Efectele campaniilor de vaccinare – Cum arată graficele pentru fiecare țară

Incorect Politic
Octombrie 14, 2021

Bilanțul după 10 luni de vaccinare. Cum arată graficele pentru fiecare țară

Via Evadare.ro:

Avem deja doi ani incompleți spre comparație. 2020, din martie în decembrie fără vaccin și 2021, din ianuarie în octombrie, cu vaccin. Doi ani furați din viețile noastre ale tuturor de deciziile autorităților și o întrebare. Măcar se vede corelația dintre gradul de vaccinare și sănătatea populației? Am luat ca reper doi indicatori: numărul zilnic de cazuri (care descriu „cocoașele” valurilor) și numărul de decese. Sursa: worldometers.info. Am adăugat peste doar curba graficului vaccinării, ca procent din populație. Sursa: ourworldindata.org.

Precizări necesare

Dat fiind că unele țări sunt deja la doza a patra (ca Israelul) și nu mai consideră două doze ca „vaccinare completă”, am luat ca reper doar procentul pentru prima doză. În general, asta arată acceptul populației (sau cedarea la presiuni) și e urmată aproximativ de celelalte doze. Deși a existat un mic decalaj de ordinul săptămânilor pentru demararea campaniei de vaccinare, de la o țară la alta, am suprapus graficele din același punct, cumpăna dintre ani.

Noțiunea de „caz” e una absolut discutabilă, fiind cu totul și cu totul altceva decât „un om bolnav”. Cum am discutat deja, un caz înseamnă doar un rezultat pozitiv într-unul din controversatele teste. Unele teste au eroare de 50%, altele găsesc 85% „pozitivi asimptomatici”. Mai mult, numărul de cazuri e matematic legat de numărul de teste, pe care o țară și le permite, reglajele acelor teste, unde se fac ele, reactivi și alți factori. În lipsa altui reper, le luăm ca atare, după cum sunt raportate de guverne.

Noțiunea de deces n-ar trebui să fie discutabilă. Dar în noua normalitate e. Ar trebui să aibă un grad maxim de certitudine, dar în noua normalitate, nu are. Asta pentru că persoanele trecute în dreptul statisticii morbidității covid au aproape întotdeauna și alte boli. Iar autopsiile sunt ori rare ori direct interzise. După o evaluare oficială a CDC, chiar și 95% din raportări erau decese „cu covid” (și cancer, diabet, insuficiență renală, Alzeimer, atac cerebral, obezitate morbidă etc) în decurs de aproape o lună de la un test.  Alt aspect e vârsta înaintată, care i-ar fi calificat pe vremuri la formula „a murit de moarte bună” sau de bătrânețe. Există țări, ca Irlanda sau Italia, unde media de vârstă a decedaților de covid o depășește cu un an-doi speranța de viață națională. Iar atunci când media e undeva la 83 de ani, un număr semnificativ vor fi nu doar octogenari, dar și nonagenari și centenari.

Alte aspecte, care complică statisticile: tratamentele controversate (rata uriașă de mortalitate în căminele de bătrâni și pentru pacienții puși la ventilare mecanică – între 85 și 95% în spitale din SUA și România). Iar după vaccinare, lucrurile se complică și mai mult. De pildă, unde ar trebui să trecem pe cineva care moare la 95 de ani după ce a făcut două vaccinuri și are test pozitiv? La covid, la vaccin sau la cauze naturale? Autoritățile au preferat până acum să declare orice testat pozitiv (sau chiar prezumat în urma contactului!) în dreptul covid și să respingă orice deces post-vaccin ca simplă coincidență.

Reacțiile la criză au fost diferite. Unele țări au ales o reacție dură, restrictivă (Italia, Marea Britanie, Israel). Altele au fost mai relaxate, producând mai puține distrugeri economice, emoționale, sociale (Suedia, Belarus). Unele țări s-au bucurat de mai multă relaxare după începutul campaniei de vaccinare (țările scandinave), altele au combinat valuri succesive de restricții cu relaxarea târzie (Marea Britanie). Altele nu și-au recuperat libertatea după vaccinare, dimpotrivă (Australia, Israel, Noua Zeelandă). Mai trebuie luată în calcul și opțiunea pentru anumite medicamente, care au redus mortalitatea.

