INCORECT POLITIC – Trei Ani de la Înființare

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Septembrie 6, 2020

Pe 6 septembrie 2017 s-a înființat INCORECT POLITIC. În trei ani a ajuns o marcă, a primit cea mai înaltă distincție din partea lui Elie Wiesel și a fost ținta ANCOM în încercările de a cenzura site-uri independente pe timpul stării de urgență.

Anul trecut n-am scris articol de aniversare, acum scriu câteva rânduri adresate celor mai tineri dintre voi care citesc regulat și stau pe margine.

Gânduri pentru tineri

Vremurile care vin ne vor pune la încercare pe toți.  Primesc întrebări de la unii dintre voi, “ce aș putea să fac eu ca să conteze?”. Fiecare are un drum pe care doar el poate merge. Mergi conștient pe drumul tău.

Elementele de care ai nevoie să reușești le ai deja, nu trebuie să le cumperi, nu le împrumuți de undeva ci le descoperi în sufletul tău. Ele sunt Voința și Credința. Voința este prima, căci fără voință nu există fapte și fără fapte credința e moartă. Dar voința îți poate slăbi, poți obosi, ți se taie avântul pe care îl aveai început, atunci vine Credința care s-o sprijine. Voința ta trebuie să fie un mare motor care este permanent alimentat cu combustibil. Acest combustibil tot tu îl produci și este un exercițiu de transmutare emoțional-mentală. Atunci când citești un text antiromânesc , o știre sau o mărturie din temnițele comuniste simți emoții puternice. Aceste emoții pot fi furie și chiar ură față de cei care ți-au batjocorit poporul și schingiuit eroii. Nu are rost să ne ferim să o spunem, ura este o reacție firească, dar ea nu trebuie lăsată să te macine din interior, ci prin acea muncă de alchimist să fie transmutată în combustibil.

Atunci când conștientizezi cât de cruzi, inumani și satanizați erau jidovii care ne-au torturat și martirizat preoții, intelectualii, generalii și floarea tineretului românesc, te încearcă o emoție de profundă mâhnire combinată cu mânie. Nu lăsa aceste sentimente să te răvășească, căci lăsate necontrolate, ele pot forma adevărate uragane psiho-emoționale care să te destabilizeze mental. Transformă-le în energie. Transmută furia și ura în determinare cu care să alimentezi motorul Voinței. Transmută mâhnirea și tristețea în recunoștință față de sacrificiul strămoșilor, apelând în rugăciune la sufletele lor, cerându-le să vină alături de tine.  Nu te lăsa deznădăjduit de magnitudinea forțelor adverse, amintește-ți că Adevărul este însuși Dumnezeu și mărturisindu-L, El vine de partea ta, te ridică din cădere și te îmbărbătează în momentele de slăbiciune.

Dușmanul are cea mai mare satisfacție atunci când te dai bătut. Printr-un exercițiu de imaginație, această realizare că dușmanul râde când tu nu faci nimic trebuie să îți genereze mai multă determinare, încrâncenare și îndârjire în munca pe care o depui.

Luând decizia de a-ți dedica timp în slujba unui ideal, vei atrage antipatia celor din jurul tău. Văzând că îți pasă de ceva, că ești pasionat de lucruri ce nu țin de plăcerea ta imediată, frustrarea și neputințele lor vor ieși la iveală. Vâzând că tu te zbați, iar ei demult s-au dat bătuți,  ceva îi determină să reacționeze agresiv sau batjocoritor, lucru care îți va testa nădejdea.  “Te agiți degeaba, n-o să rezolvi nimic, nu poți schimba lumea”, “Hai lasă-mă cu credința și naționalismul în 2020”, “Mai bine ocupă-te să-ți fie ție bine și lasă politica”, “Nu vezi că ești doar tu și trei nebuni care spun lucrurile astea?”, etc., etc. Nu te lăsa copleșit de sentimente apăsătoare, ci realizează că cei care îți spun lucrurile astea o fac dintr-o pornire inconștientă, nu din răutate, ci pentru că le lipsește ceea ce tu ai, un scop, o direcție, un deziderat care transcende nevoile imediate, materiale. Vezi tu, dușmanii mei și ai tăi, prin subminarea cultural-socială implementată vreme de opt decenii, ne-au abrutizat oamenii apropiați, prietenii și familia, care au ajuns indiferenți la orice altceva decât confortul și propria bunăstare, au ajuns împiciorongați în materie, vorba unui prieten. Și această realizare trebuie să genereze determinare, mai mult combustibil pentru Voință.

