Incorect Politic
August 26, 2024

Interviu istoric cu profesorul Ion Coja

Via LuptaNS:

Toţi preşedinţii României şi alţi reprezentanţi de rang înalt ai statului care au vizitat Israelul au fost chestionaţi, de către evrei plecaţi din România, în legătură cu activitatea de “negaţionist” al holocaustului a profesorului Ion Coja. Adică de cercetător care nu acceptă o variantă impusă de nişte şarlatani precum Elie Wiesel, demascat ca impostor chiar de evrei. Un anume Vlad Solomon, nu a ezitat să facă presiuni directe asupra lui Traian Băsescu (la vizita acestuia în Israel, din 2 iunie 2009), asmuţind instituţiile statului (procuratura, justiţia) să-l sancţioneze penal pe Ion Coja pentru că a îndrăznit să împărtăşească românilor şi lumii întregi rezultatele cercetărilor sale referitoare la subiectul “holocaustului”. Aflăm din publicaţia ACUM, un loc în care fermentează borhotul unor atitudini de un antiromânism scabros, o fiţuică menită să umple cu bale marile personalităţi ale acestui neam (Eminescu, Codreanu, Antonescu şi mulţi alţii), că individul Vlad Solomon a recidivat la vizita recentă în Israel a premierului Emil Boc. Acest Vlad Neica-Nimeni Solomon, îi cere premierului Boc amestecul în activitatea justiţiei pentru aplicarea infamei legi 107 şi pedepsirea imediată a nealiniatului Ion Coja, pentru vina de a fi negat Holocaustul din Transnistria. Am purtat o discuție cu domnul profesor pe acest subiect.

„Să mondializăm și noi opoziția la mondializare!”

Domnule profesor Ion Coja, sunt vreo 20 de ani de când aţi fost luat în vizorul holocaustologilor evrei, guralivi şi intoleranţi la orice altă opinie care nu se înscrie în varianta lor despre aşa-zisul holocaust din România. Vi s-au făcut plângeri penale, sesizări la Universitate, vi s-a blocat accesul la televiziuni, la mass media în general… Prin câte aţi trecut, domnule profesor?!

La prima vedere, s-ar putea spune și așa, că sunt o victimă, că am avut de suferit de pe urma opiniilor mele… E ceva adevărat în această impresie și aș putea să dezvolt direcția aceasta. Pot proceda chiar evreiește, traducând în sume de bani, în sume importante, aceste suferințe! Dar aș rămâne astfel la suprafața lucrurilor. În profunzimea acestora privind, paguba mea cea mai mare este timpul! Am pierdut mult prea mult timp în această dispută despre Holocaustul din România! Am scris zeci de texte, sute, mii de pagini! Mii de pagini despre ceva ce nu există!… Este foarte frustrant! Eu de puține ori m-am simțit frustrat. Adică păcălit! Dar mă simt cu vârf și îndesat când e vorba de activitatea mea de așa zis anti-holocaustolog! Anii care puteau fi anii mei cei mai rodnici, de maturitate deplină, i-am risipit pe miza minoră, penibilă, a unui fals istoric atât de ușor de dovedit! Dacă aș fi știut că mă angajez într-un dialog cu pereții, aș fi stat în banca mea! Scriam câteva texte, chiar și o pagină este suficientă ca să demontezi mascarada numită Holocaustul din Transnistria, din România! Și-mi vedeam de ale mele: literatură, lingvistică, familie…

Cine este de vină?

