Incorect Politic
Februarie 4, 2023

Juridic, P.N.N.R. nu există

Via Art-Emis:

În fiecare zi suntem bombardaţi cu P.N.R.R. şi necesitatea încadrării în prevederile lui. Guvernul îl invocă drept bază legală pentru multiple Ordonanțe de Urgență (O.U.G.), politicienii îşi argumentează toate fanteziile sau idioţenile tot cu P.N.R.R., jurnaliştii îşi construiesc emisiunile şi articolele în jurul PNRR. Unde te duci, unde te întorci, unde intri, unde ieși, te împiedici de P.N.R.R.  Totuşi, o întrebare firească şi normală ar trebui pusă, înainte de a ne lăsa ameţiţi de omniprezentul : P.N.R.R., Cine ce vrea el şi mai ales care e legătura juridică cu prevederile legale şi constituţionale din România? Suntem noi nişte europeni mai haotici în special prin reprezentanţii noştri politici, dar asta nu înseamnă că nu avem o Constituţie şi un cadru legislativ de respectat.

Consideraţii juridice, pe scurt

Ca urmare a aderării la U.E. , „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” scrie în Constituţia României, art.148, alin.(2). Prin urmare, în afara prevederilor tratatelor constitutive ale UE şi a legislaţiei comunitare care au caracter obligatoriu, nu există posibilitatea juridică de a justifica caracterul obligatoriu al altor documente ale U.E., dacă acestea nu respectă prevederile legale naţionale, în special cele constituţionale. Fără a intra în polemica juridică dintre C.C.R. şi C.J.U.E., trebuie să admitem că în acest moment, oricât de dragi ne-ar fi aerele europene, nu se poate justifica legal o reglementare doar în baza  faptului că aşa a zis U.E., sau pompierul de serviciu de la nu știu ce poartă europeană.

Legitimitatea P.N.R.R. 

După aderarea României la U.E., toţi politicienii indiferent de culoare au clamat mereu necesitatea accesării fondurilor europene, profitând de complicata şi extrem de specializata legislaţie UE, inaccesibilă sau neinteresantă  la nivelul de înţelegere al majorităţii cetăţenilor români. Pe scurt, finanţarea diferitelor obiective de integrare/dezvoltare  europeană nu a fost niciodată absolut gratuită şi necondiţionată, regulile europene au întortocheate metodologii tehnice, pe care muritorii de rând nu trebuie să se chinuie să le înţeleagă, dar nici nu se sinchisesc, pentru că avem armate de oameni plătiţi generos să se ocupe cu finanţările europene, plus europarlamentarii români trimişi la Bruxelles să vegheze şi să participe activ la deciziile europene care se răsfrâng asupra românilor.

În anul 2020, U.E. a reacţionat la pandemia Covid şi aşa apărut NextGenerationEU. „NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde €.,. menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de Covid-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Elementul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență (M.R.R.) – un instrument pentru granturi și împrumuturi care sprijină reformele și investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde EUR.

Pentru a primi fonduri în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre trebuie să pregătească planuri de redresare și reziliență care să descrie modul în care vor investi fondurile. Pe parcurs, ele trebuie să atingă anumite jaloane și ținte. Comisia verifică dacă fiecare din acestea au fost atinse înainte să facă plăți din Mecanismul de redresare și reziliență”. Aşa zice U.E. şi pentru că musai discuţiile politice trebuie materializate în legislaţie europeană a apărut Regulamentul (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a „Mecanismului de redresare şi rezilienţă”, act legislativ cu caracter obligatoriu. Pentru cei dornici, regulamentul este accesibil, numai că nu veţi găsi în cuprinsul lui prevederi care să impună  obligaţii de genul „totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile să nu depășească 9,4% din P.I.B. în perioada 2022-2070” şi nici impuneri de reformare a pensiilor speciale. Idioţeniile de acest gen sunt creaţia unor politicieni români, fără a avea constrângere europeană. Deci ștreangul și impunerile de acest gen, sunt opera politicienilor din România, sunt intenţii europene relativ bune, pe care însă politicianul român le-a înţeles şi pus în practică după interesul de partid sau după cât l-a dus capul pe fiecare,  şi nicidecum în folosul public, atunci când a realizat P.N.R.R. României.

