Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Martie 22, 2019
În urma analizei Dezastrului din Învățământul Gorjan, am stat de vorbă la telefon cu doamna profesoară Iulia Rădulescu, care se implică direct și activ încercând să facă din învațământ o prioritate națională.
Transcriptul conversației:
Sterie Ciumetti: Pentru început spuneți câte ceva despre dvs. o scurtă introducere, cine sunteți, de când sunteți în învățământ si ce predați:
Iulia Rădulescu: Mă numesc Rădulescu Iulia și am predat 10 ani în municipiul Târgu Jiu limba română după care am predat prin alte licee tot în municipiul Târgu Jiu, iar acum în urma unei restrângeri în Colegiul Auto Târgu Jiu am ocupat prin concurs un post în Școala Gimnazială Bălcești comuna Bengești Ciocadia Gorj tot la limba română.
S.C.: Cât de mari sunt clasele la care predați?
I.R.: Este o problemă destul de ilegală eu am sesizat poliția din Bengești Ciocadia este un dosar penal pe rol și anume faptul că eu am fost pur și simplu obligată să predau la cinci elevi…sunt profesor de 30 de ani în învățământ.
Am făcut sesizări în legătură cu condițiile de nesiguranță din școlile din comuna Bengești Ciocadia, faptul că dulapurile de cărți nu aveau nici un fel de siguranță nici măcar legate cu o sârmă, nici lacăt, nici absolut nimic, copii fiind mici, de școală gimnazială, umblau prin cărți și așa mai departe, am făcut o mulțime de sesizări.
O altă problemă gravă care a pus în pericol învățământul din școlile din Bengești Ciocadia și pentru care am scris o mulțime de pagini este că directorul școlii din Bălcești Oana Ionel nu a publicat orele pentru disciplina educație muzicală, deci pentru muzică, a refuzat totalmente, încadrând pe ele profesori necalificați și care nu au nici o legătură cu muzică, nu au capacitatea să cânte nu au cântat niciodată, respectiv profesorul lăudat Nicolae, care este specialist de o viață în sport și doamna profesoară suplinitor Oaie Gabriela, specialist în geografie.
Eu am atras atenția în consiliul profesoral unde mi s-a cerut să demonsterz că știu eu să cânt, era în preajma Centenarului Unirii și am încercat să interpretez Treceți, Batalioane Române Carpații, ca să încurajez tineretul, am încercat în mod umanist să discut cu directorul Oana Ionel că pune în pericol învățământul din această localitate însă nu a ținut cont de nimic, dovadă că încadrarile de muzică a nespecialiștilor se fac cu acordul inspectorului general Ion Ișfan pe care îl cunosc de foarte mult timp că suntem aproape de aceeași vârstă.
Pericolul și mai mare al învățământului din Gorj este că presa, tinerii jurnaliști din jud. Gorj, televiziunea, au încercat prin toate forțele lor să semnaleze gravele infracțiuni pe care le-au încadrat presa cu acordul specialiștilor în legislație și anume faptul că inspectorul general Ion Ișfan a avut probleme cu statele de plate ale profesorilor pentru care au fost o mulțime de proteste probabil că este susținut de către politica din care face parte, nu mă pronunț eu acum neavînd un aspect atât de bine întemeiat politic, eu nefăcând parte politic din nimic. O altă problemă gravă a inspectoratului școlar este cea a dotărilor școlilor din jud Gorj. Există școli care au început cursurile încă nezugrăvite și neigienizate prin relații de toate tipurile cu spitalele, s-au dat autorizații provizorii, s-au făcut controale sau nu s-au făcut.
Argument: școala pe care am văzut-o cu ochii mei în comuna Bengești Ciocadia Școala Bengești care după 2 luni de zile de la începerea anului școlar încă nu era zugrăvită, copiii fiind nevoiți să suporte acele condiții vechi și aproape insalubre.
Directorul acestei localități în școlile din Bengești Ciocadia pe nume Oana Ionel nu a dispus de forțele necesare să promoveze concursul pentru directori în 2016 organizat la nivel național. Dânsul a fost încadrat de către Inspectoratul Școlar Județean (isj) Gorj, nu pot să mă pronunț cum, a fost încadrat fără concurs. Știu din documentarea mea că se dau delegații în interesul învățământului, cine știe în al cui interes, ori nepromovând concursul pentru directori și având o vîrstă de 60 de ani, ba chiar peste 60 de ani, directorul din Bengești Ciocadia se descurcă greu, neajutându-l nici vârsta, uneori venea la școală prea târziu, alteori nu era în școală, alteori pleca de la ședințe nemotivat, n-am idee cum a fost plătit, răspunde colectivul școlii și cei care îl plătesc.
O altă problema gravă a ISJ Gorj este cea pe care am semnalat-o chiar dvs. și anume factul că, scriptic, pe tabele sunt trecute o mulțime de școli care nu au numarul de elevi prevăzut de lege, respectiv 300 de elevi pe unitate școlară cred că pe la gimnaziu, mai mult pe la licee, inspectorul general Ion Ișfan, cunoscându-l foarte bine, ce metodologie are, de a masca orice în interesul dânsului, trece pe hârtie aceste școli, promite că va acționa și le va comasa în beneficiul statului român.
Menținând prea multe școli și neavând elevi nu se fac nici ore, sunt încadrați profesorii ilegal, deci în clase fictive pur și simplu să mă exprim așa neliterar, un fel de pomelnic așa înșirat într-un catalog, niște nume ale unor persoane ca și elevi, iar ei defapt sunt plecați cu părinții in străinătate, alții pe la clasele de seral, dacă sunt majori sunt plecați și ei pe propria răspundere că sunt majori.