Am scris acest preambul înainte să văd graficele. Deși am o părere conturată destul de fermă și despre pandemie și despre vaccinuri, le voi prezenta cu onestitate, indiferent dacă sunt favorabile unei narațiuni sau alteia. Presupun că în unele țări se va vedea o corelație între rata de vaccinare și reducerea numărului de decese sau de cazuri. Iar în altele, dimpotrivă, o să vedem o stranie corelație inversă, cu valuri mai mari anul acesta, decât anul trecut când nu era nimeni vaccinat. Nu am ales din adins anumite țări și nu am ascuns intenționat altele, pentru a susține o concluzie anume. Haideți să le vedem împreună și să judecăm fiecare beneficiile. La final, voi adăuga și concluziile mele.

 

Albania: rată de vaccinare similară cu România, valuri similare la ambele categorii, nereduse de treimea vaccinată.

Australia a devenit etalon pentru noul regim polițienesc. Are cele mai lungi perioade de carantină, cea mai brutală poliție și o proporție a vaccinării aproape de 70%. Curba valului patru pare fidel sincronizată cu mersul vaccinării, dar altfel decât era vorba inițial. Adică, dacă cei 70% „imunizați” ar fi fost protejați „în proporție de 95%”. Valul 4 e mai mare ca niciodată la cazuri, și aproape similar la decese.

 

Bangladesh: pro-vacciniștii ar spune că trage ponoasele slabei vaccinări. Totuși, unde se văd beneficiile aduse de cincimea de populație „imunizată”? Că nu se văd nici la „formele severe” – respectiv, decese.

 

Belarus: dictatura care a acordat cetățenilor cea mai multă libertate în abordarea pandemiei. Niciodată închiși în casă, niciodată obligați să poarte mască sau să se distanțeze, cu școlile în program normal. Nu vă lăsați derutați de cât gri apare pe grafic: e de la zoom. Dacă verificați pe verticala din stânga, sunt cifre foarte mici, în comparație cu România sau cu Bulgaria (care are populație similară și e alături). Un exemplu straniu, pentru că are sezonalitate doar la cazuri, nu și la decese. Unii vor spune că le sub-raportează, alții că nu le umflă din pix.

 

Bulgaria: vecina noastră mai puțin vaccinată. După cum se observă, n-au pierit, nu s-au scufundat de pe hartă. Nici aici nu se arată încă beneficiile unui an cu o cincime „imunizați”. În ambii ani, bulgarii s-au bucurat de mult mai multă libertate decât noi, n-au fost stresați cu măști și restul.

 

Brazilia: anotimpurile și valurile curg altfel în emisfera sudică, așa că va trebui să așteptăm următorul sezon friguros de la ei pentru a vedea dacă se repetă valul. Vaccinarea e acum la cote foarte mari, dar s-a făcut mai târziu, după cum se vede.

Canada: aici trebuie să recunoaștem că se vede o corelație în dreptul deceselor, mai puțin la infectări.

Chile: din nou o țară din emisfera sudică. Deocamdată campania pare un succes moderat. S-a intersectat cu valul fără să-l afecteze în privința cazurilor și deceselor. Deocamdată a fost elegant sincronizată cu declinul valului 2. Urmează să așteptăm viitoarea primăvară chiliană.

Croația: scăderea naturală a unei viroze sezoniere, care devine endemică? Sau efectul celor 45%? Vedem iarna asta.

Congo: și totuși, de ce nu e dezastru în țările total nevaccinate!?

Danemarca: poate fi folosită ca argument pentru beneficiile vaccinării. Se observă pe grafic, în special la decese.

Franța: privind succesul din graficul deceselor, Macron se poate lăuda că a învins pandemia. Dar dictatura abia acum se întețește, nici vorbă de revenire la normalitate.

Gabon: Oare așa arată pericolul dacă nu te vaccinezi aproape deloc? Așa arată o criză sanitară scăpată de sub control de un guvern iresponsabil cu cetățenii? 4 decese în toată țara, într-o zi proastă.

 

Germania: pentru Europa occidentală observăm un tipar similar: marea vaccinare n-a adus oprirea pandemiei, dar a redus decesele. Sau să fie vorba de accesul la tratamentele scumpe ca anticorpii monoclonali?

