Educația Sexuală în Școlile Occidentale

Incorect Politic
December 23, 2019

Preluat de pe Justițiarul:

   Școlarizarea vigilantiștilor revoluționari

Ce-ai învățat în această săptămâna la școală, dragul meu copil? Păi, într-o suburbie prosperă din Chicago:

…începând de luni, în Școala Evanston/Skokie din Districtul 65 are loc Săptămâna Egalității LGBTQ+ în toate ciclurile, începând de la grădiniță până la gimnaziu. 

„Elevii și profesorii vor lua parte, timp de o săptămână, la un curs care sărbătorește și afirmă identitățile LGBTQ+, cu scopul de a cultiva într-o manieră mai profundă «parteneriatul și susținerea» în școlile noastre și de a crea un mediu mai primitor și incluziv pentru fiecare copil și adult.”, scrie într-un email trimis părinților.

Cursul este adaptat fiecăror categorii de vârstă și nivel de studiu și atinge subiecte precum indentitățile LGBTQ+, diversitatea familiei, stereotipuri de gen, poveștile și figurile istorice fiind câteva dintre metodele folosite la predare. Părinții au primit acces la planurile cursului.

Vă recomand cu tărie să urmăriți link-ul către planul de cursuri. Trebuie să recunoaștem un merit școlii pentru transparență și pentru faptul că cei de acolo nu au încercat să ascundă nimic. Mai jos , vocabularul conceptual pe care copiii de la grădiniță, de la școala elementară și cei de la gimnaziu îl vor învăța în această săptămână.

Creșă/Grădiniță: Elevii vor învăța despre indentitățile lor și ale celorlalți. Vor explora conceptul de familie, jucării de gen și stereotipuri de îmbrăcăminte, culorile și semnificația lor, steaguri, parteneriat, susținere și identitate.

Clasa 1: Prin citire și scriere , folosind cartea Ei, Ea, El, Ușor ca ABC-ul, scrisă de maya & matthew, elevii vor învăța cum să se prezinte folosind numele și pronumele și vor exersa folosind numele și pronumele celorlalți.

Clasa 2-a și a 3-a: Elevii vor recunoaște și vor discuta despre stereoptipuri în povești și vor crea propria lor poveste incluzivă pe care o vor împărtăși cu elevii din clasele mai mici.

Clasele 4-5: Elevii vor viziona un documentar PBS despre o fetiță ce visa să conducă o trupă de muzică Hula, din care doar băieții puteau face parte și despre un profesor care o încurajează. Până la sfârșitul săptămânii, elevii vor crea propria lor reclamă incluzivă la un produs.

Clasele 6-8: Elevii vor învăța despre diferiți activiști și strategiile activiste folosite de comunitatea LGBTQ+. Ei vor indentifica o mișcare cu care rezonează și vor crea afișe pentru vestiare, folosite pentru atragerea atenției asupra temei alese.

Curriculum diferențiat: Acest curriculum este destinat elevilor cu nevoi speciale. Ei vor învăța despre culorile de pe steagul internațional Pride. Vor explora semnificațiile acestor culori prin activități practice.

Incredibil. Ei îi învață pe copiii de grădiniță din școlile publice bazele activismului LGBT. În clasa 1, îi vor iniția pe acești copii în bazele teoriei transgender. Elevii de clasa 2-a și a 3-a vor scrie povești despre ideologia de gen, pentru copii mai mici. Și așa mai departe. Elevii de gimnaziu vor fi obligați de școala lor publică să îmbrățișeze activismul LGBT.

Pentru profesori, se va folosi vocabularul de mai jos.

