Gheorghe Funar – Propuneri Pentru Modificarea Legilor Electorale

 

    SCRISOARE DESCHISĂ adresată Comisiei speciale pentru modificarea Legilor electorale

În sfârșit, după aproape 30 de ani, se pregătește în mare viteză, în Parlament, o nouă modificare și completare a legislației electorale din România. Modificările anunțate în mass-media sunt de formă și nu de fond! Vom avea aceeași Mărie dar cu altă pălărie. De la alegerile parlamentare și prezidențiale din primăvara anului 1990 și până în prezent, la toate felurile de alegeri, s-au constatat numeroase deficiențe și, de regulă, competitorii electorali au reclamat (pe rând și cu schimbul) că alegerile au fost fraudate.

Au fost mediatizate și tehnicile de fraudare a alegerilor, inclusiv cele pentru funcția de Președinte al României. Nefiind obligatorie participarea la vot a alegătorilor s-a asigurat câmp liber pentru fraudarea alegerilor. De asemenea, se știe că niciodată la alegeri nu au fost trimise în străinătate buletine de vot pentru toți românii ca să poată să-și exercite dreptul constituțional de a alege. Comparativ cu situația reală a cetățenilor români cu drept de vot aflați în străinătate s-a ajuns ca Guvernul împreună cu Biroul Electoral Central (B.E.C.) să nu trimită în străinătate între unu și trei milioane de buletine de vot. Astfel, nu s-a asigurat posibilitatea de a vota pentru milioane de cetățeni români. Sfidarea alegătorilor români la secțiile de votare din străinătate a urmărit să-i descurajeze să mai participe la alegeri. Până acum, niciodată Birourile Electorale Centrale  nu au asigurat și nu au trimis buletinele de vot pentru toți cetățenii români aflați în străinătate.

Cu toate că a scăzut dramatic numărul populației României s-a aflat de la Guvern că a crescut, în salturi, cu două-trei milioane numărul de alegători. Niciodată, Biroul Electoral Central nu a confruntat cifra reală a cetățenilor români, pe baza datelor reale rezultată după actele de identitate ale cetățenilor, cu cifra falsă anunțată de Autoritatea Electorală Permenentă și Ministerul Afacerilor Externe (cu referire la cetățenii români aflați în străinătate, pe fiecare țară în parte).

La toate acestea se adaugă programele pentru calculator achiziționate, de regulă, prin încredințare directă, de la o anumită firmă, iar în tot mecanismul de transmitere a informațiilor privind procesele electorale și de stabilire a rezultatelor finale a fost implicată o unitate militară (Serviciul de Telecomunicații Speciale – S.T.S.) care răspunde la comandă.

Pentru a nu fi depistată la timp fraudarea alegerilor nu au fost obligați prin lege competitorii electorali să facă numărătoarea paralelă a voturilor exprimate de alegători. Pentru a se bloca exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales s-au stabilit prin legea electorală cele mai mari praguri din Europa pentru listele de susținători, respectiv de 200.000 pentru partidele și alianțele politice și de 100.000 pentru candidații independenți.

Cu încălcarea prevederilor Constituției României și a Legii partidelor politice s-a permis participarea la alegeri a Uniunii Democrate Maghiare din România, o organizație antiromânească, șovină, care acționează pentru autonomie teritorială pe criterii etnice, care nu este partid politic înregistrat legal și care nu recunoaște și nu respectă Constituția României. În același timp cu U.D.M.R., pe scena politică românească există două partide politice etnice maghiare: Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania. Asemenea privilegii le are numai minoritatea maghiară, singura care nu a fost și nu este loială Statului și Poporului Român, care acționează împotriva integrității teritoriale a României.

Prin legislația electorală s-a instituit o discriminare uriașă între partidele politice parlamentare (respectiv europarlamentare) și cele neparlamentare, inclusiv în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale.