 

 

Grecia: graficele elenilor sunt ca un poster anti-vaccinist. Anul „imunizării” a două treimi din populație arată ca un coșmar față de anul când nu era nimeni vaccinat. E drept, injectarea în masă a demarat mai greu.

 

India:  țara cu 1,3 miliarde de locuitori e interesantă pentru presă doar când sunt știri cu mii de morți. Cum nu se mai moare, cum dispare de la televizor. Valul s-a stins înainte să fie o vaccinare semnificativă, abia anul trecut vedem dacă virusul n-a murit.

Iordania: cam devreme pentru a trage concluzii. Totuși, semnificativ mai multe decese în anul cu vaccinare.

Iran: Anul vaccinării arată chiar mai rău decât anul nevaccinării. Dar să fim cinstiți și să observăm că abia tardiv a fost o vaccinare în masă.

Irlanda: infectările au avut un nou val, neafectat de vaccinare, dar în privința deceselor e un succes vizibil.

Italia: e poate prematur să tragem concluzii pentru că la ei valul precedent a fost din noiembrie spre mai. Deocamdată e bine, dar restricțiile nu se ridică și apar presiuni uriașe pentru vaccinarea obligatorie.

 

Israel: țara experimentului Pfizer a pornit vaccinarea în trombă și a recurs la toate carantinările imaginabile. A generalizat pașaportul sanitar. Rezultatul? Un dezastru – valul actual e mai mare decât precedentele și la cazuri și la decese. În condițiile în care s-a ajuns la doza 4 iar categoriile vulnerabile au rate de vaccinare și de peste 90%.

 

Japonia: judecând după graficul cazurilor, vaccinarea în masă afost cea mai proastă idee pentru japonezi. Nici măcar decesele nu se prezintă mai bine.

 

Marea Britanie (UK): a fost multă vreme cea mai vaccinată țară din Europa. Valul de infectări e uriaș cu trei sferturi din englezi „imunizați”, față de primul an. Dar pro-vacciniștii pot aduce argumentul reducerii deceselor. Corelația există. Anul acesta n-a mai fost același măcel în căminele de bătrâni.

Moldova: graficul pentru prima doză pare neactualizat de OurWorldinData. Google îi dă pe moldoveni cu 30% vaccinare deja. Efectele încă nu se văd.

 

Norvegia: cazurile au crescut spectaculos, dar în ce privește decesele trebuie să le recunoaștem reușita. Corelația există.

Pakistan: nivel de vaccinare similar cu al României, efectul: ca și cum n-ar fi fost. (Dar poate e încă prematur.)

Polonia: au sincronizat momentul vaccinării sau le-a reușit? Vedem anul viitor.

 

Portugalia: noul exemplu favorit al pro-vacciniștilor. Dacă masca și carantina din primul an le-a adus un val mai mare, graficele ar zice că vaccinarea a fost o idee bună. Dacă epidemia nu s-a stins de la sine ca atâtea alte epidemii fără vaccin.

România: e un adevărat dezastru de gestionare a crizei. Am avut carantină, mască obligatorie, ne-am distrus turismul, seviciile, ca să avem valuri previzibile după fiecare anotimp. Doar că „imunizarea” unei treimi din țară ne-a adus un val mai mare decât toate celelalte, când nu era nimeni vaccinat.

Rusia: nici Sputnikul nu pare a fi de vreo ispravă.

Seychelles: Exemplu spectaculos de eșec al campaniei de vaccinare. Dacă privești graficele, parcă a fost campanie de îmbolnăvire în masă. E drept că sunt cifre mici, dar corelația pe dos decât așteptările e spectaculoasă. Pe sistemul: dacă n-ai o problemă, ți-o faci.

 

Serbia: vecinii sârbi au fost ceva mai râvnitori decât noi la vaccinare. Și, vorba bancului: la ce le-a folosit? Un val mai mare decât precedentele, deși aproape o jumătate din țară e injectată.

 

Singapore: un alt eșec spectaculos al inițiativei vaccinării în masă. La 80% te-ai fi gândit că e atinsă demult imunitatea de turmă. Dar infectările și decesele au explodat.

 

Somalia: și dacă nu te vaccinezi deloc ce se întâmplă!? Probabil mor mai mulți de foame decât de gripă în țara respectivă, dar planeta are alte priorități. (Jumătate din populația Somaliei se confruntă cu insecuritatea alimentară.)