Grav este că se întemeiază clase de postliceală adică după liceu în incinta acestor licee, unde nu există nici o bază materială, iar în complicitate cu primarul municipiului Târgu Jiu se dau o mulțime de bani pentru înființarea acestor postliceale la care acu 2 ani am predat și eu fiind profesor în Târgu Jiu unde așteptam în orice secundă să mi se pună cătușele pentru că elevii la post liceală nu veneau, nu puteam să protestez frecvent pentru că eram oprită prin forță, am mai vorbit la televiziunile locale dinTârgu Jiu și am prezentat această situație, este un jaf din banii publici pe clase fictive și pe școli fictive să zic așa, unde nimeni nu intervine.
Acum recent într-adevăr inspectoratul școlar a răspuns la televiziuni și în presă la întrebările lor după ce eu am scris în general foarte mult. Majoritatea cadrelor didactice tinere nu au curajul necesar de a ieși public și a spune cum sunt nedreptățiți și ce se întîmplă. O altă problema gravă comisă de către inspectoratul școlar general este și aceea a faptului că face investiții majore nejustificate în aceste școli unde un singur elev reușește să promoveze bacalaureatul sau în școli mici gimnaziale pe la sate așa unde unul sau doi reușesc să promoveze examenul de capacitate
Argument: liceul tehnologic din loc. Stoina și alături de lângă comuna Stoina este comuna Turburea, deci cele două licee Stoina și Turburea unde am încercat să public eu lupta presei din Gorj în care semnala că nici primarul Bîrcă nu are bacalaureatul, ori cum să lupte domnul primar să ia elevii bacalaureatul dacă nimeni în această localitate nu luptă dacă și nici dânsul nu are bacalaureatul. Această problema gravă este că inspectorii de specialități pe disciplinele de bacalaureat, respectiv purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj, Georgeta Popescu, specializarea lb. română, deși public a încercat să se supraevalueze spunând că a muncit foarte mult, dânșii singuri și-au acordat gradații de merit pe aceste instituții în care populația județului Gorj țipă că doar un singur elev ia bacalaureatul sau examenul de capacitate.
De asemenea în municipiul Târgu Jiu există licee unde un elev a luat bacalaureatul sau nici unul, este vorba de Colegiul Tehnic Henri Coandă sau fostul Liceu nr. 5. Aici de asemenea a predat și domnul inspector general adjunct domnul Mocioi Daniel, care odată ocupând anul trecut funcția de inspector școlar general adjuct n-a dispus nici o măsură pentru comasarea liceului, el neavând elevi ca să funcționeze legal chiar de 2-3 ani, știu din participarea în teritoriu local la o evaluare pe clasele de postliceală.
Ceva probleme grave sunt în învățământul gorjan pe care-l cunosc de 30 de ani. Am cunoscut foarte mult activitatea inspectorilor școlari care au fost până acum la domnul general Ion Ișfan, însă domnul inspector Ion Ișfan am înțeles din documentarea mea că a predat într-o localitate suburbană, adică undeva într-o comună pe la localitatea Fărcășesti într-un liceu acolo despre care niciodată n-a vorbit.
Noi am fost odată la o ședință pe disciplina limba română organizată de ISJ și cadrele didactice de acolo cunoscându-mă că mai spun câte ceva din dorințele lor s-au plâns că domnul inspector general Ion Ișfan nu s-a îngrijit nici de liceul în care a predat dânsul la început, nu au elevi, nu au baza materială.
Domnul primar al localității Fărcășesti a luptat să închidă acest liceu, însă prin relațiile politice domnul general Ion Ișfan a reușit să-și mențină acest liceu și ar vrea mai bine să închidă pe unele din municipiul Târgu Jiu urmărind cine știe ce aspecte, unele dintre ele fiind pe linia de plutire poate că având ceva elevi înafara celor pe care le-am menționat eu.
Acestea ar fi problemele grave ale ISJ Gorj, problema faptului că nu toate orele sunt scoase la concurs, sunt tineri absolvenți de facultăți care se plâng, mai să protesteze înaintea susținerii examenului de titularizare că directorii din județul Gorj împreună cu inspectoratul școlar nu scoate toate orele să le publice să aibă tinerii pe ce să candideze pe ce să susțină examene.
Multe ar fi însă problemele grave, însă deocamdată poate că timpul nu permite și deja se află în cercetări de către Parchetele din Gorj, nu se știe în ce măsură cetățenii înafara presiunilor politice vor reuși să declare adevărul.
Vă aștept cu întrebări.
S.C.: Am citit într-un articol pe care mi l-ați trimis că au fost nereguli cu plata salariilor la mai multe școli, dvs. ați primit salariul întotdeauna la timp?
I.R.: Nu, am făcut și eu protest, am fost singurul cadrul didactic care mai înainte să vorbească și ceilalți colegi ai mei am ieșit singură în stradă pentru că n-a vrut directoarea liceului auto să ne primească cu presa în cabinetele dânsei. Dacă au venit nu am făcut gălăgie, dar nu m-a primit, a zis să merg să vorbesc și am vorbit în stradă.
Mi s-a părut strigător la cer cred că nu este ceva în istoria ISJ Gorj unde se poate pune problema că inspectorul școlar general și-ar putea permite așa să nu vădă legea deloc și să ajungă într-acolo încât să între pe statele de plata ale profesorilor, deci eu chiar nu am auzit asta în 30 de ani până acum.
A fost un protest de amploare însă s-a dat vina tot pe guvern, că ar fi întârziat de acolo, că nu se mai știe, însă în mod repetat s-a pus această problema că întârzierile și banii necorespunzători că unii luau salarii mai mici, erau diferențe, mie nu mi s-a îmtâmplat să vad diferență că mi-ar lipsi bani, însă am fost în același colectiv unde într-adevăr nu se dădeau la timp salariile și am vorbit atîta timp însă am fost supusă presiunilor, eu am vârsta de 50 de ani, dar o tânără la 25 de ani 30 nu-și permite să vorbească pentru că există sancțiuni vechi, avertismente, ș.a.m.d., care se dau imediat de către inspectoratu școlar și ne reduce la tăcere.
S.C.: S-a vorbit în cadrul profesorilor despre posibilitatea declanșării unei greve?