Vinovații cei mari sunt istoricii noștri, în frunte cu istoricii academicieni și universitari, al căror oportunism, ca să nu-i zic lașitate, mă dezgustă mult mai mult decât netrebnicia unui Radu Ioanid sau Michael Șapira. Acești istorici care evită subiectele incomode de istorie recentă, din ultimii 75 de ani, să zicem: legionarii, crimele lui Carol al II-lea, Ion Antonescu, minciuna cu holocaustul, crimele cominterniștilor, esența pozitivă a regimului ceaușist, esența criminală a regimului post-decembrist… Nu este admisibil ca să vină un Ion Coja sau Ion Cristoiu, care nu sunt istorici ca formație universitară, pentru a informa opinia publică asupra faptului că legionarii nu au fost niște teroriști, niște asasini sangvinari, cum îi prezintă istoricii de meserie. Firește, sunt și istorici care își onorează meseria, dar sunt o mână de ciudați, care nu știu să facă carieră academică! Astfel că profesorii de istorie, așa cum sunt pregătiți la universitate de o Zoe Petre, merg apoi în școli să învețe copiii și duc mai departe minciuna, o ridică la rang de opinie națională! …Din fericire copiii mai au și părinți, mai intră și ei pe internet. Dar iată, sunt 20 de ani de când fac eu pe istoricul, dar nu pentru că mă pricep sau aș avea vreo competență, ci pentru că nu suport minciuna! Or, subiectele de istorie recentă, privesc evenimente la care am asistat, am fost martor sau am putut sta de vorbă cu persoane care au fost de față, au fost martori nemijlociți sau chiar participanți la evenimente! Nu e nevoie să cercetez prea mult prin arhive colbuite ca să-mi dau seama când cineva minte cu nerușinare! Am sursa de informații în familie, printre cunoscuți…

L-am cunoscut bine pe Petre Țuțea și am plecat urechea cu atenție la mărturia lui. A fost martor și participant la multe evenimente. Era nedespărțit de Simion Ghinea. Un om modest, știa multe. După ani de zile de discuții am aflat cât de implicat a fost bădia Simion în acțiunile legionarilor. Și abia la Paris, de la popa Vasile Boldeanu, am aflat că Simion Ghinea a fost, o vreme, șeful mișcării legionare la nivelul legionarilor din Țară care nu erau arestați de Antonescu!… Avea gradul cel mai înalt! Țuțea I se adresa deseori ca unui șef! Se vedea pe el că nu minte, inclusiv atunci când, întrebându-l de Transnistria, mi-a spus că jandarmii români aveau misiunea să-i păzească pe evrei, dar nu ca să nu evadeze, ci ca să nu fie atacați și uciși de localnici, de ucrainieni… Da! Văzuse evrei uciși în Transnistria! Uciși de ucrainieni! Așa am ajuns să aflu despre cumplita foamete din Ucraina și de rolul comisarilor bolșevici evrei în moartea prin înfometare a milioane de țărani… Când au venit nemții, țăranii au sărit la gâtul evreilor aduși de Antonescu! Ceilalți se retrăseseră odată cu armata sovietică!…
Știu, există tehnici rabinice de a exclude pe cineva din societate, din circuitul academic, din repertoriul teatrelor, din lista de invitați posibili ai televiziunilor etc. Au de ce să se teamă istoricii noștri! Când aruncă rabinul cheremul asupra unui evreu, omul acela e ca și mort! Din păcate, influența rabinului și a omologilor săi a depășit de mult limitele ghettoului! Sau, altfel spus, din păcate lumea tinde tot mai mult să devină un ghettou! Avea dreptate Kafka! A fost frumos din partea lui, ca evreu, că ne-a avertizat! Azi, cheremul se aruncă și asupra ne-evreilor!

Când ați intrat prima oară în conflict cu rabinii?

