Mihai Șerban
Incorect Politic
December 26, 2019
Frântură din jurnalul de bord
De-a lungul a peste 500km, parcurși cu automobilul, între Oradea și Brașov am avut parte în premieră de viziunea naturalului dezlănțuit, sub forma exuberatei libertăți creative. Ce minune!
Intervenția omului lipsind cu desăvârșire din peisajul post-agrar, culmea, permite renașterea vegetației până la formarea sau, mai bine zis, reformarea – căci ce a fost e dat să fie, din nou, spre infinit -, unor păduri în devenire… România pământească, necultivată, fiind lăsată în friș, renaște văzând cu ochii!
Primordialul natural renaște sub forma a ceea ce numim noi, din lăcomie, buruiană.
După buruină, respectând ciclul vieții și ierarhia speciilor, răsare copăcelul, iar dinamica elementelor succesive dă naștere la adevărate păduri.
În paralel, omul “cultivat” se preface în cultură organizată, iar aceasta este gestionată cu grija rentabilității… Legumele cele mai rentabile sunt cele hibride, căci naturalul nu permite standardizarea, planificarea.
Omul liber nu poate fi rentabilizat și nici planificat.
Totuși, România, ca întreg popular este rentabilazată la parametrii optimali. Prin urmare, populația româniei nu poate fi decât una hibridă. În astfel de condiții, mă întreb, România poate naște “omul buruiană”? Pădurea, care este forma desăvârșită a libertății, este tot ceea ce ar trebui să devenim și, totodată, este întregul pe care nu-l mai putem împlini.
Într-adevăr, suntem oameni cultivați. Din acest moment, în ciuda conformismului ambiental, mă voi risca la un nou raport față de România, unul buruiană.
România buruiană, aceasta este salvarea!
Mihai Șerban
“România pământească, necultivată, fiind lăsată în friș, renaște văzând cu ochii!”
Si daca nu e lasata in friș? Ca pe unde se otraveste pamantul, de calcatura spurcata, nici buruiana nu mai creste…
A avut dintotdeauna. E in natura profunda a romanului sa fie asa. De aici si dragostea lui de natura. Chiar si geeratiile smulse fortat din natura reusesc sa mai produca din cand in cand astfel de oameni.
Dar Romania ii trateaza pe cei care inteleg rostul si importanta “buruienilor” si imburuienirii asa cum trateaza “administratorii” locali vegetatia rebela din zonele extrem de “civilizate” (care azi inseamna de regula PNL-izate) ale tarii (cum ar fi de pilda “fruncea”), contaminati fiind de spiritul reguralizator-distrugator al Occidentului dezumanizat, care le reteaza cu incrancenare, cu mana proprie sau a populatiei nutrite cu imagini din reviste germane sau terorizata cu amenzi, folosindu-se de cele mai puturoase instrumente ale strainatatii hibridizate care au invadat piata romaneasca, adica motocoasele pe benzenuri, in loc sa gaseasca oameni de-ai locului care inca mai stiu sa foloseasca o coasa din batrani care nu taie totul cu zgomotul infernal si cu cruzimea si precizia celor motorizate ci in liniste si doar acolo unde se cuvine, lasand in urma aerul inmiresmat si ceva ce seamana mult mai mult a natura decat mochetele verzi si imbacsite de pesticide, saracite de viata si de personalitate de care romanul tras la indigo si cu aere urbane se simte atat de mandru.
Sa invatam sa iubim “buruienile” (asa cum pe nedrept le numim noi) si sa fim macar din cand in cand la fel ca ele pentru ca acolo unde cresc ele liber pulseaza viata!
Unde lucrez eu, sunt o buruiana calcata de toti in picioare, cam de sapte ani…se zice ca din sapte in sapte ani avem cate o schimbare in viata…la mine nu mai vine, parca, si buruiana cum sunt, astia au inceput sa-mi arunce pesticid, incalcarea regulamentului intern, pentru niste comentarii pe “blogul”intern, pe spolierea Romaniei de catre austrieci…cica am incalcat obligatia de fidelitate! Ptiu, drace! Adevarat pesticid pentru o buruienizata ca mine…la urmatoarea incercare ma scuipa afara, ca nu sunt fidela spolierii romanilor si Romaniei.