I.R.: Nu, în Gorj nu pentru că sunt influențați, adică fiind vorba de aspectul acesta că majoritatea aparțin politicului, anumite culori, ș.a.m.d., aceeași culoare ca și inspectoratul școlar, se evită aceste aspecte și deja alte filiale alte societăților politice au semnalat aspectele, nu și nu cred că ar avea nici o șansă prin grevă pentru că se dezorganizează rapid, au mai fost încercări și v-am spus adică există sancțiuni rapide, noi facem o grevă foarte greu trebuie să cerem atîtea aprobări pe când un avertisment vine automat și pot să pierzi postul prin câteva avertismente
S.C.: Ce au pățit profesorii care au semnalat nereguli în legătură cu șeful inspectoratului sau cu directorii puși de dânsul, dvs. ce presiune ați simțit?
I.R.: În colegiul auto au fost chiar discuții cu tentă de presiune, domnul inspector general a venit în instituția noastră, domnul Ion Ișfan, a încercat să calmeze spiritele, însă profesorii au reacționat dur, dar s-a spus clar că vor pierde posturile datorită faptului că nu se duc la ore prin proteste. În clipa în care se lipsește prin proteste de la ore, ei au la îndemână automat sancțiunea și amenință cu pierderea locului de muncă adică trebuie judecată până să decidă instanța dacă e legală greva, dacă nu…
S.C.: Pentru publicul neavizat în procedurile din învățământ, ce înseamnă mai exact comasarea a două licee și ce se întâmplă cu liceele după comasare?
I.R.: Comasarea celor două licee practic înseamnă că din două se formează unul, cel care are un număr de elev câtva mai mult și are o dotare un pic mai bună, acela reușește să atragă pe cel care este mai jos decât el, deci copii mai puțini, bază materială mai puțină, cadre didactice calificate performanțe și rezultate la examenele naționale mai puțin bune. Deci din două licee se face unul singur, profesorii se mută dintr-un liceu care a fost mutat în celălalt, însă există riscul să nu prindă toți loc in liceul în care sunt mutați, și atunci prin transferuri sau detașări ocupă alte școli.
S.C.: Și ce se întâmplă cu liceul care are mai puțini elevi, cu clădirea în sine?
I.R.: Cu clădirea în sine, am cunoscut de exemplu în liceul în care am predat eu 10 ani, Colegiul Auto, el funcționa undeva aproape într-un câmp. Fiind auto a fost necesar să se staționeze mașini, camioane, ș.a.m.d., pentru că așa era pregătirea elevilor în profesională- auto, or nimeni din inspectorat și din primărie nu a reușit să investească, să dărâme acele clădiri vechi și atunci Liceul Forestier din municipiul Târgu Jiu, care nu a avut elevi, rămăsese cu o clasă sau două.
A trebuit, fiind o cladire frumoasă și bine organizată, să aducă liceul auto profesional care era la o distanță mai mare, deci clădirea care a ramas acolo unde se depozitează mașini și erau clase, nu știu cine a preluat-o, cred că tot de ceva instituții de la primărie, niște birouri, se desfășoară altă activitate în acea instituție.
S.C.: Unde merg banii din primărie înafară de salariile funcționarilor, s-a investit în oraș-județ dacă nu s-a investit în școli?
I.R.: Banii primăriilor… am înțeles că s-ar aștepta controlul de către curtea de conturi, nu pot să argumentez eu acum cum ar fi reușit domnul primar să realizeze ceva însă foarte putin, așa orașul mă gândesc de multe ori s-au mai dat aprobări la stadionul uriaș și modern din Târgu Jiu despre care știe țara și presă națională. Nu știu câte sume de bani ar mai trebui alocate ca să poată fi pus în funcțiune, însă problema noastră gravă a învățământului este că s-a investit în școlile care nu dețin elvei, iar acum au să rămână cu lacătul pe ele până cineva desfășoară o altă activitate în ele, banii rămân investiți acolo zadarnic.
Foarte puțin s-a investit in județul Gorj, există atâtea probleme, problema gravă a fost cea a faptului că județul Gorj rămăsese singurul din țară care nu mai avea o casă de cultură, ea a fost numită Casa de Cultură a Sindicatelor și a fost preluată, am înțeles, de către o altă persoană străină din domeniu privat și după lupte seculare acum că ar fi redată județului Gorj pentru a-și desfășura activități culturale, era singurul județ din țară unde nu se putea desfășura o activitate culturală decât cine știe pe unde, sub cerul liber.
S.C.: Ce alte redacții sau televiziuni locale ați contactat pentru a semnala problema învățământului din Gorj?
I.R.: Mai multe, am contactat ziarul Asalt, am mai scris pe la televiziunea Gorj TV, Accent, am fost personal în televiziune și am vorbit despre faptul că nu am nimic cu tinerii care vin într-o instituție și vor să predea dacă sunt ore, chiar i-am încurajat și am o mare stimă pentru ei.
Am semnalat cazul școlii din Bălcești unde un suplinitor tânăr, cinste ei pentru că a dat și un examen pentru a preda într-o școală, însă nu are experiența necesară la cei 30 de ani ai ei , e vorba de Lăzărescu Diana, am chemat pe doamna inspector Popescu Georgeta în școala din Bălcești și a constatat dânsa că un profesor care are o normă în 3 școli că practic tînăra predă și engleză în localitatea Ciocadia și mi s-a părut problema gravă că nu este în școală permanent. însă eu semnalând problemele grave imediat mi s-a tăiat (…?…) modul de a conduce- eu conduceam o comisie de disciplină înainte. Rămâne să o conduc din umbră că prin sfaturi și așa cu toți colegii reușeam să fac materiale, eu stând mai mult în Târgu Jiu că locuiesc aproape de Târgu Jiu, am mai multe șanse să colaborez cu biblioteca județeană, aduceam materiale de la biblioteca județeană, pe când tînăra nu locuiește acolo și este la o distanță mare neavând posibilitatea să interacționeze cu instituțiile de cultură din județ.