 

Statele Unite ale Americii: o țară împărțită între state republicane și democrate, cu grade diferite de libertate. Per total, marele beneficiu al vaccinării pentru 2 din 3 americani încă nu se materializează pe grafice. Boala urmează curgerea anotimpurilor. Nicio scădere nici măcar la decese. Recrudescența obezității nu ajută nici ea.

 

 

Sudan: altă țară care n-a dispărut pentru că nu s-a vaccinat.

 

Ucraina: alți vecini de-ai noștri care nu se lasă vaccinați cu una cu două. Au pierit toți pentru nesăbuință? Dar nici n-au scăpat de beleaua covidului. Valurile își văd nestingherite de treabă.

Ungaria: țara cu două fabrici de producție a medicamentului japonez Favipiravir, indisponibil la noi. Succes spectaculos la reducerea deceselor dar și infectărilor.

Vietnam: vietnamezii s-au lăsat greu convinși să se vaccineze. Dar și când s-au lăsat, i-a lovit pandemia. Greu să vinzi vaccinuri cu asemenea grafice în reclame.

concluzii

Cred că orice om onest va extrage din aceste grafice următoarea concluzie: Există o corelație mult mai mare între valuri și anotimpuri, decât între vaccinare și valuri. Asta infirmă teoria oficială că Sars-Cov2 nu e un virus sezonier, că e o urgență globală, cu rată de răspândire exponențială, total diferită de a altor viroze și gripe sezoniere. Acesta a fost argumentul cu care am fost târâți în toată povestea pandemiei, de aici „necesitatea” carantinei, distanțării, măștii și aprobării unor vaccinuri experimentale în regim de urgență.

Dacă însă boala e una sezonieră, ea are toate șansele să urmeze graficele altor infecții virale, care cresc în răspândire de la un val la altul, dar scad în periculozitate, până devin general răspândite și inofensive. (Adică mai toată lumea se întâlnește cu virusul respectiv și capătă anticorpi naturali pentru el.) Așa au ieșit din scenă gripa aviară, porcină, gripa Hong Kong din anii 60, fără vaccin. Dacă așa stau lucrurile, sincronizarea abilă a vaccinării cu valurile naturale de răspândire poate fi un truc de prestidigitator, care dă iluzia că a produs un miracol. Așa cum o vrăjitoare ar promite că face niște vrăji și reduce îmbolnăvirile între lunile iunie și august.

Așa cum am precizat și în preambul, există numeroși factori, care fac aceste grafice discutabile. Printre cele mai mari e că testele și raportările după simptome nu fac distincția între covid, gripă, viroză, pneumonie. Iar acestea apar și dispar miraculos din statisticile oficiale când covidul intră în scenă sau când vaccinul intră în scenă. Cum nu putem controla dacă bolile cu simptome confundabile au fost sau nu contopite cu graficele, după necesități propagandistice, trebuie să fim rezervați.

După cum am remarcat la fiecare caz în parte, graficele oferă argumente și unei tabere și alteia. În unele, corelația e vizibilă și vaccinurile par să fi redus infectările sau, mai ales, decesele. În altele, se întâmplă exact pe dos sau, și mai frecvent, nu e nicio corelație certă. Aceste diferențe contrazic promisiunile experimentului făcut de producătorii de vaccinuri pe grupuri mici de câteva sute de persoane. Acel efect de 90-95% nu s-a regăsit nicăieri în lumea reală la nivel național. Tocmai pentru că rezultatele diferă atât de tare de la o țară la alta, e lipsit de onestitate și manipulator să fie extrase doar cazurile care convin unei anumite pledoarii sau anumite secvențe dramatice în evoluția pandemiei, de la o țară la alta. (Vezi mediatizările pentru India sau Israel, întrerupte când datele n-au mai coincis cu narațiunea.)

În condițiile în care țări întregi funcționează ca grupuri placebo – fie prin aproape totala nevaccinare (multe țări africane), neparticiparea la carantină și obligativitatea măștii (Belarus, Suedia), rămâne totuși întrebarea: de ce nu au fost consemnate dezastre sanitare cu precizie în acele puncte de pe glob unde nu s-au luat măsurile dictate de „experți” ca „urgente și indispensabile”?