Românii știu că peștele de la cap se împute. La fel s-a întâmplat și la alegerile din România conduse de Biroul Electoral Central. Prin încălcarea prevederilor Constituției României referitoare la separarea puterilor legislativă, judecătorească și executivă s-a ajuns ca în Biroul Electoral Central majoritatea absolută să fie deținută de reprezentanții partidelor politice.

Ca urmare, în B.E.C. partidele politice parlamentare: hotărăsc prin decizii cine participă și cine nu participă la alegeri; adoptă hotărâri cu putere de lege privind alegerile; numără voturile și stabilesc rezultatele alegerilor pe care le comunică spre validare Curții Constituționale; decid dacă au fost fraude electorale în unele secții sau circumscripții electorale și dacă se renumără voturile.

Sintetizând, rezultă că partidele politice parlamentare: organizează alegerile; participă la alegeri; numără și își împart voturile (prin programul pe calculator); stabilesc rezultatul alegerilor și îl comunică cetățenilor. E ca în fotbal: partidele politice parlamentare stabilesc cine joacă, când are loc meciul și care este durata acestuia; ele participă la joc; ele marchează; ele numără golurile; ele anunță rezultatul partidei.

Având în vedere legislația electorală din perioada 1990-2019 (luna mai), experiența acumulată, deficiențele grave constatate la toate alegerile, dar mai ales intrarea în legalitate prin respectarea Constituției României, Partidul România Noastră supune atenției Comisiei speciale pentru modificarea Legilor electorale, Senatului și Camerei Deputaților, următoarele propuneri de fond:

-Biroul Electoral Central este format din șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aleși prin vot secret.

-În Biroul Electoral Central nu intră reprezentanți ai partidelor politice (care sunt competitori electorali și care până acum au pus la cale și au participat la falsificarea alegerilor) și nici cei trei conducători ai Autorității Electorale Permanente (care sunt reprezentanți ai partidelor politice).

-Înainte de începerea campaniei electorale, Biroul Electoral Central anunță public numărul alegătorilor cu drept de vot, înscriși pe listele permanente din care rezultă câți votanți sunt în România și câți sunt în străinătate, iar pentru aceștia care este numărul secțiilor de votare pe fiecare țară în parte și care este numărul buletinelor de vot pregătite să fie trimise în fiecare țară străină în care există cetățeni români cu drept de vot.

-La studiourile publice și private de televiziune și radio se asigură gratuit timpi de antenă egali pentru toți competitorii electorali.

-Locurile pe buletinele de vot se stabilesc prin tragere la sorți, fără să existe nicio discriminare între candidați, pe diferite criterii.

-Pragul electoral este de 2% pentru toate alegerile din România: locale, parlamentare și europaramentare.

-Candidații aleși în diferite funcții nu au voie să migreze la alte formațiuni politice sau să devină independenți pe durata mandatului. Migrația politică se sancționează cu încetarea mandatului din ziua în care a fost anunțată părăsirea formațiunii politice pe lista căreia a fost ales.

-În toate birourile de votare nu intră reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.

-Birourile electorale județene sunt formate din șapte judecători de la Curțile de Apel și Tribunalele județene, aleși prin vot secret.

-Birourile secțiilor de votare sunt formate din șapte angajați ai instituțiilor de stat, care nu sunt membrii de partid.

-Birourile secțiilor de votare din străinătate sunt formate din angajați ai Ambasadelor și Consulatelor României. În cazul în care numărul lor este insuficient, în completare vor fi trimiși angajați ai Autorității Electorale Permanente și alți funcționari publici înscriși în Corpul experților electorali.

-La alegeri participă numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți. Este interzisă participarea la alegeri a asociațiilor și fundațiilor.

-Se interzice finanțarea partidelor politice din Bugetul de Stat.

-În campaniile electorale se acordă partidelor politice și candidaților independenți subvenții egale. Legalitatea cheltuirii subvențiilor este controlată de Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.). Sumele necheltuite se restituie la Bugetul de Stat.