S.C.: De când ați început lupta cu sistemul?
I.R.: De mulți ani, stimate domn, de când mă știu în general așa am semnalat aspecte negative, însă precum anul acesta și mă gândesc că este și un an de vârf al ISJ Ion Ișfan pentru că dânsul ar fi simțit că îi expiră mandatul din punct de vedere al concursului organizat de către Ministerul Educației am înțeles că li se dă un mandat de inspector pe patru ani.
Mă gândesc că simțind acest lucru și-a permis absolut orice. Presa într-adevăr semnalează: chiar vrea să ocupe un post pe undeva în ministerul educației naționale, un secretar de stat sau ceva de genul acesta. Este strigător la cer că am semnalat și acest aspect că domnul inspector general după toate luptele ce le-a depus cu ministerul educației a reușit să-și mențină totuși calificativele anuale bine. Presa mi-a declarat că nu are cei trei ani de foarte bine și că n-ar mai putea să candideze ca și inspector general, însă știu eu, susținut politic, ce se mai poate face.
S.C.: Se zice că școală e apolitică. Când voiam să vorbesc cu doamna profesoara despre politică îmi zicea că nu se face politică în școală, și totuși mafia politică își impune directorii în funcție de partidul de la putere.
I.R.: Așa ar trebui și așa aș vedea și eu soluția, nimeni nu-i obligat să nu aibă o idee politică dar asta înafara programului școlar, au fost cazuri, n-am văzut ce-i drept să pot cerceta eu în cunoștințele mele metodologice de cercetare, dar am văzut în presă că a semnalat că domnul inspector școlar general a plecat de la inspectorat, a plecat din anumite școli unde avea programări de activități și s-a dus în activitățile politice.
Știu clar în școala în care am predat eu în Târgu Jiu că era rudă cu dânsul directoarea Dănăricu Alina și a încercat prin diferite metode să aducă reprezentați ai anumitor organizații de care aparținea și domnul general și a încercat influențarea în direcția aceastapolitică.
S.C.: În școli primiți ONG-uri?
I.R.: Eu cum să va spun am încercat prin activitățile posibil culturale să discut cu directorii pe care i-am avut pînă acum însă eu neavând activitate de conducere m-am limitat pur și simplu pe cele culturale, adică parteneriate cu bibliotecile, deci ceea ce ținea de disciplinele umaniste, greu se acceptă persoanele străine.
Dacă presa ar încerca să vină în școală ea nu este lăsată să între, ea trebuie să anunțe de nu știu cât timp, se documentează cine sunt, cu ce aspecte politice ar fi de acord, ș.a.m.d., și am ajuns în așa fel încât instituțiile de cultură nu au libertatea de a interacționa cultural adică e mai aproape că de penitenciar, nu poți să intri, nu se poate discuta cu directorii, care unii sunt puși fără concurs, greu de întâlnit așa ceva, deci foarte greu.
S.C.: Poate un cadru didactic să ajungă director dacă nu este membru de partid?
I.R.: În Gorj cred că foarte greu, pentru că v-am spus este caz unic domnul inspector Ișfan Ion, cât i s-a permis la mandate de inspector general și la o semenea experiență nu cred că cineva ar îndrăzni să treacă peste aspectele politice. Au fost alți colegi care au încercat și nu au rezistat ca inspector general adjuncți decât așa o lună două, foarte puțin.
S.C.: Care îi cea mai mare neregulă pe care ați văzut-o de când sunteți în învățământ, cea mai gravă problemă?
I.R.: Mi s-ar părea aceasta, înființarea și menținerea unor clase fictive, practic aștept să-mi pună castusele, azi, mâine în orice secundă, adică nu pot să merg într-o sală de clasă și să găsesc sala goală, nu-mi pot permite să fac așa ceva adică în trei zile eu trebuie să plec din această școală dacă în trei zile la o clasă, sau la toate, că erau cazuri unde la postliceală nu veneau un semestru întreg, aceasta este și plângerea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal.
Ei spuneau; doamna profesoară, ce faceți e un caz general, spuneau că dânșii nu pot acționa decât dacă cineva se duce să declare și să susțină … observați și dvs că o singură persoană ca mine n-a reușit să treacă peste aceste bariere înalte, însă parchetele și poliția din Tâgu Jiu știu aceste aspecte dar toată lumea fiind redusă la tăcere, ba unii fiind în inspectoratul școlar…
Imaginați-vă că au făcut încadrări ilegale în aceste clase fictive unde eu n-am întâlnit…ce era acu 30 de ani unde era ca la armată, disciplină și ordine și o predare pedagogică la nivel înalt, mergeam și sâmbăta la școală, deci cum să va spun asta mi s-ar părea cea mai gravă abatere dincolo de intrarea în banii profesorilor, nereguli, rețineri și sancțiuni, calificative și evaluări și altele, mă gândesc…asta înseamnă inconștiență, discutam cu presa din Tâgu Jiu, deci trebuie să fii inconștient ca să declari că în liceul de nu știu unde există clase, când în realitate există nume înșirate într-un catalog și nimeni n-a găsit acele nume.
Nu se aplica sancțiune, nu se puneau absente, erau încadrați tineri care dădeau examene de definitivare.
Un tânăr ca acesta n-avea curajul să ridice ochiul pentru că nu-i mai dădea voie să dea examene mai departe, dar eu aici am încercat să lupt. Pe mulțime de profesori să-i trimiți într-o clasă să nu găsești pe nimeni și să te mai simți profesor, deci nu se poate așa ceva …
S.C.: Ceea ce-mi spuneți pare o fraudare la nivel colosal…
I.R.: Să știți că este foarte greu pentru cineva să documenteze pentru că vedeți dvs. se întocmesc documente false adică situații școlare.