Ghid al vocabularului
Gen
Sex atribuit la naștere	Când un copil se naște, un doctor analizează corpul/anatomia copilului și decide dacă este băiat, fată sau intersexual.
Intersex	Termenul folosit pentru 2% dintre copii, care sunt născuți cu variații ale cromozomilor, hormonilor, ale organelor genitale și alte caracteristici sexuale.
Gen Cis	Atunci când identitatea ta de gen (cum te simți) coincide cu sexul atribuit la naștere.
Gen Binar	Un mod de a privi genul ca două grupuri distincte și opuse-masculin și feminin. Această idee nu include toate modurile prin care putem avea o identitate de gen și prin care ne putem exprima genul nostru.
Non-Binar	Un adjectiv folosit să descrie oamenii care se identifică sau se exprimă în moduri care nu se aliniază la conceptul binar bărbat/femeie. Unii oameni se pot simți și femeie și bărbat în același timp, în timp ce alții nu se identifica cu niciuna dintre cele două. Alți termeni pentru a descrie acest concept sunt : gen expansiv , gen fluid sau gen queer. Unii oameni non-binari se mai identifica ca transgenderi.
Transgender	Termen folosit pentru oameni care nu se identifică cu sexul care le-a fost atribuit la naștere. Să fii transgender nu implică o orientare sexuală specifică. Oamenii transgender se pot indentifica ca heterosexuali, homosexuali, lesbiane, bisexuali, etc.
Gen fluid	Oameni care au un gen sau genuri care se pot schimba. Oamenii cu gen fluid trec de la un gen la altul, experimetand genul că fiind mai degrabă ceva dinamic decât static .
Pronume	Pronumele pe care o persoană și-l alege pentru ea, conform genului cu care se identifică. Cele mai des uzate pronume sunt ea/el/ei . Unii oameni se pot identifica cu mai multe pronume.
Expresia genului	Felul cum o persoană își exprimă genul prin prezentarea exterioară și comportament. Aceasta include, de exemplu, numele persoanei, îmbrăcămintea, cum își aranjează părul, limbajul trupului și manierele.
Pe cine iubești
Orientarea sexuala	Pe cine iubești sau de cine ești atras
Homosexual	Oameni care iubesc sau sunt atrași de oameni de același gen
Lesbian	Oameni care iubesc sau sunt atrași de oameni de același gen, deseori referindu-se la femei
Bi-sexual	Oameni care iubesc sau sunt atrași de oameni de mai multe genuri, deși nu neapărat simultan, în același fel sau cu aceeași intensitate.
Heterosexual	Termen ce descrie o persoană care este atrasă de oameni de gen diferit
Queer	Un termen pe care unii oameni îl folosesc pentru a se defini cu o vedere flexibilă și inclusivă, asupra genului și a sexualității. A fost folosit ca un termen negativ pentru oamenii LGBTQ.
Asexuat	Termen folosit pentru a descrie o persoană care nu simte atracție sexuală sau dorință pentru alți oameni
LGBTQIA+	Acronim folosit pentru a descrie lesbiene, gay, bisexual, trangender, queer, intersex și asexuati. + reprezintă și alte orientări precum demi-sexuali, pansexual , omnisexual, etc.

Mai multe informații pentru profesori:

                                   Dar cum explic acestea comunității?

Mai jos vei găsi cateva puncte importante de discuție care te ajută să te descurci în conversațiile pe care le poți avea si care răspund la eventualele îngrijorări pe această tema. Pe lângă lista de mai jos, poți accesa link-ul de aici pentru un ghid detaliat.

               „Copiii nu sunt prea mici și acesta nu este un curs de educație sexuală!”

Copiii învață despre gen de la alegerea jucăriilor, a îmbrăcăminții și în general de la mesajele pe care le primesc de la lumea înconjurătoare. Aceste mesaje creează deseori presiune (băieții nu plâng , fetele sunt cuminți). Acest curs este proiectat pentru a combate aceste stereotipuri și pentru a îmbunătăți sănătatea emoțională și starea de bine a elevilor noștri. Mai mult, copiii mici învață despre dragoste și prin înțelegerea structurilor familiale. Este important pentru elevi să-și vadă structura familială reprezentată și validată în acest curs, ca ei să știe că dragostea pe care o primesc în familia lor este validată și acceptată în districtul nostru.

Mai este. Mai jos un ghid despre cum trebuie să se comporte profesorii cu părinții care au obiecții:

„Ideile despre diversitatea genului sunt în contradicție cu valorile pe care le învață copilul meu acasă. Încercați să-l faceți pe copilul meu să respingă aceste valori?”

Sub nicio formă. Copiii noștri întâlnesc oameni cu concepții diferite când intră în orice comunitate. În timp ce scopul învățării despre diversitate este să devenim mai toleranți și să-i acceptăm pe cei din jurul nostru, suntem conștienti că nu toți oamenii vor fi cei mai buni prieteni. Dar asta nu înseamnă că nu se pot înțelege și învăța împreună. Scopul învățării despre diversitatea de gen este de a demonstra că, totuși, copiii sunt unici și că nu există doar un singur fel de a fi: băiat sau fată. Dacă un copil nu este de accord cu identitatea de gen sau expresia ei, nu trebuie să schimbe felul cum se simte înăuntrul lui legat de aceasta. Totuși, nu vor mai avea ocazia să râdă, să hărțuiască, să rănească alți elevi a căror identitate de gen nu o înțeleg și nu o acceptă. Educația inluzivă de gen este proiectată pentru a-i face pe elevi să trăiască și să muncească împreună. Este vorba despre simplul fapt că toți copiii trebuie să fie tratați cu respect și bunătate.