Planul național de redresare și reziliență (P.N.R.R.) al României cuprinde, zic iniţiatorii, o agendă ambițioasă de reforme și investiții menite să atenueze efectele socio-economice ale crizei provocate de pandemia de Covid-19. Costul total al planului se ridică la 29,2 miliarde EUR, adică 13,1 % din P.I.B.-ul țării în 2019. Această alocare,reprezentând 4 % din volumul total al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), include întreaga alocare de subvenții (14,2 miliarde €) și o parte considerabilă (14,9 miliarde €) din alocarea disponibilă a împrumutului. În iunie 2022, alocarea de subvenții destinate României a fost revizuită în sens descrescător cu 2,1 miliarde €, ajungând la 12,1 miliarde € (-14,9 %). Prin urmare, România a cerut nu numai bani nerambursabili ci a dorit şi un împrumut consistent, bani ce vor trebui rambursaţi. Menţionez că marea majoritate a statelor europene, conștiente de dificultatea rambursării împrumuturilor și dornice de a crea, nu doar de a obține împrumuturi imposibil de rambursat și înrobitoare, nu au dorit să beneficieze de posibilitatea obţinerii de bani cu împrumut, au proiectat P.N.R.R. proprii în aşa fel încît să fie suficientă suma acordata gratuit, drept granturi. Politicienii români însă, nesătui și incapabili de a obține fonduri din investiții sau activități economice, au mers pe finanțare și  prin împrumut, ca să fie masa mai bogată.

Din punct de vedere al legalităţii acestui P.N.R.R. de remarcat sunt lipsa transparenţei şi mai ales procedura instituţională aplicată, cu totul şi cu totul diferită şi nejustificată faţă de alte acorduri similare cu U.E.

Dansul Ordonanțelor

2020. Primul act juridic adoptat la nivel naţional în legătură cu P.N.R.R. a fost Ordonanța de Urgență nr. 155 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  Monitorul Oficial nr. 819 din 7 septembrie 2020. Chiar dacă are un caracter de pregătire şi este anterioară adoptării Regulamentului UE, guvernul avea deja liniile mari ale documentului legislativ european. Din preambulul O.U.G. aflăm că “având în vedere că Planul național de relansare și reziliență este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană care includ: concordanța planului național cu recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului european, contribuția măsurilor, respectiv a intervențiilor la tranziția verde și digitală, impactul economic și social asupra statului membru, potențialul de creștere economică și crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea costurilor și a bugetului, guvernanța internă a planului național, iar ulterior planul național este implementat prin intermediul proiectelor, proces care presupune elaborarea în paralel a documentațiilor tehnico-economice necesare implementării acestora,deoarece elementele sus-menționate vizează interesul public și strategic, sunt o prioritate a strategiei de guvernare și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile alocate României, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”. Asupra posibilelor vicii de constituţionalitate s-a pronunţat Consiliul Legislativ prin avizul nr.896/31.08.2020, exprimind temeiuri de jurisprudenţă C.C.R. privitoare la modul de explicare a urgenţei de adoptare, mai ales că Regulamentul european încă nu fusese adoptat.Şi pe fondul reglementării C.L. a identificat probleme importante, cum ar fi fi lipsa fişei financiare, obligatorii acestui tip de act,etc. Mergând mai departe în textul O.U.G. regăsim:

„Articolul 1

(1) Planul național de relansare și reziliență al României, denumit în continuare P.N.R.R. este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (M.R.R.) și în completare din surse alocate de la bugetul de stat. Scop final al P.N.R.R. este asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de Covid-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

(2) PNRR are structura, domeniile de investiții, domeniile de reformă și alte componente stabilite conform MRR și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.

(3) P.N.R.R. se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea P.N.R.R., Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene, denumit în continuare M.F.E, pentru a desfășura procedurile de negociere.

(4) Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul P.N.R.R. trebuie să respecte cumulativ următoarele condiții:

1. a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;
2. b) să contribuie la ameliorarea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
3. c) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din M.R.R. și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;
4. d) să respecte condițiile prevăzute pentru finanțare în cadrul N.R.R.;
5. e) să respecte cerințele prevăzute de Mecanismul de redresare și reziliență;
6. f) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030.

(5) Contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.

Articolul 11

Mecanismul instituțional și financiar al M.R.R. – P.N.R.R. va fi reglementat la nivel de lege în termen de maximum 30 de zile după aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel european.