Se spune că elevii au venit, adică nepunând absente trebuie o anchetă amplă și riguroasă ca să cerceteze unde au fost elevii o perioadă, cine a fost de n-a pus absențe, ca să nu mai vorbim că la postliceală se dădeau examene și diplome că ei veneau din Italia din Spania pe unde erau ei angajați, susțineau examenul printr-o lucrare, printr-un proiect, acest proiect îl făceau și deci e foarte greu să demonstreze, trebuie o echipă de investigație cu documentație la care să ai acces, or vă dați seama că eu ca profesor reușesc să întru prin faptul că mai studiez unele aspecte de investigație, dar un tînăr nu poate că n-are acces, nu vede situațiile școlare.
S.C.: Credeți că Parchetul va face ceva?
I.R.: Din probatoriul care s-a pus la dispoziția (..?..) investigației penale, mă gândesc că documentele, ele vor fi (…?… ) să vorbească pentru că restul vor fi puși în teroare de către echipa inspectoratului școlar și nu va reuși să spună nimic.
Nici presa din Gorj, sunt câțiva tineri jurnaliști care au reușit să semnaleze aceste aspecte grave și s-au strâns și au mers la ISJ și l-au întrebat ce ( …?… ) dacă a calculat corect numărul de elevi pentru că dansul poate să spună ce vrea dansul, exact ce v-am spus, există câte un liceu care are posibilitatea să mai reziste un an doi și așa vede dânsul că trebuie păstrat unul dintr-o localitate, unde nici un elev nu a luat bacalaureatul.
Aceste aspecte grave le-am semnalat eu am pus la dispoziție și ideile și investigațiile acestor reprezentați ai media însă nu știu dacă ele pot fi indicii orientative, pentru că așa ca și document-probă e greu, dar ca și indiciu pe o pistă pe care să se poată meargă mă gândesc că tot așa ca și independent și pregătit în investigații, specialiști, să depună experiența și care și-au iubit profesia, să susțină cultura județului Gorj.
Cel puțin cei care provin din Oltenia și cei care provin din județul lor să se uite la copiii lor ce vor face și cum vor fi pregătiți în instituții coordonate de către inspectori care nu au activ nici o performanță cât de mică.
Încercați o legătură cu presa din Gorj pentru că dânșii au și aspecte mult mai grave pe care nu au putut să le publice că nu li s-a permis, adică se pun tot așa mai departe diferite presiuni.
Și instituțiile specializate în cercetări au băieți tineri care se plâng, doamna Rădulescu nu putem înțelege de ce în orașul școlar nu se duce în județul Gorj un profesor care are la activ performanțe de neimaginat… că avem profesori care au talente, au vocația de a conduce pedagogia, nu pot trece de acest grup care a ocupat pur și simplu instituții.
Nu-mi pot explica… după ce se prezintă documente publice în presă, după ce poliția a sesizat; ar fi trebuit să se auto-sesizeze parchetele și poliția, nu-mi pot explica nici eu și nici alte organizații politice cum acest inspectorat școlar se menține și nu decide odată calea adevărului, a respectării legilor, a respectării profesorilor din subordine, adică eu ca și inspector dacă aș vedea pe colegii mei că ies în stradă și m-ar acuza, că eu răspund de plata salariilor și ei au copii mici, au copii cu probleme de sănătate, și nu-și primesc salariile, mi se pare o problemă de conștiință ca să nu mă dau laoparte să-mi dau demisia, să plec onorabil și așa mai departe, adică nu pot să văd când un județ întreg e pus în picioare și strigă și acest grup de la inspectoratul școlar stă cu indiferență și practic se distrează pe faptul că presa, televiziunea țipă, poporul țipă, nu-i interesează
S.C.: Din păcate tot mai puțină lume gîndește ca dvs și conștiința dispare treptat.
I.R.: Nu există, adică mi se pare că educația a devenit cel putin în Gorj o problemă și nu se mai numește educație, mi se pare ceva de domeniul fantasticului să fie spartă o bibliotecă într-o școală la deschiderea anului școlar, să nu aibă elevii cărți, după ce că sunt într-o localitate la țară și într-o sitiație materială dificilă, să vină inspectoru de română Georgeta Popescu și doar să se plimbe așa prin sălile de clasă și să nu o intereseze absolut nimic la acești copii care trebuie ajutați cu toate forțele pentru că sunt copii de la țară cu probleme sociale.
S.C.: Credeți că această situație se datorează incompetenței, sau e o încercare bine pusă la punct de a distruge învățământul din Gorj?
I.R.: O încercare bine pusă la punct de a distruge învățământul, coordonată de către domnul inspector școlar general Ion Ișfan, care este titular, iar el nu are catedră pe raza mun. Târgu Jiu. Eu n-aș avea acest curaj să mă duc să conduc inspectoratul școlar neavând cel putin o jumătate de catedră în mun. Târgu Jiu , dânsul este profesor de matematică și are toată catedra într-o localitate numită Fărcășești, la vreo 40 de km de mun. Târgu Jiu.
Au mai fost glasuri, voci așa foarte sensibile, care au spus că nu l-ar recunoaște pe aceeași linie de pregătire cum sunt cei din colegiile naționale, însă cu bună știință cred că se urmărește distrugerea învățământului gorjan și dânsul având 50 de ani mă gândesc că… știu eu se retrage în alt județ, o fi aranjat cu cineva în alt județ să se retragă acolo într-o altă instituție chiar dacă nu e în învățământ și câțiva anișori îi mai face pe acolo, distrugându-și cu bună știință și cu sânge rece învățământul din Gorj.
Mă gândesc că există și in alte județe neregului, că le-am citit peste tot, însă ca să distrugi absolut tot județul mi se pare chiar ieșit din comun
S.C.: Da. Îi foarte grav.
I.R.: Eu așa v-aș îndruma…presa din Gorj și în momentu tastării o să și identificați alte articole, sunt foarte multe acum îmi și lipsesc, uite că tot discutând împreună mi-am mai amintit că în Liceul Agricol Bărsești la vreo 10 km de municipiul Târgu Jiu era pregătirea elevilor specialiști pe agricultură pe utilaje agrigole , mașini agrigole, tractoare agricole, care am înțeles eu că au fost casate, aruncate la fier vechi.