Cu rabinul Moses Rozen… Numai cu răposatul! La începutul deceniului 80, când nerușinarea rabinului roșu a produs scandalul legat de publicarea prozei politice a lui Eminescu. Am scris un text intitulat Cine este anti-semit în România?, pe care știam că n-o să mi-l publice nimeni. Dar eu l-am scris. Îl țineam în sertar de vreun an de zile când, într-o seară, la Casa Scriitorilor, la restaurant, l-am cunoscut pe un domn Boldur, era la masă cu Nicolae Carandino. Și bătrânul gazetar, care mă simpatiza, m-a invitat la masa lor, ca să-mi facă cunoștință cu „singurul evreu antisemit”, așa s-a recomandat acel Boldur. Fusese coleg de ziar interbelic cu Carandino, plecase în Israel, revenise pentru câteva săptămâni. Discutau deja despre isprăvile neisprăvitului de Rozen. Așa că mi-au cerut și mie părerea! Le-a plăcut ce gândeam despre ipochimen! Pe scurt, a doua seară ne-am întâlnit din nou și i-am adus articolul meu, în care susțineam că Mozes Rozen provoacă anti-semitism, generează anti-semitism „în proporție de masă”! L-a citit, a fost încântat și l-a luat cu el să-l publice în Israel. Ceea a și făcut! Mozes Rozen avea mulți dușmani în Israel, pe care i-a bucurat „anti-semitismul” meu! Urmarea: am fost trecut pe lista „neagră” a rabinului. Am aflat asta de la Mihai Pelin. Era și el pe listă… Ce a însemnat asta?… E altă poveste. Pot doar să mai spun că rabinul a murit, dar a lăsat moștenire urmașilor săi Lista! Lista lui Moses Rozen…

Nu vă e teamă că veți fi găsit în culpă față de legea care interzice negarea holocaustului? Mulți evrei cer pedepsirea dumneavoastră! Cum se face că ați scăpat până acum?

Nu sunt chiar așa de mulți acei evrei care îmi vor capul, iar printre ei niciunul nu este rabin!… Și e vorba numai de persoane în vârstă, care nu au făcut mai nimic toată viața lor. Niște terchea-berchea. Iar ce mă bucură foarte mult este că evreii tineri nu merg pe urmele acestor nerușinați, impostori și neisprăviți. Ca acest Solomon, ca Michael Sapiră… Nu merită nicio atenție! În plus, legea la care te referi nu a fost dată ca să fie aplicată, ci ca să fie bifată la Bruxelles. Altfel nu eram primiți în NATO și în Uniunea Europeană!… E ca și cu legile anti-semite date de Antonescu tot așa, de ochii Europei (naziste) de atunci. Ca să facă pe plac Berlinului! De pildă legea care pedespsea cu moartea evreii care se refugiau din Ungaria în România! Au fost mii de evrei care au făcut acest pas atât de riscant! Dar riscul era să nu-i prindă ungurii, care chiar îi împușcau! Românii nu au împușcat pe niciun evreu care încălca legea respectivă!… Îi puteau omorî cu acoperirea cea mai legală cu putință! De ce nu au făcut-o? Simplu: pentru că erau români! Punct!

Aveți o viziune optimistă. La nivelul nostru, al tinerilor care încercăm să facem cercetare științifică, ordonanța „rușinoasă” este foarte eficientă, îi timorează pe mulți dintre profesorii noștri!

Da, cunosc ce ai pățit și dumneata cu lucrarea de licență. Te invit să publici câteva pagini din teză pe site-ul meu! Iar dacă faci o carte, vino cu ea la editura pe care vreau s-o deschid! În ceea ce-i privește pe profesorii de istorie din universități, care se tem că vor avea de suferit în cariera lor didactică dacă nu sunt obedienți cu istoria dictată de alții, le dau un sfat: mult mai important este să te simți bine când te uiți în oglindă și în nopțile de nesomn, când îți faci bilanțul reușitelor și mai ales al nereușitelor. Cea mai mare reușită în viață este să nu-ți fie rușine sau chiar scârbă de tine însuți!…

Dați-mi voie să am altă părere: nu toți oamenii au această capacitate, de a se judeca pe sine cu asprime…

