Dan Cristian Ionescu
Incorect Politic
Octombrie 30, 2019
Preluat de pe Justițiarul:
Și dacă m-am enervat, normal, nu continui azi cu ce am început ieri, ci amîn pe mîine.
Cei care nu sînt TFL-iști, știu că în vremurile de tristă amintire furnizorii de energie electrică aveau cititori încasatori – adică îți aduceau factura, încasau banii și citeau consumul la acel moment.
Cînd am privatizat distribuirea energiei electrice în favoarea italienilor de la Enel și a cehilor de la CEZ, am cunoscut binefacerile societății capitaliste. În primul rînd, zeci de mii de cititori-încasatori au devenit șomeri. Apoi însă, alte necazuri, în sarcina noastră.
În iunie, proaspăt ieșit din spital, am început un nou război, cu Enel. I-am lămurit că acel contract de mandat care ei pretindeau că este irevocabil, de fapt din punct de vedere legal este revocabil, și ca atare îl revoc. Mi-au cerut noul index.
Cu un entuziasm tineresc, crezîndu-mă complet vindecat, am luat un scaun pe care l-am pus în fața ușii de la intrare, să pot să văd contorul. Am urcat piciorul stîng – nici o problemă. Am vrut să urc și piciorul drept, dar cînd am ajuns la nivelul scaunului, mi-au cedat amîndoi genunchii și m-am prăbușit, de la înălțime, pe spate, pe gresie. Din fericire, reflexele dobîndite acum jumătate de secol pe cînd făceam judo mi-au rămas, am știut cum să cad – altfel, îmi crăpam țeasta.
Din 24 aprilie (deci de peste jumătate de an) nu a mai venit nimeni să îmi citească consumul, dar mă facturează din burtă cu un consum de peste 5 ori mai mare decît cel real.
Le-am scris:
„Către,
ENEL ENERGIE MUNTENIA S.A.
În luna iunie a.c. am încheiat un nou contract cu Enel.
Îmi este greu să înțeleg după ce criterii estimați consumul meu. Eu nu am aer condiționat, nici frigider, nici mașină de spălat, nici TV. Consum exclusiv pentru becuri, leptop,un aparat de radio, cîteva minute dimineața să îmi încălzesc pe un reșeu electric apa pentru ness și pentru încărcat telefonul mobil. Atît.
La data de 24 aprilie, la ultima citire a contorului de către delegatul Enel, aveam un consum de 5.035 kW/h.
La data de 12 iunie, în vederea încheierii noului contract, conform cerinței Enel, am rugat pe cineva să fotografieze contorul – aveam un consum de 5.064 kW/h.
Deci în 50 de zile consumasem 29 kW/h (sub 20 kW/h pe lună).
Ați început însă ca, fără să mai vină cititorul, să mă facturați cu 103 kW/h lunar.
Am rugat pe cineva să îmi facă o fotografie a contorului în ziua de 14 sept. – consumul era de 5.117 kW/h.
În factura din 6 oct. apare un consum estimat de 5.477 kW/h.
În sfîrșit, la 22 oct., am mai rugat pe cineva să urce pe scaun și să citească contorul – arăta 5.148 kW/h.
Asta înseamnă că între 24 aprilie – 22 oct. (peste 180 de zile) am consumat 113 kW/h. Deja mi-ați facturat în avans consumul pe doi ani.
Știu că există posibilitatea comunicării indexului prin telefon. Dar asta ridică o altă problemă. Din cauza vîrstei și a problemelor pe care le am cu genunchii, în iunie, cînd pentru a citi consumul am vrut să mă urc pe scaun, în ultimul moment m-am prăbușit de sus pe gresie.
Nu am de gînd să repet experiența și să mă accidentez mortal fiindcă Enel face economii la fondul de salarii. Pînă la viitoarea citire, eu nu mai achit nici o factură. În caz de litigiu, acest mail constituie mijloc de probă.
Examinînd factura, am constatat că se menționează faptul că nu există date despre consumul anterior. Este adevărat, acum am un nou contract, dar cred că aveți în evidențe consumul pe care l-am avut în baza vechilor contracte.”
Ce ați face în locul meu? V-ați adresa justiției? Avocatului poporului? Vasilicăi? Lui Iohannis? Institutului Elie Wiesel? Comisiei europene? Parlamentului european? La CEDO? – nu, nu-mi spuneți de CEDO, mi-a respins fără nici o motivare prea multe cereri. Poate lui Trump, lui Putin, poate lui Kabore (președintele din Burkina Faso? Zău, dați-mi un sfat, ajutați un biet bătrîn, bașca orfan de mult timp de ambii părinți.
*
Îi liniștesc pe cei de la SRI și SPP (poate și alte servicii), cele de mai jos se întîmplă doar în visele mele.
Am unele vise frumoase, în care am la dispoziție o basculantă de 10 tone. Cu un șofer de încredere. În benă, sînt amplasate două lansatoare de rachete. Între ele, un scăunel, fiindcă nu mă mai țin picioarele. În dreapta, în stînga, în spate, puzderie de rachete, grenade și molotoave. De ce rachete? Păi credeți că acel cuib de năpîrci, corupte și trădătoare de țară adăpostite în palatul parlamentului, poate fi nimicit cu un molotov? Celălalt cuib, de la palatul Victoria, la fel? La Cotroceni se poate forța ușor intrarea principală, dar ce faci după aia? Te pierzi printre alei fiindcă GPS-ul nu poate să-ți arate unde este distrugătorul României? Nu, și aici trebuie tot o rachetă.
De abia atunci putem avea o Românie normală, cum își dorește Iohannis.
Ce vis frumos!
Realizez că în aceste vise ale mele s-ar putea să moară și nevinovați. Dar încerc să mă consolez cu explicația pe care a dat-o evreica Madeleine Albright, secretar de stat al SUA în 1999 cînd aviația americană ucidea sîrbi nevinovați: „Au fost victime colaterale!”
Dan Cristian IONESCU