Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 14, 2019
Astăzi îmi spunea MNR că l-au arestat pe un băiat din SUA pentru postări făcute online, pe rețeaua de socializare minds.com.
Având numele de utilizator “KingShekels”, a fost acuzat de “transmisiune interstatală de amenințare pentru a leza altă persoană”, postarea respectivă fiind o imagine cu textul “kill your local juden”.
Se îngroașă gluma, postări care odinioară intrau sub protecția primului amendament sunt astăzi, sub noile legi împotriva antisemitismului, crime federale.
Dacă asta nu era destul, Julian Assange a fost arestat săptămâna aceasta:
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat la Londra în dimineața zilei de joi, după ce oficialii diplomatici ecuadorieni au invitat poliția britanică în ambasada țării pentru a-l reține pe jurnalistul australian, relatează Breitbart News
Assange a locuit în ambasada Ecuadorului din Londra, sub azil diplomatic, începând cu anul 2012 și i s-a acordat cetățenia de către Ecuador în 2017. Jurnalistul Barnaby Nerberka a transmis live de la ambasadă, din momentul in care tensiunile au crescut între WikiLeaks și guvernul ecuadorian al lui Lenin Moreno săptămâna trecută și a filmat arestarea…
…Un raportor special al Organizației Națiunilor Unite a cerut recent Ecuadorului să nu-l expulzeze pe autorul WikiLeaks, avertizând că riscul de extrădare fără garanții de procedură adecvată ar conduce la un risc de încălcare a drepturilor omului.”Extrădarea fără garanții de procedură adecvată, inclusiv o evaluare individuală a riscurilor și măsurilor de protecție adecvate, încalcă dreptul internațional, în special dacă statul de destinație practică pedeapsa cu moartea și nu dezvăluie acuzațiile penale împotriva persoanei în cauză”, a avertizat raportorul…
ACTUALIZARE: Fostul președinte ecuadorian Rafael Correa, care i-a acordat inițial azil lui Assange cu aproape șapte ani în urmă, l-a condamnat pe succesorul său Lenin Moreno ca fiind un „trădător” pentru expulzarea fondatorului WikiLeaks.
*
După faptă și răsplată. Ecuadorul primește un împrumut important imediat după predarea fondatorului WikiLeaks
Jurnalistul Radu Herjeu a anunțat pe pagina sa de Facebook: “A doua zi după ce Assange (fondatorul WikiLeaks) e dat afară din ambasada Ecuadorului de la Londra, ca să-l poată aresta britanicii și preda americanilor, Fondul Monetar Internațional aprobă un împrumut de 4,2 miliarde de dolari Ecuadorului! Ca și în România, e vorba doar de coincidențe!”
Președintele Lenin Moreno a anunțat că Ecuador va primi împrumuturi internaționale în valoare de 10,2 miliarde de dolari SUA, care ar avea rate ale dobânzii mai mici de 5% și ar putea fi plătite în termen de până la 30 de ani, anunță telesurenglish.net.
“Am recâștigat încrederea și credibilitatea”, a spus Moreno și a adăugat că “cele mai importante organizații din lume au decis să se alăture drumului pe care îl construim”.
Șarjă de împrumuturi
Potrivit lui El Telegrafo, un ziar local de stat, Ecuador va primi 6 miliarde de dolari de la Banca Mondială, Banca Interamericană de Dezvoltare (IDB), Banca de Dezvoltare a Americii Latine (CAF), Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul de rezervă din America Latină (FLAR) și Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD). La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda 4,2 miliarde USD.
Optimismul manifestat de guvernul ecuadorian și de mass-media nu a fost însă însoțit de explicații privind termenii, condițiile și obiectivele acestor posibile împrumuturi, care au fost prezentate local ca acorduri deja atinse și destinate susținerii Planului de Prosperitate al președintelui Moreno.
Pe 21 februarie, printr-un comunicat de presă, FMI a clarificat faptul că personalul său tehnic din Ecuador și oficialii ecuadorei a ajuns la un acord doar cu privire la măsurile de politică pe care guvernul Ecuador trebuie să le pună în aplicare pentru a aplica ulterior împrumutul de 4,2 miliarde USD FMI ar proceda apoi în contextul a ceea ce numește Facilitatea extinsă a fondurilor (FEP).
Arestarea lui Julian Assange crează un precedent periculos
Tratamentul față de fondatorul Wikileaks devine barometrul folosit în aprecierea libertății presei și a dreptului la opinie. Inclusiv în conflictul cu SUA, crede Matthias von Hein.
Așadar, speculațiile din ultima vreme s-au adeverit. Autoritățile din Ecuador au deschis efectiv ușile ambasadei lor la Londra pentru polițiștii britanici, iar Julian Assange a fost arestat.