Am întâlnit și eu asemenea specimene, nu de puține ori, și de fiecare dată m-am mirat că există un asemenea handicap, căci handicapați îi consider. Mai handicapați decât un olog sau nevăzător! E handicapul cel mai grav: să te naști sau să ajungi fără suflet! Fără obraz!… Fără respect pentru propria ta persoană! Respectul de sine! Care este un concept eminamente european și creștin! Mai treacă-meargă să lipsească la alte meserii, dar când ești istoric, adică privești în trecut ca să descoperi și să oferi altora modele umane, este tragic să ai un asemenea comportament! Adică pentru tine însuți să nu aibă nicio valoare acele modele!… Îi compătimesc sincer. Trebuie să le fie cumplite ceasurile când se regăsesc totuși pe sine, cu sămânța divină semănată de Dumnezeu în fiecare dintre noi! Să vezi că n-a rodit, că ești un suflet ofilit, uscat, mort!, trebuie să fie greu de suportat!… Dar, ce să le fac, a fost alegerea lor! Le transmit gândul meu cel mai sincer: Curaj, fraților! Niciodată nu-i târziu ca să regăsești calea adevărului!

Din păcate este vorba de un handicap care afectează un număr prea mare de cadre didactice. Este un fenomen îngrijorător pentru viitorul învățământului românesc!

Într-un fel, suntem din nou în situația din „obsedantul deceniu”, când știam toți că suntem mințiți sau că mințim cu toții! Eram sub ocupație, ca și acum! Iar ocupantul ne impunea varianta lui de istorie, eroii lui! Din păcate, ocupantul de azi este mult mai subtil, mai efficient, el nu a venit călare pe tancuri, ci cu servieta diplomat sub braț, iar în servietă ne-a adus la semnat contracte mai înrobitoare decât șapte ocupații turcești sau rusești! Iar ce este tragic, de un cinism tragic, este că ocupanții de azi sunt fiii și nepoții celor care au venit pe tancurile sovietice!…
Nu le-a ieșit pasiența atunci! Au contat pe un Gheorghiu Dej sau Ceaușescu că-I pot manevra cum vor și o vreme chiar au reușit! Dar nu până la capăt! Sângele apă nu se face! S-a trezit în ei glasul pământului, al strămoșilor? Ar trebui cercetat cu atenție, ca să înțelegem de ce la un moment dat politica partidului comunist a început să se românească! Am aflat de la Dida Corneliu, regretatul meu coleg de liceu, că în 1956 Dej a creat un grup restrâns de activiști care să se ocupe de ce trebuie făcut pentru a reduce influența și puterea evreilor din structurile de conducere ale PCR! Se pare că mai trăiesc supraviețuitori din acel grup!

Cam ce fel de măsuri s-au putut lua împotriva evreilor cominterniști aserviți Moscovei?

O astfel de măsură a fost aceea de a-i scoate din funcții de conducere pe cei care aveau rude plecate în străinătate!… Au fost și mulți români care și-au pierdut atunci funcția de director sau de inginer șef, dar ținta erau rechinii mari, de teapa lui Leonte Răutu! Trebuia găsit un pretext, nu se putea invoca motivul real: lipsa de aderență la interesele românești autentice!… Deseori a intervenit securitatea, facilitând unor evrei să plece mai ușor în Occident, dacă acei evrei erau, să zicem, nepotul de frate al lui Leonte Răutu, unchiul fraților Oișteanu! Așa l-a lucrat securitatea de Răutu: l-a momit pe un nepot al Răutului să plece din țară, iar apoi, la partid, i s-a reproșat marelui tartor ideologic că are rude plecate din țară!

De unde știți astea?

Ți-am spus: de la Corneliu Dida, care, deși medic, medic bun de profesie, cunoștea istorie cât doi academici la un loc! În plus, mai și medita la ce știa!…

Revin cu întrebarea referitoare la viitorul învățămîntului românesc. De câțiva ani buni acest învățămînt este croit să descurajeze crearea și cultivarea valorilor românești! Cum se poate pune capăt acestei stări care induce în moralul tineretului o stare de derută, dezorientare, alienare?