-Candidații la funcția de Președinte al României sunt obligați să prezinte la B.E.C. listele cu cel puțin 20.000 de susținători.

-Listele de candidați ai partidelor politice pentru alegerile parlamentare și europarlamentare trebuie însoțite de cel puțin 20.000 de susținători.

-Candidații independenți  la alegerile pentru funcția de Președinte al României, la cele parlamentare și la cele europarlamentare trebuie să prezinte listele cu cel puțin 10.000 de susținători.

-Participarea alegătorilor la alegeri este obligatorie. Cetățenii care nu participă la alegeri vor fi amendați.

-La secțiile de votare pot vota numai cetățenii înscriși pe listele permanente. Cetățenii care nu se află în localitatea de domiciliu și cei care se află în străinătate în ziua votului au dreptul să voteze prin corespondență, iar opțiunile exprimate de către aceștia se trimit la birourile secțiilor de votare din localitatea de domiciliu, la care sunt arondați.

-Listele de vot suplimentare sunt interzise.

-Competitorii electorali au dreptul să desemneze câte un observator în secțiile de votare, care pot să asiste și la numărarea voturilor și care în baza unei cereri scrise primesc o copie a procesului verbal. Observatorii respectivi primesc o indemnizație, stabilită prin Hotărâre de Guvern.

-Rezultatele alegerilor consemnate în procesele verbale de la secțiile de votare și voturile prin corespondență sunt centralizate la nivel local, județean și național de Institutul Național de Statistică (I.N.S.) pe baza unor programe proprii pe calculator care sunt verificate și aprobate de către Biroul Electoral Central.

-Competitorii electorali au dreptul să-și desemneze câte un observator la Biroul Electoral Județean și la Biroul Electoral Central. Acești observatori primesc o indemnizație stabilită prin Hotărâre de Guvern.

-Parchetul este obligat să se autosesizeze pentru orice faptă penală semnalată cu ocazia alegerilor de către competitorii electorali sau de către alegători ori de mass-media.

-Pentru toate tipurile de alegeri se stabilesc două zile pentru exercitarea votului, de regulă sâmbăta și duminica.

-Se interzice activitatea institutelor de sondare și manipulare a opiniei publice până când ele nu vor avea un cadru legal de activitate.

-Se interzice efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne a alegătorilor.

-Rezultatul alegerilor este anunțat de către Biroul Electoral Central, respectiv de către birourile electorale locale, pentru alegerile locale, după încheierea numărării voturilor.

Prin adoptarea, cel puțin, a acestor amendamente de fond în legislația electorală vor apărea următoarele consecințe așteptate de Poporul Român:

-Se respectă prevederile Constituției României privind separația puterilor în Stat și se asigură dreptul de a alege pentru toți cetățenii români din Țara-Mamă și din străinătate.

-Se va ajunge, în sfârșit, la alegeri libere și corecte, fiind eliminate modalitățile de fraudare a alegerilor practicate până acum.

-Se asigură, pentru prima dată, respectarea dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, pentru toți cetățenii cu drept de vot.

-Se înlătură discriminările existente la alegeri între partidele politice parlamentare și neparlamentare.

-Se dă șansa partidelor politice recent înființate să fie reprezentate în administrația locală și în Parlament. În caz contrar (la pragul electoral de 5%) niciun partid nou înființat nu are șansa să treacă pragul electoral. Înseamnă că acestea au înființate degeaba și, de fapt, a fost o păcăleală modificarea Legii partidelor politice pe această temă.

-Se termină cu manipularea alegătorilor de către institutele de sondare a opiniei publice, mai ales, pe timpul campaniei electorale și până la încheierea numărării voturilor și stabilirea rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central.

Dr. Gheorghe Funar

Președinte al Partidului România Noastră

Cluj-Napoca, 28 iunie 2019