Incorect Politic
Martie 9, 2023

GOGU CONSTANTINESCU, inginerul care a inventat Teoria sonicității

Via Certitudinea:

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 131

Marele savant român George –„Gogu” Constantinescu s-a născut pe 4 octombrie 1881 în Craiova. Încă din adolescență și-a uimit familia cu un dezvoltat spirit inventiv, tranformandu-și camera într-un adevărat laborator fizico-chimic, destinat exprimentelor. A fost atras, în special, de studiul vibrațiilor și efectele pe care acestea le puteau avea. Din pasiune pentru muzică, a vrut să arate că fizicienii și muzicienii au un lucru în comun. Astfel, inginerul Constantinescu a pus bazele unei noi științe – sonicitatea, demonstrând că, prin folosirea compresibilitatii fluidelor, poate fi transmisă puterea prin vibrații. Domeniul transporturilor, industria energetică, cea petrolieră, dar și medicina aplică teoria sonicității, inventată de savantul român. Savanții britanici au fost uimiți când inginerul român a perforat o piatră cu puterea sunetului. Din păcate, sonicitatea desoperită de Gogu Constantinescu este folosită astăzi și ca armă geofizică în producerea de cutremure.

La întrebarea „ce este sonicitatea?”, Gogu Constantinescu a răspuns, într-o conferință, că este „ştiinţa care se ocupă cu transmisiunea energiei mecanice prin vibraţiuni”, menţionând că celebrul tenor Enrico Caruso putea sparge un pahar de cristal cu anumite tonuri ale vocii sale, dar că un număr foarte mic de oameni pot reuși o astfel de performanță, pentru că nu toate vocile umane pot să emită tonurile care să conducă la rezonanţă. În plus, a menţionat cazul unei biserici din Transilvania, unde s-a întâmplat un fenomen similar, când s-a dat primul concert după ce se instalase o nouă orgă.

Cu ajutorul teoriei sonicităţii, inginerul a realizat numeroase aplicații practice inovatoare, printre care mitraliera sincronizată care putea trage printre palele elicei care se rotea, datorită căreia aviaţia engleză a reușit să obțină avantaje de necontestat în fața aviaţiei germane în timpul Primului Război Mondial.. In anul 1916, avioanele Marii Britanii au fost echipate cu Constantinesco Fire Control Gear sau C.C Gear. Pana la sfarsitul primei conflagratii mondiale, peste 50.000 de avioane americane si britanice erau dotate cu un astfel de sistem, asigurand victoria Aliatilor.

După deblocarea secretului militar al invenţiei, inginerul a susţinut prima sa conferință pe această temă la Academia Română, pe 14 noiembrie 1919.

George (Gogu) Constantinescu s-a născut pe 4 octombrie 1881 la Craiova și a fost fiul profesorului Gheorghe Constantinescu. A urmat cursurile liceului în oraşul natal, perioadă în care s-a remarcat prin cunoştinţe excepţionale de matematică şi aptitudinile tehnice deosebite, apoi s-a înscris la Şcoală naţională de poduri şi şosele din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1904, ca şef de promoţie.

Devenit inginer constructor, s-a ocupat de construcţiile de beton armat ce era realizate de Serviciul de studii şi construcţii condus la acea vreme de Elie Radu, iar între anii 1904 şi 1905 a elaborat o teorie originală de calcul pentru betonul armat în domeniul bolţilor încastrate, într-o epocă in care tehnica folosirii acestui tip de material compozit nu era foarte avansată pe plan mondial.

Tânărul și-a utilizat teoriile făcând proiectul unui pod în arc peste râul Doftana, în 1905, și al unui pod peste râul Jiu, la Lainici. Gogu Constantinescu a proiectat şi executat, pentru Marea Expoziţie Națională de la Filaret din 1906, primul pod de beton armat cu grinzi drepte, cu deschiderea de 16 metri, şi planşeele de beton armat de la Arenele Romane. În aceeași perioadă, împreună cu Tiberiu Eremia, inginerul a proiectat podurile de la Adjud, Răcătău, Roman şi Dolhasca, peste Siret.

George Constantinescu este și autorul cărţii „Elemente de beton armat”, în care susținea că, la acea vreme, se efectua un calcul cu parametri încă „nesiguri”, mai ales în ceea ce priveşte „raportul dintre coeficienţii de elasticitate ai fierului şi betonului”.

Tânărul s-a remarcat datorită atenției și meticulozității cu care a examinat fiecare amănunt al proiectelor în care a fost implicat, iar preocupările privind studiul acestui material nu l-au părăsit niciodată, o dovadă fiind brevetul pe care l-a înregistrat în 1954, în Statele Unite ale Americii, privind betonul armat cu fibre de oţel.

În 1913, Gogu Constantinescu a plecat în America, pentru a-şi realiza experienţele în domeniul vibraţiilor acustice. Aici l-a întâlnit pe Thomas Edison, care a apreciat mult partea practică a intereselor inginerului român, dar nici în ţară, nici în SUA, nu şi-a putut realiza proiectele. Ca urmare, în anul 1916, la vârsta de 35 de ani, a ajuns în Anglia, sperând să își poată experimenta ideile pe care le expusese până atunci aproape numai în teorie.

Impunerea teoriei sonicităţii, adică transmiterea vibraţiilor prin fluide, a întâmpinat însă opoziţia organismelor de brevetare. La Washington, aplicațiile care funcționau în Anglia (rafale de 2.400 de gloanţe pe minut trase pe cale sonică), au fost declarate absurde, iar autorul, nebun. Oficiul de brevete american a respins cererea lui și doar după ce câțiva membri ai Royal Society din Londra, printre care Lord Rayleigh, Sir J.J. Thomson și Sir Charles Parsons, au confirmat prin jurământ că „au văzut funcţionând generatoare şi motoare sonice în care propagarea undelor în lichide era capabilă a transmite puteri considerabile de zeci de kw între un emiţător şi un receptor” i-a fost acordat brevetul, în 1917.

Cele peste 100 de invenţii brevetate de inginerul român au fost după aceea grupate şi publicate în patru volume de Patent Office din Anglia.

Lucrarea sa fundamentală, Theory of Sonies, ce fusese publicată în anul 1918 de Amiralitatea Britanică, a apărut în România în anul 1920. Gogu Constantinescu a devenit preşedinte de onoare al Societăţii inginerilor civili din Anglia şi a fost decorat de guvernul britanic, fiind considerat, în 1926, unul dintre cei 17 savanţi mari ai lumii moderne, alături de Einstein, Rutherford, Lord Kelvin, Graham Bell, Edison, J.J. Thomson sau Marie Curie.

Savantul român s-a stins din viaţă pe 11 decembrie 1965 la Coniston, în Anglia, la vârsta de 84 de ani.

Surse: dosaresecrete.ro, momenteistorice.ro, Știință și tehnică 1973