O scurtă analiză a textului O.U.G. raportat la legislaţia naţională şi europeană incidentă, conduce la următoarele concluzii:

– P.N.R.R. este document strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național şi este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană. Prin urmare ca orice document de interes strategic naţional era de aşteptat ca să fie adoptat şi publicat în Monitorul Oficial conform prevederilor legale. Deasemenea, vorbim de o EVALUARE de către Comisia Europeană şi nidecum de aprobare, prin urmare procesul de elaborare a conţinutului şi aprobare este doar apanajul instituţiilor naţionale, rolul Comisiei Europene este doar de a evalua, de a verifica încadrarea în anumiţi piloni;

– Guvernul stabileşte că P.N.R.R. se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Lucru care nu s-a materializat; chiar dacă un asemenea document ar fi trebuit să fie aprobat de Parlame nt, înainte de evaluarea europeană, nici măcar încercarea de a crea o oarecare brumă de legalitate prin aprobarea în guvern nu s-a înfăptuit.

– OUG stabileşte cerinţe pentru proiecte de investiţii care urmează a fi finanţate prin P.N.R.R., atribuţii, delegări şi acordari de mandat pentru negocieri, nereglementând nimic despre reforme legislative;

-Se afirmă că la “contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică”. Gura păcătosului…, prin urmare se impune respectarea şi a OUG nr. 64 din 27 iunie 2007 privind datoria publică, care ce să vezi, la art.4 alin.(5) spune că „(5) Finanțările rambursabile contractate de la organismele financiare internaționale destinate finanțării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege”. Adică banii luaţi în baza unui document aprobat prin H.G. necesită aprobare prin lege, adică aprobarea Parlamentului (?!)  Nu sună cumva ciudat, ca să nu spun altfel? Şi tot la capitolul ciudăţenii, art. 11 stabileşte că mecanismul instituțional și financiar al M.R.R. – P.N.R.R. va fi reglementat la nivel de lege, or, iarăşi asistăm la o “ciudăţenie”, cel puţin ilogică, adică documentul primar se aprobă prin Hotărâre de guvern iar documentele subsecvente, secundare, de punere în aplicare a P.N.R.R. se aprobă prin lege !!! Aceasta este o încălcare impardonabilă a principiilor legislative, care conduce implacabil la neconstituționalitatea actului indiferent cum s-ar numi el.  

2021. Având în vedere că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a intrat în vigoare la 19 februarie 2021, odată cu adoptarea Regulamentului (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, ce cuprinde în forma adoptată o serie de aspecte diferite faţă de propunerea/draft de regulament avută în vedere la adoptarea OUG 155/2020, Guvernul României a emis o nouă ordonanţă de urgenţă de completare şi modificare. Astfel a apărut O.U.G. nr. 24 din 31 martie 2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  M.O. nr. 339 din 2 aprilie 2021. În extras ea prevede: 

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins: O.U.G. privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
2. La articolul 1, alineatele (1) – (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1) Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – M.R.R. la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobat prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de Covid–19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

(2) P.N.R.R. are structura stabilită conform Regulamentul (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.

(3) Guvernul aprobă prin memorandum mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, denumit în continuare M.I.P.E., pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării P.N.R.R. și a cererii de împrumut prevăzute la art. 14 din Regulamentul (U.E.) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, și mandatarea Ministerului Finanțelor, denumit în continuare M.F., pentru a desfășura procedurile de negociere la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

3. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3.1) și (3.2), cu următorul cuprins:

(3.1) Procedurile de negociere prevăzute la alin. (3) sunt coordonate de către prim-ministru.

(3.2) După aprobarea la nivelul Uniunii Europene, P.N.R.R. va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

4. La articolul 1 alineatul (4), literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
5. a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate;
6. c) să obțină avizul conform eliberat de M.I.P.E. prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la atingerea jaloanelor și țintelor prevăzute în N.R.R.;
7. La articolul 1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Contractarea împrumutului astfel cum rezultă din valoarea costurilor totale estimate ale P.N.R.R. prevăzută la alin. (3) se face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.

12. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

Măsurile de implementare a PNNR, inclusiv cele care se referă la cadrul instituțional și financiar, vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 1 alin. (3^2).

Articolul II Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

O scurtă analiză a textului noii OUG raportat la anterioara O.U.G. şi la legislaţia naţională şi europeană incidentă, conduce la următoarele concluzii:

– P.N.R.R. rămâne document strategic, dar se va aproba prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea la nivelul Uniunii Europene ?! Haos total, P.N.R.R. nu se aprobă la nivel european, sew evaluează în cadrul unui document de lucru al serviciilor Comisiei, document care analizează P.N.R.R. raportat la cerinţele Regulamentului urmând a se emite o propunere de aprobare a evaluării. Nici vorbă de aprobarea P.N.R.R., mai ales că avem reglementată şi negocierea anterioară depunerii la U.E. Am putea admite eroarea tehnică de sintagmă, “se aprobă de U.E.” în loc de “ se aprobă prin decizie de către UE documentul de evaluare a PNRR”, dar lucrurile s-ar complica, ce rost ar mai avea o aprobare ulterioară de moment ce la UE te prezinţi cu documentul în formă finală?

