Ignoretica

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Aprilie 15, 2020

IGNORETICA

New York, Waldorf Astoria, 1 iunie

 

Dr. Horeb Naim se prezentă la prima audienţă, după prânz. Imi ceru trei sute de mii de dolari pentru a înfiinţa o nouă catedră la universitatea din New Mexico. Imi scrisese de mai multe ori, dar niciodată nu-mi spusese despre ce ştiinţă sau despre ce disciplină era vorba. Astăzi, în fine, l-am obligat să-mi vorbească limpede.

– Ştiţi că în ţara d-voastră, începu stimatul doctor, există catedre pentru toate ştiinţele cunoscute şi posibile. Multe alte specialităţi şi ramuri ale diverselor ştiinţe, mai noua Infamologie şi altele îşi au lectoratele şi seminariile lor, inclusiv învăţământul practic aferent, cum ar fi nutriţia, viaţa conjugală, societatea comunistă, raiul creştin sau cel musulman, etc.

Aceste cunoştinţe, după cum ştiţi, nu reprezintă decât o minus­culă parte din ceea ce ignoră chiar şi cei mai savanţi dintre oameni. Totuşi, în ciuda nenumăratelor catedre ce fac fala institutelor şi universităţilor noastre, ne lipseşte poate cea mai importantă: aceea care să trateze ceea ce încă nu ştim şi nu vom şti niciodată.

Ştiinţei ignoranţei i-am dat numele de « Ignoretică ». Vă cer protecţia pentru crearea cel puţin a unei catedre, unde ea să poată fi predată. Imi permit să adaug că nimeni nu este mai pregătit ca mine pentru a o putea ocupa.

– Minunată idee! am exclamat. Vă mulţumesc că m-aţi ales mecenă al ignoreticei, pe mine care sunt mult mai bogat în bani decât în cunoştinţe. Cu toate astea, aş vrea să-mi satisfaceţi o mică curiozi« »tate, de altfel legitimă. Dacă Ignoretica se ocupă de tot ceea ce nu ştim, cum veţi putea învăţa pe alţii ceea ce toată lumea ignoră?

Doctorul Horeb Naim îşi mângâie mica sa barbă sură, scoase din buzunarul vestei o oglindă rotundă în care îşi contemplă graţio­asele-i arabescuri de pe faţa măslinie, zâmbi sigur de el şi îmi spuse:

– Dragă domnule Gog, curiozitatea d-voastră confirmă utilitatea proiectului meu. Recunosc că nu v-am spus aproape nimic. Am însă multe argumente în tolbă. Ignoretica, aşa cum am explicat-o într-un celebru manual, încă inedit, are în faţă un vast câmp de cercetare. Nu de material duc lipsă pentru viitoarele mele prelegeri.

Va trebui să fac un inventar minuţios a ceea ce nu ştim. Unii vor spune că este vorba de o misiune imposibilă. Sunt sigur însă că o vom duce la capăt. Ştiinţele cele mai avansate sunt pline de mistere, de întrebări fără răspuns. Ipotezele cele mai probabile sunt simple tentacule ce pipăie vidul, pe întuneric. Orice ipoteză este o ventuză ce suge neant. Astronomia a făcut progrese extraordinare. Totuşi nu ştim aproape nimic despre originea lumii şi structura universului. Medicina poate schimba orice organe, precum ţeava de eşapament sau bujiile automobilului. Ea nu ştie însă nimic despre adevăratele funcţiuni ale anumitor organe, nu ştie ce este sănătatea, viaţa, habar n-are de microzimele lui Béchamp, ceea ce arată reaua ei credinţă. Biologia joacă un rol de seamă printre ştiinţe. Totuşi, cauzele nenumărateelor forme de viaţă, vegetală şi animală, ne sunt necunoscute.

După realizarea acestui inventar, Ignoretica îşi propune împărţirea subiectelor necunoscute în două mari categorii: cele pentru care se întrevede o posibilitatea descoperirii într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat şi cele care, probabil, nu vor fi niciodată cunos­cute. Unele dintre acestea de pe urmă pot fi întrebări absurde sau greşit puse, altele ţin de faptul că inteligenţa omenească nu dispune de mijloacele necesare pentru a le descoperi.

Cercetând istoria ştiinţelor, Ignoretica va trebui să descopere în ce fel şi prin ce metode au fost aflate acele adevăruri care în trecut erau necunoscute chiar şi oamenilor de geniu. Este vorba de o activitate cu caracter istoric şi analitic, cu nimic mai puţin utilă decât celelalte două.

Adaug, numai pentru d-voastră, că includerea Ignoreticii în învăţământul oficial va avea repercusiuni până şi în domeniul moralei. Demonstrând că lucrurile necunoscute sunt mult mai numeroase decât cele cunoscute, vom trezi în minţile oamenilor, în special la tineri, o umilinţă salutară. Pe de altă parte, arătând că mintea omenească a transformat şi transformă necunoscutul în cunoscut, Ignoretica va consolida îndreptăţitul orgoliu al lui Homo Sapiens. Presupun că am răspuns întrebării d-voastră, că am prezentat îndeajuns subiectul pentru a spera să vă obţin consimţământul.

Mărturisesc că doctorul Horeb Naim m-a cucerit. Poate m-am arătat niţel prea darnic. Nu m-am putut împiedica să-i ofer un cec de trei sute de mii de dolari, pe care mi-am pus semnătura cu satisfacţie şi îndreptăţite speranţe.

Fragment extras din Cartea Neagră.