Cred că nu poate exista o soluție care să acționeze numai asupra școlii, a universităților. Numai odată cu întreg contextul social și politic se poate aplica o strategie de redresare. Ar fi ușor dacă ar ajunge la guvernare niște oameni capabili și dispuși să elaboreze o asemenea strategie. Dar nu mai sper că vom avea curând conducători normali, normal de responsabili față de Țară, de Neam. Va trebui să ne gândim la o strategie care să nu mai pună nici o bază în guvernanți! În oficialități! În politica pe care aceștia o concept! Și asta pentru că ei nu concep nimic, ci li se aduce din altă parte, din străinătate, tot ce au de făcut! Iar tot ce fac este împotriva noastră, a acestui popor! Da, s-ar părea că nu există soluție de redresare pentru noi, românii, dar nici pentru unguri sau pentru francezi ori pentru ruși! E bolnavă întreaga planetă, nu numai România! Răul s-a mondializat! S-a mondializat minciuna, corupția! Trebuie să căutăm o soluție cu efect la această scară mondială! Și nu trebuie să o căutăm mult, ea a fost găsită atunci când, în replică la ideea de Internațională a Proletarilor, niște tineri români, Moța sau Marin, nu mai știu exact care dintre ei, a lansat idea de Internațională a Naționaliștilor!…
Repet: INTERNAȚIONALA NAȚIONALIȘTILOR!
Iată, la Bruxelles ni se pregătește un guvern european, care va face din suveranitatea națională a statelor europene o amintire. Putem lăsa lucrurile să meargă până la capăt fără să facem ceva?!

Important este să faci ce trebuie ca să împiedici acest mers al lucrurilor! A te opune fără o strategie de succes, numai ca să te opui, ar fi pierdere de timp și de energii!

Vreau să spun că replica noastră nu trebuie să fie redusă la dimensiunile unui stat, ci, dacă ei vor globalizare și europenizare, apăi să mondializăm și noi opoziția la mondializare! Asta trebuie să-și propună Internaționala Naționaliștilor! Mondializarea refuzului, mondializarea rezistenței la mondializare!

În acest moment Israelul se află probabil în cea mai dificilă situaţie de după 1968. Prietenii statului sionist se împuţinează de la o zi la alta. Se caută locuri de refugiu pentru evrei. Aţi tras semnale de alarmă de-a lungul timpului în legătură cu ceea ce aţi numit proiectul “Israel în România”. În mod evident sunt argumente și probe care conving. Cum putem opri realizarea acestui proiect diabolic?

Și pentru asta este nevoie de o strategie bine gândită! În Israel sunt tot mai multe voci evreiești care acceptă soluția „diasporistă”: (1) revenirea Israelului la granițele din 1948, din momentul înființării, și (2) întoarcerea în țările de origine a evreilor proveniți din Europa! Prima noastră reacție trebuie să fie aceea de a-i lua la rost: dar pe noi nu ne întreabă nimeni dacă suntem de accord? România e sat fără câini?! Desigur, cazuri individuale, izolate, pot fi înțelese și acceptate. Dar revenirea în masă, a mii de evrei, nu este admisibilă! Este contrară drepturilor omului! Contrară drepturilor popoarelor!

Suntem în prag de Crăciun și de An Nou. Ce mesaj aveți pentru cei care cer arestarea și condamnarea dumneavoastră?

Bună întrebare! Mulțumesc! Le doresc adversarilor mei holocaustizanți ani mulți de viață, poate așa se vor apuca și de altceva!… Au îmbătrânit în minciună! Au mințit ca ideologi ai bolșevismului, acum mint ca susținători ai holocaustului. Le doresc să le dea Dumnezeu zile până când vor descoperi că se poate trăi și din spunerea adevărului. Mult mai bine ca din minciună!

Iar pentru cei care vă prețuiesc și ar dori să-i simțiți alături de Dumneavoastră ce mesaj aveți?

Un mesaj de speranță și curaj! Dacă ne ajută puțin și Dumnezeu, 2012 ar putea fi anul nostru! Al celor însetați după adevăr și dreptate! Să ținem aproape unii de alții și să nu pregetați nicio clipă atunci când careva dintre noi va ordona adunarea! La mulți ani frumoși tuturora!

Doamne, ajută!

Convorbire consemnată de C. Popa