Legenda terenului din Buzău unde nimeni nu vrea să construiască nimic. „Au fost îngropaţi iudei acolo, care n-au fost lăsaţi în pace“

Incorect Politic
August 14, 2023

Legenda terenului din Buzău unde nimeni nu vrea să construiască nimic

„Au fost îngropaţi iudei acolo, care n-au fost lăsaţi în pace“

Via Nationalisti:

Nu e de glumă. Mi-a spus mie o babă care locuieşte lângă cimitir că a văzut într-o noapte cu lună plină cum ieşeau din pământ 6 strigoi cu bărbi şi perciuni.

Stăteau aşa în cerc, se certau şi-şi frecau mâinile, apoi a venit un băiat cu chipiu şi i-a băgat într-o cameră cu duşuri false. Au ieşit pe partea cealalta 6 abajururi.

“Se zvoneste ca in noptile cu ceață, după miezul nopții se pot vedea nălucile iudeilor îngropați în Buzau, care ies din morminte să ceară despăgubiri pentru holocaust, iar a doua zi dimineața se găsesc cubulețe de săpun pe pământul proaspăt răscolit.

Unii cetățeni au raportat vedenii și chiar au auzit ecoul unor voci care vorbeau despre cele șase milioane.” – Sterie Ciumetti

Terenul care a stârnit imaginaţia oamenilor se află în cartierul buzoian Poştă. Peste tot sunt gospodării, doar aici a rămas perimetrul golaş, împrejmuit cu un gard. Bătrânii spun că acest teren viran este blestemat, din cauza unor iudei îngropaţi acolo. De fapt, în acel loc a fost primul cimitir iudaic al oraşului.

”Terenul ăsta e blestemat. Nu se atinge nimeni de el. Aici nu vrea nimeni să construiască. Am copilărit aici dar niciodată pe acest teren nu s-a întâmplat nimic. Părinţii nu ne lăsau să ne jucăm aici. Ziceau că locul e blestemat. Că acolo au fost îngropaţi nişte morţi, care n-au fost lăsaţi în pace. Nişte evrei zicea maică-mea”, spune o bătrână din zonă.

Pentru că terenul cu pricina ajunsese groapă de gunoi pentru o parte dintre localnici, reprezentanţii Primăriei au împrejmuit perimetrul cu un gard mai solid.

„Aici ar fi fost demult un cimitir iudaic. Eu nu l-am prins, deşi vezi că sunt bătrân. Nu ştiu cum de a rămas aşa, de nu s-a construit nimic. Umbla vorba, când eram eu mic, că locul ar fi fost blestemat. Nu ştiu de ce se zicea aşa. Dar poate d-aia a rămas pârloagă”, povesteşte un bătrân.

Bernard Weiner, şeful Obştii Evreieşti de la Buzău, spune că pe terenul rămas viran între casele din cartierul Poştă a fost primul cimitir iudaic al oraşului. El a fost profanat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

„Prin anii ‘40, legionarii au distrus toate monumentele funerare, au dezgropat o parte din morţi şi au băgat apoi caii să are. Osemintele găsite în devălmăşie au fost luate apoi de membrii comunităţii şi îngropate într-o groapă comună din noul cimitir iudaic. Vă daţi seama că nu s-a mai ştiut exact ale cui sunt oasele. E şi un mic monument în cimitir, care evocă acest fapt. Şi după venirea comuniştilor, şi după plecarea lor în ‘89, terenul a rămas la fel”, declară Bernard Weiner, şeful Obştii Evreieşti de la Buzău.

Comunitatea iudaică era una însemnată înainte de sosirea legionarilor şi apoi a comuniştilor. La referendumul din 1933, iudeii reprezentau 10% din populaţia oraşului. S-au numărat atunci 3.844 de jidani, dintr-un total de 39 de mii de cetăţeni.

Astăzi, comunitatea de la Buzău mai numără aproximativ 50 de persoane. Acestea îngrijesc mai multe obiective, între care sinagoga, noul cimitir şi terenul viran din Poştă.

”De la Cancelaria Rabinică de la Bucureşti mi s-a reconfirmat că terenul nu va fi vândut şi va fi prezervat în starea în care e acum. E foarte probabil ca sub pământ să se mai găsească oase. La noi, la evrei, rămăşiţele trupeşti nu se deshumează, morţii trebuie lăsaţi în pace”, spune Bernard Weiner, şeful Obştii Evreieşti de la Buzău.

Potrivit istoricului buzoian Valeriu Nicolescu, Cimitirul Israelit a fost înfiinţat în 1853, la marginea de vest a cartierului Poştă, pe atunci când raza oraşului nu se întindea şi peste linia ferată.

”În anul 1896, primarul Nicu Constantinescu le cerea evreilor din Buzău să mute cimitirul, pentru că zona devenise populată. Au fost nişte discuţii pe baza actului de proprietate deţinut de evrei pe acel teren, însă primarul i-a obligat atunci să îl transforme în parc. Actul de vânzare a terenului dintre Primărie şi comunitatea israelită pentru ridicarea noului cimitir, pe locul în care se află astăzi, s-a realizat la 1896”, a declarat istoricul Valeriu Nicolescu.

Pe vremuri, spune Nicolescu, comunitatea era compusă din oameni importanţi, de la medici, comercianţi, la telali, adică vânzători ambulanţi de haine vechi; pe scurt, oameni care aveau ştiinţa de a acumula averi.

„Adler Philipp, celebru producător de alcool, Liviu Avram, Chares Mendel, Grunberg sunt câţiva dintre comercianţii mari ai Buzăului care sunt înmormântaţi în cimitirul evreilor din Buzău. Aici se mai găsesc pietrele funerare ale preşedintelui comunităţii israelite, Noe Haim Glasman, sau a rabinului Simon Bercovici, cel care a condus destinele spirituale ale comunităţii timp de 71 de ani, de la vârsta de 22 de ani”, a precizat Valeriu Nicolescu.

Valeriu Nicolescu spune că mutarea cimitirului iudaic din perimetrul cartierului Poşta pe un teren de la intersecţia şoselei spre Urziceni cu şoseaua vicinală spre Ţinteşti s-a făcut în 1940.