Imaginați-vă să distrugi o instituție cu niște materiale de asemenea dimensiuni precum tractoare și mașini, imaginați-vă ce afaceri, ce ilegalități și vedeți dvs. presa degeaba a scris că i-am rugat eu să meargă la organele de investigație și să depună acolo documentele ori dacă nu sunt suținute până la capăt poliția și parchetele le suspendă, le clasează, au fost cazuri într-adevăr când presa a trimis sesizările și s-au clasat pentru că nu s-a dus să sustina până la capăt afirmațiile și cercetările. Și așa au scăpat.
Este un jaf, așa pe final de concluzie, să-mi exprim într-o manieră dura și revoltătoare, ESTE UN JAF ÎN BANII PUBLICI AI JUDEȚULUI GORJ păcat că se închid aceste instituții jucând peste viețile copiilor și peste viețile unor profesor, unii tineri care stau sufocați în amenințări și nu pot să spună un cuvânt!unor profesor, unii tineri care stau sufocati in amenintari si nu pot sa spuna un cuvant!
Deci eu v-aș invita, am încercat acest lucru, eu sunt un om curajos adică pe lângă literatura română am avut momente în viață când am făcut și naveta în anumite localități și-mi place să merg în teren și am rugat și presă din județul Gorj să meargă la fața locului i-am rugat haideți să mergeți să vedeți dulapuri cu cărți deschise, dicționare, care dicționarele se vând foarte ușor la prețuri bune, italiene, franțuzești, englezești, că doar nu se mai vinde acuma așa scump literatura română – povești.
Dar presa, vedeți dvs., financiar e greu, i-aș fi ajutat eu și în transport și așa mai departe, dar practic ar trebui luați prin surprindere, un fel de descindere cum fac mascații, acele descinderi nu se anunță, ar trebui presă să meargă printr-o descindere și odată intrată în școală poate să facă orice, și directorul să țipe să urle, dar trebuie filmat și prezentat.
Există un mod de a ascunde de a mușamaliza, nemaiîntâlnit, nemaiîntâlnit așa ceva, iar jurnaliștii sunt puși sub presiune, eu am mers la ei și le-am relatat adevărul pentru că directorul a declanșat teroare asupra tinerilor jurnaliști să nu mai scrie, spuneau că nu știu să scrie corect, că n-au scris ce trebuie, însă biblioteca a fost jefuită, cărțile au fost mutate cu sacii, imaginați-va ceva ca în epoca de piatră.
S.C.: Puteți să faceți poze la starea școlilor și să-mi trimiteți?
I.R.: Acuma vedeți dvs după atâtea semnalări mă pot observa ușor. Mă pot observa și nu mai pot fotografia atît de ușor și din cauza timpului cel puțin exterior, însă ceea ce s-a scris în presă este în totalitate adevărat adică sunt școli unde într-adevăr copiilor nu li s-a permis accesul la educație, adică eu n-aș avea curajul, mai bine aș cere eu personal domnule veniți și puneți cătușele că nu se poate să predai ore de muzică tu ca profesor de sport la 50 de ani care toată viața ta ai predat sport.
Sunt într-devăr persoane sportive care cânta, sunt și in poliție, dar ar trebui cercetați și filmați și puși într-adevăr să vedem, pot să fredoneze cel puțin Deșteaptă-te Române, sau dacă au copiii poezia Limba Noastră, pot să interpreteze o strofă?
Nu se poate așa ceva, n-aș avea curajul ca om al culturii, să iau o disciplină, adică eu să zic știu să predau circulație când eu nu pot.
S.C.: Da. Lucruri grave.
I.R.: Asta ar fi. Un lucru faorte grav, întrebați inspectoratu școlar de ce n-au scos orele pentru specialiști de muzică în localitatea Bengești Ciocadia Gorj, de ce nu au luat măsuri pentru elevi ca să aibă și bibliotecă, cum și-au permis aceste anomalii și aceste distrugeri ale unor vieți tinere la început de drum. Nu există cred că în alt județ așa ceva și acest lucru se explică prin faptul că ministerul educației s-a obișnuit cu neregulile din Gorj și le acceptă așa ca și normal.
Le acceptă ca și normale, deși la sesizările mele, ministerul, că uitasem să va zic, mi-a comunicat că nu poate veni în teritoriu decât să facă evaluarea anuală a inspectorilor general, dar nu poate verifica în teritoriu, deci exact ce v-am spus că aparține de investigațiile justițiare, care dacă nu sunt susținute pâna la capăt, dosarele se închid.
S.C.: Când e verificarea anuală?
Este, cred eu, după examenele de bacalaureat, că nu poate fi verificat un inspector pe activitate decât la final, cred că ori după bacalaureatul de vară, sau după cel de toamnă înainte de începerea anului școlar pentru că așa se explică. Domnul Ișfan, cum scrie și presa, are trei calificative de bine, dar speră că susținut politic le modifică, eu știu ce le mai face…și că va reuși să se mențină.
S.C.: Nu este nici o lege pentru acest infam Ișfan?
I.R.: Cred că este unic. Cred și v-am spus argument: faptul că are o vechime foarte mare, maximă în inspectoratul școlar, și imaginați-vă că în atâtea mandate ministerul s-a obișnuit cu dânsul și ce să-l mai evalueze, acceptă orice așa.
S.C.: Am înțeles, aș mai avea câteva întrebări care nu au legătură cu subiectul acesta. Prima ar fi: a ajuns ideologia de gen în școlile din gorj?
I.R.: Uitasem, nu știu dacă am reușit să vă trimit acest articol că vă dați seama acuma fiind și weekend, deci cum să va spun există un articol nu știu exact o să-l gășiți cu siguranță numit Ion Ișfan trimite copiii la votare. Da, așa este, mergea prin școli și spunea că cei care sunt majori, dar în liceele din Târgu Jiu aproape toți sunt majori, pe la jumătatea semestrului toți au votat în maniera în care spunea dansul.