– nici în această O.U.G. nu apar referiri la existenţa unor modificări/ elaborări de legi;

– având în vedere că modificările şi completările aduse prin prezenta OUG sunt majore şi multiple, la art. II. Se stabileşte că O.U.G. 155/2020 se va republica cu o nouă numerotare a textelor , dar doar după aprobarea acesteia prin lege. Nici această prevedere nu a fost respectată de către cei care au emis-o!

2021. O.U.G. 155/2020 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 230/2021, publicată în  M.O. nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul NU a adus modificări sau completări.

O.U.G. 24/2021 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 231/2021, publicată în  M.O. nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul a adus modificări sau completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile de mai sus.

Din păcate, aşa cum reglementa art.II din O.U.G.24/2021 , O.U.G. 155/2020 trebuia rebublicată în  forma consolidată, după  01.10 2021, data de aprobare prin lege. Or, lucrul acesta NU s-a mai întâmplat.

2020. Dar staţi puţin, nebunia cu P.N.R.R. nu s-a încheiat, la scurt timp a apărut o nouă OUG care a modificat OUG 155/2020. Este vorba de O.U.G. nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  Monitorul Oficial nr. 1178 din 14 decembrie 2021.

„Articolul 39

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2021, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3^2) și litera b^1) a alineatului (4) se abrogă.
2. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

 Articolul 11

Măsurile privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul P.N.R.R. vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea procedurilor de aprobare a P.N.R.R. la nivel european.”

Asta da culmea nesimţirii politice, căci  în primele două O.U.G. au jonglat cu prevederea că PNRR se aprobă prin Hotărîre de Guvern ba înainte de a merge la U.E., ba după ce îl aprobă UE. Acum au rezolvat dilema şi au abrogat total prevederea de aprobare a P.N.R.R. prin Hotărîre de Guvern, ca să nu îi mai întrebe nimeni dacă P.N.R.R. ul a Fost aprobat în forul legislativ sau nu.

2022. O.U.G. 124/2021 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 178/2022, publicată în  M.O. nr. 576 din 14 iunie 2022. Parlamentul a adus modificări sau completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile anterioare, nici măcar nu a sesizat că abrogarea impusă lasă P.N.R.R., documentul strategic, fără existenţă juridică valabilă, nemaiexistînd reglementare de aprobare. 

2020. F. S-a terminat? Nu, mai avem modificări la modificări. A apărut şi 156 din 16 noiembrie 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicat în  M.O. nr. 1110 din 17 noiembrie 2022, care şi ea modifică alte O.U.G. anterioare printre care şi O.U.G. 155/2020. De data asta sunt modificări tehnice, şi de importanţă e doar:

„Articolul VI

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.”

Deocamdată epopeea O.U.G. 155/2022 a luat o pauză, aşteptăm republicarea formei consolidate după ce Parlamentul  o va aproba prin lege. Oricum, legiutorii noştri ar trebui să se grăbească cu ideile că doar până la sfârşitul lui 2026 se pot cheltui bani prin PNRR, or ei nu ştiu dacă reuşesc să termine de modificat O.U.G. 155/2020 sau de …legiferat P.N.R.R.

Domnia legii, caracteristică esenţială a statului de drept

„Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament” – art.1 din Legea nr. 115 din 28 iunie 1999 privind raspunderea ministerială.

Șmecheriile inventate prin diferite birouri guvernamentale ce conduc la interpretarea legii în stil personal „ca să fie bine” sau mai rău, evitarea prin omisiune voită a prevederilor legale  au devenit o obişnunţă a omului politic român. Dacă ar fi vorba de declaraţii politice ar fi oarecum scuzabile, dar ele nu ar trebuiadmise ci drastic penalizate, mai ales când vorbim de reglementări stategice ce pot afecta majoritatea cetăţenilor pe aproape 50 de ani.

