Hiperprotecția copiilor moderni

Incorect Politic
August 15, 2020

Via Justițiarul:

În urmă cu două seri eram la plimbare cu Maya, cățelușa mea și în fața unei scări de bloc m-am întâlnit cu alte două persoane care aveau câini. Toți câinii de talie mică, unul dintre ei avea 5 luni, Maya 1 an și 4 luni, deci nimic periculos. În timp ce discutam diverse lucruri despre problemele cățeilor, în fața noastră apare un individ cu doi băieți de vreo 3 – 4 ani și ne avertizează să ne luăm câinii în brațe pentru că copiii lui se tem foarte tare de animale și nu vor să intre în bloc.

Am luat-o pe Maya în brațe și am invitat pe unul din copii să o mângâie, ca să vadă că nu are niciun motiv să se teamă. Bărbatul a luat copilul de mână și l-a smucit, răstindu-se la mine: „Nu, am spus NU!”, după care la fel de iritat: „Eu hotărăsc… eu hotărăsc ce și cum!”

Atunci mi-am dat seama că nu copiii aveau o problemă, ci acel părinte nevrotic și paranoic. De fapt ce hotărâse el, să crească doi copii simandicoși, fricoși și nevrotici precum tăticul lor?!

Cu câteva zile în urmă văzusem o fetiță tot de vreo 3 – 4 ani pe bicicletă care tot țipa, iar mama ei încerca să o liniștească spunându-i că nu o calcă nicio mașină și nu o mușcă niciun câine.

Nu aș vrea să generalizez, dar se pare că părinții de azi își educă copiii ca și cum aceștia ar trăi nu într-un oraș și o societate civilizată, ci în inima junglei, sau pe o planetă plină de monștri, precum în filmele cu Riddick. Practic copiii nu se mai pot bucura de copilărie și de joacă, pentru că la tot pasul sunt pândiți de tot felul de pericole și capcane.

Dacă merg la școală sau la grădiniță, trebuie duși și aduși obligatoriu cu mașina, pentru că lumea e plină de pedofili care abia așteaptă să-i răpească.

Nu mai pot ieși la joacă în fața blocului pentru că îi calcă mașina sau îi mușcă vreun câine. Trebuie să se spele pe mâini și să se dezinfecteze de zeci de ori pe zi, pentru că peste tot e plin de bacterii și viruși care îi pot îmbolnăvi. Acum, cu această „pandemie”, chiar s-a întrecut orice limită, copiii trebuind să poarte mască, nu mai au voie să se joace împreună și nici măcar să meargă la școală.

În ceea ce privește educația, părinții se tem să impună reguli copiilor, să îi oblige să facă anumite lucruri sau să ridice tonul atunci când fac răutăți, de teamă să nu le afecteze personalitatea și să nu-i traumatizeze psihic. De pedepse nici nu poate fi vorba. Așa se face că tot mai mulți copii din ciclul gimnazial merg deja la ședințe de psihoterapie, pentru că au „probleme emoționale”.

Această hiperprotecție pe care le-o acordă părinții, confrom normelor societății de tip occidental, le face mai mult rău copiilor, aceștia devenind la adolescență și maturitate nevrotici, inadaptați, cu toleranță foarte mică la frustrare, narcisiști, paranoici, cu grave probleme de comunicare și de multe ori cu tendințe antisociale.

Îmi amintesc de copilăria mea, când aveam 6 – 7 ani. Dacă nu eram la școală și nu aveam lecții de făcut, mama mă trimitea la joacă în fața blocului sau pe maidanurile din îmrejurimi și până seara nu avea habar de mine. Copiii de pe vremea aceea erau numiți ”generația cu cheia la gât”, deoarece, de multe ori ambii părinți lucrau, bunicii nu erau prin preajmă și copilul trebuia să vină singur de la școală, să meargă apoi la joacă și pentru a nu pierde cheia de la apartament, aceasta era purtată cu un șnur la gât.

În spatele blocurilor erau șantiere și terenuri virane, care, conform normelor de zi erau pline de pericole: pereți de beton prefabricați sprijiniți aiurea, schele, macarale, bene de mortar pline cu apă în care înotau larve de țânțari și mormoloci de broască, mormane de moloz și fier-beton în care te puteai răni lesne…

Mai tot timpul aveam genunchii și coatele julite de la căzături, mâncam cu mâinile murdare fructe pe care le culegeam din copaci, mă jucam cu câinii și pisicile de pe maidan, jucam pac-pac cu ceilalți copii în clădirile aflate în construcție. Uneori eram prinși de copiii mai mari în aceste clădiri care ne „arestau” pentru că am intrat pe „proprietatea lor”. Alteori de jucam cu focul la propriu arzând cartoane, hârtii și tot felul de chestii găsite pe câmp, ne plimbam cu trotineta, bicicleta sau rolele, făceam pocnitori din șuruburi și „scăpărici” de la chbrituri, trăgeam unii în alții cu „invizoace” sau cornete de hârtie suflate cu o țeavă, de Anul Nou făceam pocnitori cu carbid și bice cu care mergeam la colindat și câte și mai câte!

Făceam toate aceste lucruri fără să ne temem că ne accidentăm, că ne îmbolnăvim de la microbi, că răcim dacă bem apă rece după ce am jucat fotbal, nu ne era teamă de câini, de mașini, de pedofili sau de mai știu eu ce. La fel și părinții noștri, nu își făceau atâtea griji că am putea păți ceva și nu considerau că trebuie să stea cu ochii pe noi 24 de ore din 24.

Azi oare de ce nu mai este la fel? Principala vină o au mass-media care de dimineață până seara nu fac altceva decât să bage frica, panica și anxietatea în rândul publicului. Televiziunea în special, creează percepția unei lumi în care la tot pasul ne pândesc pericole, o lume plină de criminali, infractori, accidente, dezastre nenorociri, pandemii, războaie, atentate teroriste, suntem bombardați permanent cu alerte de caniculă, de furtună, de cutremur, de inundații, de poluare, de radiații și tot ce se mai poate imagina.

Pe urmă, de pe urma fricii, a panicii și îngrijorărilor de tot felul profită o serie de afaceri, care au tot interesul să întrețină aceste lucruri, pentru a putea vinde o serie de produse, de care altfel oamenii nu ar avea nevoie, cum ar fi de exemplu asigurările, sistemele de securitate, tot felul de medicamente pentru boli inventate, produsele de curățenie și igienă folosite în exces.

De asemeni Oculta Globalistă are interesul ca cetățenii să fie tot timpul în frică, angoasă și paranoia, pentru că astfel sunt mult mai ușor de controlat și manipulat.

Cel mai trist este că azi copiilor li se răpește copilăria, bucuria jocului și a libertății, iar părinții lor sunt încărcați cu griji exagerate și cheltuieli mari pentru lucruri absolut inutile, în speranța că astfel vor oferi copiilor siguranță și sănătate.

Dan TĂNĂSESCU, dantanasescu.ro