ISTORIE INTERZISĂ: Mareșalul Constantin Prezan

Constantin Prezan s-a născut la 27 ianuarie 1861, în satul Sterianul de Mijloc din comuna Butimanu, care face acum parte din judeţul Dâmboviţa. A urmat şcoala primară din satul natal, iar în anul 1874 a devenit elev la Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. La absolvire, Constantin Prezan a devenit elev al Şcolii Militare de Infanterie şi Cavalerie, după care, la terminarea şcolii, a fost avansat la gradul de sublocotenent.

A continuat să se pregătească pentru o carieră militară de succes şi în anul 1881 a fost printre primii cursanţi ai unei noi instituţii de învăţământ a Armatei Române: Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu. A fost al doilea din 23 de cursanţi, fiind avansat la gradul de locotenent. Constantin Prezan a câştigat un concurs pentru a urma în străinătate străinătate cursurile prestigioasei „Şcoli de Aplicaţie pentru Artilerie şi Geniu” de la Fontainebleau, pe care absolvit-o în august 1886, cu calificativul „prea bine”. A obţinut în acest fel brevetul de ofiţer de stat major, la 16 noiembrie 1896 fiind  numit în Statul Major Regal, ca adjutant pe lângă principele moştenitor Ferdinand, funcţie pe care a ocupat-o până în 1901.

Constantin Prezan s-a remarcat şi a avansat mereu în ierarhia militară, pe 1 noiembrie 1910 fiind numit comandant al Diviziei 10 Infanterie, iar la 30 martie 1911 a fost mutat la comanda altei mari unităţi similare, Divizia 7 Infanterie. Acesta a avut un rol important în timpul celui de-al doilea război balcanic din 1913, când militarii au fost decimaţi de holeră. Trupele conduse de Constantin Prezan au suferit pierderi minime ca urmare a organizări hrănirii, cartiruirii şi respectarea normelor de igienă.