Spre exemplu avem o lege extrem de clară, aplicată relativ bine în cazurile similare cu acest PNRR şi fondurile europene. Din păcate acum nu s-a vrut a se respecta nimic din prevederile Legii nr. 590 din 22 decembrie 2003 privind tratatele, publicată în  M.O. nr. 23 din 12 ianuarie 2004: 

Articolul 1

Pentru scopurile prezentei legi, prin
a) tratat se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;

Articolul 19

(1) Se supun Parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate:

1. a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora;
2. b) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea politică sau care implică angajamente cu caracter politic;
3. c) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea cu caracter militar;
4. d) tratatele la nivel guvernamental care se referă la teritoriul de stat, inclusiv regimul juridic al frontierei de stat, precum și la zonele asupra cărora România exercită drepturi suverane și jurisdicție;
5. e) tratatele la nivel guvernamental care se referă la statutul persoanelor, drepturile și libertățile fundamentale ale omului;
6. f) tratatele la nivel guvernamental care se referă la participarea în calitate de membru la organizații internaționale interguvernamentale;
7. g) tratatele la nivel guvernamental care se referă la asumarea unui angajament financiar care ar impune sarcini suplimentare la bugetul de stat;
8. h) tratatele la nivel guvernamental ale căror dispoziții fac necesară, pentru aplicare, adoptarea unor noi dispoziții normative având forță juridică de lege ori a unor legi noi sau amendarea legilor în vigoare și cele care prevăd în mod expres cerința ratificării lor.

(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.

(3) În situații extraordinare, tratatele prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), a căror reglementare nu poate fi amânată, vor putea fi ratificate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, sub condiția justificării temeinice a urgenței ratificării”.” 

Concluzii

NU avem un P.N.R.R. legitim, neîndeplinind niciuna din condiţiile minimale de validitate ale unui document juridic legal valabil pentru că :

– Acest act care, cel puţin prin prisma modificărilor legislative impuse legilor de pensie va afecta practic toţi cetăţenii României, este un document “strategic” NEAPROBAT, NEASUMAT LEGAL, nepublicat în M.O. (publicarea aceea sub formă de text literar pe siteul unui minister are valoare juridică zero).

– OUG-urile  au încercat spălarea dar de fapt au reușit doar îmbâcsirea PNRR, transformându-l într-o formă fără formă, un ”nu se știe ce” prezentat pe post de Bau-Bau cu puteri de super-lege dar fără cap, fără mâini, fără picioare.

– P.N.R.R. un este nici impus, nici aprobat de UE, deci nu era nevoie de nicio aprobare sau rugăminte pentru amendarea acestuia, putea fi oricând modificat, cu condiția să respecte angajamentele de țară asumate prin M.R.R.

– Chiar dacă ordonanțele carea au vizat intenția de PNRR ar fi fost clare, sau ar fi propus spre aprobare Planul contextual, tot ar fi fost neconstituționale pentru că vizează domenii de activitate și drepturi fundamentale care -așa cum prevede recenta Decizie 650/ 15.12.2022 a CCR- nu pot fi modificate de și nici măcar incluse în O.U.G..

– P.N.R.R. ca document nu a fost aprobat și avizat de niciun minister, nici de Consiliul Legislativ, Nici de C.E.S., în condițiile în care prevede modificări ale unor drepturi fundamentale. Nici măcar Guvernul României un a aprobat acest document, practic P.N.R.R. un are nicio semnătură, sau ștampilă de aprobare.

– Prevederile lui depăşesc cu mult obiectivele specifice unui program de guvernare (care dealtfel după aprobarea în Parlament, este totuşi publicat în M.O.). Este un document invocat ca bază legală în legislatia secundară românească în condiţiile în care  el nu este act de reglementare legislativă primară.

– Fiind, doar la modul declarativ, un act consecință a unei cerințe sau reglementări europene, PNRR ar fi trebuit să fie aprobat de Parlament și publicat în M.O. ca act de sine stătător, fie chiar și numai prin includerea sa în regimul memorandumurilor, ca să nu mai vorbim de faptul că e declarat document strategic șimavea nevoie de aprobare ca lege de sine stătătoare.

– Toate documentele, măsurile emanate, luate/justificate/având ca bază P.N.R.R., fac de fapt referire la o ciornă, un document neasumat și neaprobat de Parlament, o ciornă în continuă mișcare, modificare și transformare, a cărui formă finală  nu o cunoaște nimeni.

– Juridic, PNRR nu există, deci toate măsurile luate până în prezent în baza sa nu au justificare juridică, fiind lovite de nulitate.

Bibliografie selectivă web