S.C.: Ce s-a întîmplat la referendum, s-au făcut presiuni într-o direcție sau alta?
I.R.: Cum să va spun nu m-am documentat așa mult, dar tot așa se spune “referendumul și profesorii”, “referendumul și alte categorii sociale”, deci este influențat poporul la maximum în ideea în care fiecare reușește și are tactica cea mai puternică de a manipula.
Este și aceasta, o problema gravă am scăpat-o:
Blocarea fondurilor europene de către inspectoratul școlar județean Gorj, am avut articol le-am semnalat pe unde a trebuit, deci au făcut proiecte însă trebuiau să deruleze unele activități și le-au blocat pe motive invocate de dumnealor deci ce s-a întâmplat cu acești bani nu s-a făcut nimic, nu s-a făcut nici o investiție, dar am scris eu foarte mult și despre fondurile europene.
Un articol grav, ăsta chjiar l-am avut dar n-am reușit să îl trimit, cu titlul Ion Ișfan pe plajele din Granada, pe banii proiectului european în derulare cu unele licee și unele școli.
Printre licee îmi aduc aminte așa că este acolo din localitatea cunoscută mie Liceul din Baia de Fier, declarat școală europeană- un singur elev care a promovat bacalaureatul.
Iar mi se pare o ciudățenie și nu știu cum ministerul educației, de unde face rost de aceste diplome , de aceste trofee și imediat ne trezim că un liceu care n-are nici un rezultat la învățătură, n-are nici elevi, cum e Liceul Baia de Fier, Turburea, Stoina, este declarat școală europeană și lăudați directorii și așa mai departe, s-au făcut investiții pe acolo, s-au adus computere.
Asta iar e o problemă, computerele, nu mai știe ce număr de computere mai sunt prin școli și câte s-au adus, deci asta este…ce mai să vorbim v-am spus ține de investigațiile unei echipe de investigatori celebri ca să spun așa ceva.
Nu s-a făcut nimic, eu am fost în inspectoratu școlar recent, urmez niște cursuri de management educațional și sunt săli nedotate, nu au tot mobilierul corespunzător, mare lucru nu s-a făcut în inspectoratul școlar.
S.C.: Să mă întorc la întrebările anterioare, este naționalismul un subiect tabu pentru profesori?
I.R.: Uneori da, adică depinde de cultura fiecărui profesor și cât este de atras de anumite organizații politice și așa mai departe. Legal, ar trebui ca profesorii în școli, cel puțin la copiii minori, în gimnaziale și așa mai departe, ori să fie foarte documentați când declanșează un subiect, ori să nu îl abordeze și să respecte legea, că practic cu elevii minori nu prea discutăm probleme ce depășesc…
S.C.: Dvs. ce părere aveți despre Mișcarea Legionară?
I.R.: Istoric vorbind, m-aș abține să discut acum momentan la sfârșitul discuției. Cert este că noi toți, poporul român, trebuie să respectăm libertatea câștigată în 89.
Nu pot să-mi imaginez atîta corupție, atîta încălcare a legii, atîta bătaie de joc la adresa tineretului care exact cum ați spus și în învățământ, nu are nici un cuvânt, tineretul nu are nimic de spus, nu mi-aș putea permite să mai stau eu ca inspector general la 50 și ceva de ani, să nu dau voie unui tânăr care vorbește cursiv limbi străine.
Ar putea să invite cetățeni străini să facem interculturalitate, păi ce să facem cu această echipă din ISJ Gorj când dânșii nici unul nu vorbește o limbă străină, n-a făcut un proiect internațional să aducă personalități culturale, să facem ceva pentru copii noștri care merg la școală și se trezesc cu noaptea in cap, merg cu microbuze și își distrug viețile pentru ce?
S.C.: Copiii pe care îi aveți la liceu, din punct de vedere etnic câți țigani îs, câți români?
I.R.: Sunt foarte mulți țigani. Avem foarte mulți numeric. Însă exact ce v-am spus, nu există probleme deocamdată în școala pe care o cunosc eu pentru că ei sunt mici ca vârstă. În licee da, fiind majori mai există probleme pe diferite aspecte, însă probleme grave în școli pe aceste aspecte n-au existat pentru că mulți dintre ei sunt plecați la muncă împreună cu părinții și au mai rămas puțini așa teritorial, dar în liceele mari mai există probleme.
S.C.: Cu clasele dvs. ce peripeții ați avut?
I.R.: Anul trecut în liceul, exact ce vă spuneam liceul ar trebui comasat Colegiul Auto Târgu Jiu însă directoarea Alina Dănăricu fiind rudă cu Ion Ișfan a fost mutată inspector în inspectoratul școlar ca să o salveze, să-i spele imaginea necorespunzătoare după ce a adus în dezastru acest liceu.
Datorită faptului că dânsa era inginer și nu s-a ocupat inginerește vorbind de dotarea școlii, au funcționat multe clase la seral, înființate așa în mod fictiv, și care în cele din urmă am înțeles eu tot documentandu-mă că ar fi fost somată să-și dea demisia și ca să sepele imaginea, domnu general a adus-o în inspetoratul școlar pe ceva educație extrașcolară sau cam așa ceva dacă există o direcție acolo în inspectoratu școlar.
Deci am pus la dispoziție documente, vedeți dvs eu acum pînă aștept rezultatele investigației tot din presă am văzut că : Ion Ișfan a vândut posturi, catedre în învățământ, adică exact ce v-am spus în complicitate cu un director din învățământ.
Argument: e vorba de profesoara de engleză pe nume Baltă Larisa, era colegă cu mine anul trecut, m-am trezit că i s-a dat postul de engleză și că n-ar fi fost publicat însă ea a fost titularizată pe acest post de engleză și imediat a fost trecută în reducere (…?…).
