi arestat după câteva luni pentru participare la acțiunile studențești de solidaritate cu Revoluția anticomunistă din Ungaria. În detenție s-a apropiat în mod deosebit de legionari, care l-au impresionat prin ținuta lor morală. A făcut parte din grupul celor supuși exterminării în cumplita Cazimcă a Jilavei, unde a împărțit, timp de 3 ani, cei câțiva metri pătrați de celulă întunecată și umedă cu părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, asistând la moartea în chinuri a sublimului mărturisitor creștin, șeful Frățiilor de Cruce, Constantin Oprișan. A fost eliberat la 1 august 1964, odată cu ultimii deținuți politici din Zarka Aiudului, puși în libertate de regimul comunist.

După eliberare va urma Facultatea de Litere, specializarea franceză-spaniolă, la Universitatea din Bucureşti, devenind profesor la Liceul „Iulia Hasdeu”, iar ulterior la Liceul „Spiru Haret”, de unde s-a și pensionat. A reușit, în condiții foarte grele, să se impună ca un scriitor de mare valoare, publicând numeroase cărți. A colaborat cu prestigioase publicații precum „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Revista de filosofie”, dar şi în „Revue d’Esthetique” (Franţa). A tradus din Jean-Paul Sartre, Galienne şi Pierre Francastel, Jean Coue, Rene Berger, J. Baltrusaitis, Ciabua Amiredjibi, etc. și a colaborat la volumul „Scriitori francezi. Mic dicţionar” (1978).

S-a căsătorit cu Dana Konya, descendentă a lui Iacob Negruzzi. După vizita președintelui francez Charles de Gaulle în România, în 1968, aceasta și-a putut vizita rudele din Franța, în felul acesta Marcel Petrișor ajungând să intre în mediile intelectualității franceze, unde a fost apreciat în mod deosebit.

După 1990 a fost implicat în organizarea AFDPR, dar după conflictul intern a urmat facțiunea care îl contesta pe Ticu Dumitrescu, participând la înființarea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici Luptători Anticomuniști, al cărei președinte a devenit, în urma dispariției lui Constantin Iulian, de care fusese în mod deosebit atașat, ca și de un alt mare luptător anticomunist, Ion State.

Din 1991, a fost redactor al revistei „Puncte cardinale” din Sibiu, înființată și condusă de fostul deținut politic Gabriel Constantinescu. A făcut parte din Uniunea Scriitorilor și a contribuit, alături de Claudiu Târziu și părintele Gheorghe Calciu, la înființarea Asociaţiei „Rost”, fiind președintele Senatului acesteia.

A împărtășit o apropiată și binecuvântată prietenie cu marele luptător Ion Gavrilă Ogoranu.

Dispariția lui Marcel Petrișor reprezintă o grea pierdere pentru cultura română, iar Rezistența anticomunistă pierde pe unul dintre ultimii săi supraviețuitori de marcă. În numele Fundației Iom Gavrilă Ogoranu, aducem un pios omagiu neînfricatului luptător și spirit liber care a fost și va rămâne în panteonul Rezistenței, Marcel Petrișor.

Trupul neînsuflețit va fi depus, începând de miercuri, 13 octombrie, ora 12:00, la Biserica Sf. Constantin si Elena din Piața Muncii. Înmormântarea va avea loc vineri, 15 octombrie, ora 14:00, în Ocișorul natal, satul pe care atât de mult l-a iubit, imortalizându-l în operele sale.

„Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea…”

Marcel Petrișor: Prezent!

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu

Președinte: Coriolan Baciu

Opera publicată a lui Marcel Petrișor:

Serile-n sat la Ocișor (povestiri), Ed. Albatros, București, 1971.

Curente estetice contemporane, Ed. Univers, București, 1972.

Grunewald (album), Ed. Meridiane, București, 1972 (ed. a II-a: 1985).

La Rochefoucauld. Aventura orgoliului, Ed. Albatros (Col. „Contemporanul nostru”), București, 1973.

Măreasa (roman), Ed. Albatros, București, 1975.

Călătorie spre Soare-Răsare, Ed. Cartea Românească, București, 1976.

Crișan (roman), Ed. Albatros, București, 1977.

Vitralii (eseuri), Ed. Eminescu, București, 1978.

Temeri (roman), Ed. Eminescu, București, 1985 (reed. 2016).

Căruța cu scânduri (roman), Ed. Eminescu, București, 1990.

Fortul 13. Convorbiri din detenție, Ed. Meridiane, București, 1991.

Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Ed. Timpul, Iași, 1995.

N. V. Gogol și paradoxurile literaturii moderne, Institutul European (Col. „Eseuri de ieri și de azi”), Iași, 1996.

La capăt de drum, Institutul European, Iași, 1997.

Drumuri întortocheate. Jurnal de călătorie în Asia, Europa și America de Nord, Ed. Junimea, Iași, 2001.

Cei din Aciua (roman), Ed. Vremea XXI, București, 2004.

Strigoii Ocișorului. Povestiri, Ed. Vremea XXI, București, 2005.

Trecute vieți de domni, de robi și de tovarăși, Ed. Vremea, 2009

Cumplite încercări, Doamne! Anii de mucenicie ai temnițelor comuniste, Ed. Christiana, București, 2011 (reed. 2017).

Quelque part a l’Est, Ed. Opera Magna, Iași, 2011.

Pățanii vrute și nevrute, Ed. Christiana, București, 2015.

Petre Țuțea – sacerdotul fără parohie, Ed. Christiana, București, 2019.

Ogive. Eseuri de epistemologie estetică, Ed. Christiana, București, 2020.

Vrăjitorul din Bos și alte isprăvi, Ed. Christiana, București, 2020.