Asistăm la ridiculizarea statului de drept și la un atac frontal asupra libertății presei și a dreptului la liberă exprimare, respectiv libertatea jurnaliștilor de a publica inclusiv adevăruri inconfortabile.
Nimeni nu poate crede că britanicii au cheltuit milioane, monitorizând ani la rând ambasada cu scopul punerii în aplicare a unui mandat de arestare emis în 2012.
S-o spunem clar: nu i se poate imputa nimic lui Assange, dincolo de acuzația că fondatorul WikiLeaks a încălcat în 2012 decizia unei instanțe care îl obliga să se prezinte la poliție ca măsură de eliberare pe cauțiune.
Chiar și în Marea Britanie pentru un asemenea lucru ești pasibil de obicei numai de o amendă sau de maximum un an de închisoare.
Având în vedere că libertatea lui Julian Assange a fost masiv restricționată timp de nouă ani – în ultimii șapte el fiind blocat în Ambasada Ecuadorului într-o cameră mică, lipsită de lumina soarelui -, ceea ce i se întâmplă acum poate fi descris fără ezitare drept absolut disproporționat.
O prioritate pentru puterea mondială Statele Unite ale Americii
Toate acestea pot fi explicate doar luând în considerare imaginea de ansamblu: britanicii acordă asistență prietenilor lor americani. Deoarece Statele Unite vor solicita extrădarea, căreia Londra îi va da curs.
Din toamna trecută s-a știut că o instanță din SUA pregătește punerea sub acuzare a lui Julian Assange pentru trădare. Această suspiciune există de ani de zile.
În 2017, vicepreședintele SUA, Mike Pence, a numit arestarea lui Assange drept “prioritate” a puterii mondiale SUA. Tot în 2017, în aprilie, Mike Pompeo, care tocmai fusese numit director al CIA, numise WikiLeaks “serviciu secret ostil neguvernamental”, amenințând că activitățile acestuia “vor înceta”.
Pompeo a putut să spere și să lanseze amenițări deoarece în Ecuador guvernul de stânga condus de Rafel Correa a pierdut alegerile. Sub guvernarea lui Correa, micul Ecuador îl apăra pe Assange împotriva SUA într-un mod care amintea de David și Goliat.
Succesorul lui Correa, Lenin Moreno, a schimbat acest curs. Cu siguranță nu este o coincidență faptul că situația deja dificilă pentru Julian Assange în ambasadă a devenit ulterior din ce în ce mai complicată.
Acum un an, toate conexiunile acestuia telefonice și la internet au fost întrerupte. Nu i s-a permis să primească vizite, singurele persoane care puteau să-l vadă fiind avocații săi. De asemenea, știm de puțin timp că, în mod ilegal, chiar și aceste vizite au fost monitorizate electronic.
Intensificarea eforturilor americane de a-l condamna cândva pe Asaange au ieșit la iveală în luna martie, mai precis de când Chelsea Manning – sursa celor mai cunoscute scurgeri de informații, între altele peste 400 000 de rapoarte ale armatei despre Războiul din Irak și în jur de 90 000 de rapoarte din Războiul din Afganistan – a ajuns din nou la închisoare.
Manning, care a fost închisă timp de aproape șapte ani până la grațierea ei de către președintele Barack Obama, a refuzat să depună mărturie împotriva Wikileaks.
Adevărul este adesea deranjant
Desigur că Wikileaks deranjează. Adevărul însuși este adesea inconfortabil. Mai ales pentru organizațiile cu putere mare care doresc să își desfășoare afacerile departe de atenția publicului.
De pildă, armata americană, serviciile americane de informații, diplomația americană, politica americană. Însă democrația reală are nevoie de acest disconfort, are nevoie de cetățeni informați – în special în legătură cu evenimente pe care guvernele vor să le țină sub tăcere.
Julian Assange nu a dezvăluit niciodată secrete. El le-a publicat. La fel ca multe alte instituții media, atunci când își fac bine treaba. Chiar și presa germană a beneficiat din plin de materialele Wikileaks.
Acum este timpul să ne implicăm în apărarea celui cel care a făcut aceste materiale disponibile. Pentru că orice altă instituție de media ar putea urma la rând.
Explicând implicarea Bundeswehr (armata federală) în Afganistan, fostul ministru german al Apărării, Peter Struck, a explicat germanilor : “Securitatea Germaniei este apărată inclusiv la Hindukuș”.
La fel de legitimă ar fi și următoarea afirmație: astăzi, libertatea presei și libera exprimare trebuie apărate la Londra. De către noi toți.