Presa din Gorj a semnalat acest lucru însă vedeți dvs documentele s-au pierdut, i-a dat postul, am înțeles că după aceea dânsa ar fi intrat în maternitate, adică s-a făcut ceva așa bine organizat, e foarte greu presa ca să mai poată pătrunde în labirintul comercializării catedrelor, însă și pentru lege e greu și mă gândesc că acuma cum investigatorii vor putea să depisteze cum a reușit Ion Ișfan să o titularizeze așa în secret.
S.C.: Uneori am impresia că legile îs făcute în așa fel încât să se poată face mușamalizări din astea și încrengături greu de depistat.
I.R.: Permit și legile, de exemplu aceste calificative. Inspectorul de specialitate poate veni singur la oră. Imaginați-vă despre un profesor care a îndrăznit să spună ceva că nu-i convine și a ajuns la urechile inspectoratului școlar.
Automat i se face o inspecție subiectivă. Și poate Doamne ferește să distrugă viața unui tînăr și îi dă calificativul bine ori satisfăcător și nu mai poate susține alte examene să meargă mai departe. Da, există. Legile sunt făcute în așa fel încât ele sunt de partea celor care conduc.
S.C.: Păi doamna Rădulescu, mulțumesc pentru interviu.
I.R.: Și eu de asemenea și o să încercăm să colaborăm să zic așa, să luptăm până la final. Până când tinerii din județul Gorj vor constata că ajunși odată la o vârstă aproape toată gruparea din inspectoratul școlar are peste 50 de ani, îi cunosc foarte bine, adică nu înțeleg dacă până la această vârstă n-au avut performanțe, și tot județul țipă că s-a distrus învățământul din județul Gorj, mă gândesc că tinerii din școlile în care muncesc și au rezultate să meargă să ocupe inspectoratul școlar.
Am să vă țin la curent și cu ceea ce pot din investigațiile justițiare și din presă, îmi place că presa scrie într-adevăr foarte mult, însă nu au nici un rezultat vedeți dvs sunt apărați, și-au format o grupare așa de rezistență, o grupare de rezistență în jurul lor în care foarte greu se poate ajunge. Or dacă i-ați contacta telefonic, răspund foarte greu, nu spun adevărul, se laudă prin televiziuni că au muncit.
Eu nu pot să-mi dau seama ce au muncit dacă acestea sunt rezultate. Domnul Ișfan spune că aceste calificative de bine pe care le-a obținut în loc să i se dea Foarte Bine, dânsul fiind de matematică, zice că acela care l-ar fi evaluat nu era de matematică și a greșit calculele.
Deci imaginați-va că dânsul are o experiență de a ieși așa cu un zâmbet din toate aceste aspecte și va încerca să conteste, recalculează matematic, contestează și până se rezolva toate mai durează în așa fel încât se pensionează.
S.C.: Deci e un politician abil și un oportunist de excepție.
I.R.: Au fost intră-devăr inspectori care aveau catedre în oraș, erau conectați la cultura municipiului Târgu Jiu, or dânsul dacă a predat la 40 de km.
S-a trezit așa, e adevărat a luat concursuri pentru că așa s-a mers, au fost dați laoparte unii li s-au întocmit acte celor care erau de la alte organizații politice și au rezistat.
Luați legătură cu presa din Gorj deocamdată pe ce am trimis eu intrați direct pe acest autor al articolelor și să vedeți că sunt băieți excepționali numai că de cele mai multe ori au fost amenințați cu poliția, au încercat să între în școli, și eu când am fost obligată să vorbesc în stradă, dacă insistam sa intru ar fi cerut poliției să vină și să mă stopeze pentru că n-au voie să între fără acordul directorului.
S.C.: Dumnezeu să vă dea sanatate și putere să continuați lupta!
I.R.: Și dvs. de asemenea mulțumesc din suflet, fără tineret, fără presă și fără oamenii cu experiență din presă și cei cu o vârstă în anumite jurnale și televiziuni, dacă nu vor susține adevărul în țara noastră văd un pericol uriaș.
S.C.: Așa este, războiul care se dă acuma psiholigic și cultural pune supraviețuirea neamului în balanță.
I.R.: Da. da. Să sperăm că va fi bine și că copiii noștri or să fie sprijiniți și după ce că fac atîta sacrificiul cu microbuzele să fie în stații dimineață sper că inspectoratul școlar să înțeleagă.
S.C.: Doamne ajută!
I.R.: Doamne ajută, mulțumesc mult și multă sanatata să ne vedem cu bine. Eu am să va trimit în clipa în care le găsesc, pentru că ele o să mai apară pe zi ce trece că așteptăm reacția inspectoratului școlar la ideea că expiră mandatul.
Acum să vedem ce lupte va duce să treacă de expirarea mandatului, dacă acele calificative într-adevăr sunt bine și trebuie foarte bine, ce va face cu ele, deci presa este cu ochii pe inspectoratul școlar însă aici în Gorj e oprită automatic, dacă nu reușesc rapid să consemneze și să le dea publicului, sunt opriți, e oprit tirajul, cine știe prin ce metode. E greu.
Cum ?! Doamna este profesor de limba romana ?! Oooooaaaaauuuu !!!!! Asa ceva …!!!!
Pai primul lucru pe care trebuia sa-l faca , era sa spuna :
-uitati-va la mine ! Predau limba romana de 30 de ani si nici eu n-am reusit s-o invat !
… dupa care , sa ne povesteasca ce si cum despre sistem…
Si apropos de “ce si cum” , vad ca o da una si buna cu desfiintarea si comasarea . Sa inteleg ca d-na doreste sa fie disponibilizata ? Si-a facut cumva niste calcule pe salarii compensatorii ? La inceput de articol , ma gandeam ca e vorba despre vreo somitate profesionala nedreptatita de sistem , si apoi constat ca este de “meserie” , reclamagioaica. DA , din punctele astea de vedere , pot sa ma gandesc ca invatamantul romanesc este pe butuci , cu asemenea cadre !