Rețeta de mai sus funcționează concret, am testat-o pe mine. Am început Incorect Politic de la zero, cu bani din buzunar, fiind singurul scriitor din redacție, având doar voința să creez ceva care să-mi ajute poporul, cu care să bag bețe în roatele alogenilor, având credința că ceea ce fac e bine și plăcut în ochii strămoșilor și ai lui Dumnezeu. La început scriam gânduri și comentam știri pentru câțiva cititori pe zi. Acei câțiva sunt astăzi mii, acum redacția are mai mulți autori și o mulțime de colaboratori. După primele luni de scris am fost contactat de un autor de cărți în vederea colaborării, cu care am devenit bun prieten și de la care am avut și am multe de învățat. Apoi m-a contactat un aromân patriot, revoluționar autentic și luptător cu spirit de jertfă, cu care am devenit bun prieten și de la care am avut și am multe de învățat. Pot continua cu vreo 7 personalități pe care nu vreau să le pun în lumina reflectoarelor dându-le numele, dar care au avut o activitate semnificativă în ceea ce privește publicarea adevărului, aceștia au intrat în legătură cu mine prin intermediul site-ului. În 2017 nu cunoșteam pe nimeni de pe scena naționalistă, acum fac parte dintr-o rețea. Trei ani de efort susținut și efectele pe care le văd sunt semnificative.

Am scris acestea nu ca să mă laud, ci ca să îți arăt că se poate. Nu trebuie să fii George Soroș, nu trebuie să ai banii lui Becali, dacă ai voință, credință și te pui în slujba unui ideal, efortul susținut pe care îl depui va fi răsplătit mai devreme sau mai târziu când vei vedea efectele muncii tale, tot mai puternice pe măsură ce continui să depui acel efort susținut. Este cheia, indiferent de munca pe care o depui. Poate fi producerea de videoclipuri, scrisul de articole, activism de stradă, crearea și răspândirea memelor, inginerie socială în comentarii pe facebook/YouTube, orice activitate găsești la care ești bun și care poate ajuta Neamul, necesită efort susținut pentru a produce efecte semnificative. Nu contează că ești singur, un singur om poate să producă valuri în lume, grație internetului. Așa că dacă chiar crezi în ideile pe care le citești, nu mai căuta scuze și apucă-te și tu de treabă. Să fim cât mai mulți, bulgărele să se transforme într-o avalanșă.

Trei ani și mai urmează

 

Au trecut deja trei ani. Ritmul e amețitor, mai ales în 2020. Se mai întâmplă să rămânem în urmă cu știrile, să nu publicăm tot ce ne trimiteți pe mail, redacția fiind formată din oameni care fac această muncă din convingere, fără să fie plătiți, având viață personală, un serviciu și treburi de rezolvat. Cât timp vom mai rezista pe net? Cât vrea Dumnezeu. Prin forțe proprii și generozitatea unor cititori am reușit să menținem site-ul online în ciuda atacurilor cibernetice și a încercărilor de cenzură din timpul stării de urgență.

Această aniversare nu aparține unui singur om, nici măcar unei redacții, ci unei comunități de oameni care rezonează cu Adevărul.  Va veni o vreme când nu vom mai avea unde să ne întâlnim și să schimbăm gânduri, o vreme când internetul va fi restricționat în feluri cum nu ne putem imagina. Țineți minte ce-ați citit aici, salvați ce v-a plăcut, păstrați o arhivă rece (pe stick/hdd extern) pentru când dizidența trece la samizdat.

Addenda,

de Mihai Șerban

Activez cu gândul și rațiunea în cadrul revistei I.P. de 3 ani. Trei ani în care mi-am exprimat punctul de vedere, opțiunile politice și linia pe care am considerat-o oportună poporului român. În general, discursul meu a fost liber și prezentat la virgulă și punct. Cenzura, așa cum scrie pe manșeta de titulatură a site-ului, a fost întotdeauna în spatele meu, aici s-a scris când ceilalți s-au oprit, din incultură politică, lipsă de viziune sau, natural, din interese antagoniste, ceea ce numesc semidocții: trădare.

Dacă ar fi să fac un raport de situație, aș zice că din punct de vedere național ne aflăm în moarte clinică, însă din punct de vedere popular, sper să nu greșesc!, nu este totul pierdut. Paradoxal, nu pot să urez „la mulți ani” unui colectiv de urgență și terapie intensivă, căci alta este situația pe care ne-o dorim pentru pacientul aflat în reanimare.

În ceea ce mă privește, salut întreaga redacție și toți cititorii I.P., cu gândul la un viitor mai concentrat în jurul restaurării conștiinței populare, ce se cere fragmentată în grupuri hiper-indentitare și independente față de mecanismul central de distrugere din „capitala” intermediară a celor din Bruxelles.

Ad gloriam populi!