Asta e minciuna pe care o zic ei mereu: că pasămite e vorba doar despre a ne purta frumos și cu respect. Pentru că a obliga elevi de gimnaziu să creeze postere activiste este, vezi Doamne, foarte necesar pentru a învăța toleranța.

Va invit să citiți toate lecțiile acestui curs.

Districtul 65 este în partea albastră (liberală) a țării, deci nu e chiar tipic pentru restul țării. Dar dacă nu se întâmplă în școala publică din districtul tău, ai răbdare. Voi, părinți conservatori și creștini, care insistați ca puștiul dumneavoastră să rămână în școala publică pentru a fi „sarea și lumina pământului”, va trebui să vă îmbunătățiți jocul.

Sfântul Benedict, în regula lui, a spus că mănăstirea este o „școală pentru a sluji lui Dumnezeu”. Școlile publice din Statele Unite devin tabere de antrenament pentru propagandă și activism de justiție socială. Citiți lecțiile acestui curs și convingeți-vă siguri. Le bagă pe gât ideologia de gen copiilor de grădiniță. Chiar și copiii cu nevoi speciale trebuie să învețe cum să salute steagul curcubeu.

(Mulțumiri cititorului din Chicago care mi-a atras atenția asupra acestui subiect)

*

UPDATE: Un comentariu din partea unui cititor:

Este important să ne gândim la această problemă nu în termeni politici, ci în termeni morali, căci mișcarea LGBTQ nu dă doi bani pe opțiunile tale politice; se preocupă doar de respectarea și celebrarea agendei ei de către tine.

Locuiesc într-o suburbie prosperă, iar în clasă cu fiul meu este un elev ce face tranziția de la băiat la fată. Este ceva nou în această școală, așa că ce se întâmplă în acest an are drept țintă formarea, printr-un program, a condițiilor culturale de acceptare în care vom trăi într-un viitor previzibil. Toți părinții au fost anunțați despre acest fapt cu câteva zile înainte de începerea școlii, printr-un mail în care se preciza că se va face un anunț în  prima zi de școală. Soția mea a fost unul din cei doi părinți care au asistat la acel anunț. (Doar doi! Asta ca să vă faceți o idee despre nivelul de „lasă-mă să te las” care furnizează solul în care transgender-ismul se poate dezvolta fără opreliști.) Anunțul a fost scurt și nu a intrat în detalii, în afară de faptul că elevul trebuie bine primit și că în anii ce urmează trebuie să lucrăm în comunitate pentru a realiza acest lucru.

Vestea s-a răspândit repede dincolo de comunitatea școlii și, cumva, un bine-cunoscut grup de protest a aflat și a decis să organizeze un protest în fața școlii. După cum va puteți imagina, acest lucru a inflamat comunitatea. Deși erau discuții să se organizeze un contra-protest de către unii părinți, școala a decis în schimb să organizeze o „petrecere a comunității” în spatele școlii (departe de privirile protestatarilor, care erau pe partea opusă a străzii din față clădirii) pentru a contracara protestul, asta împreună cu schimbarea traseului prin care se ajunge la școală pentru a evita intrarea principală, iar formația muzicală a liceului urma să acopere eventualele voci ale protestatarilor. Petrecerea asta era oarecum inofensivă, dar a scos în evidență susținătorii LGBTQ.

Soția mea și cu mine am decis să ne trimitem copiii la școală mai târziu în ziua respectivă pentru a evita tot circul. Ne-am gândit că ne dorim ca fiii noștri să meargă la școală fără să fie nevoiți să facă o alegere între protestatari, pe de o parte, sau cei ce ar putea fi considerați că acceptă tacit agenda LGBT, de cealaltă parte. Am prezis că acest eveniment îi va împinge pe cei din comunitatea școlară către tabăra LGBT, numai din motivul de a demonstra că nu sunt ca acei protestatari plini de ură care s-au adunat in fata școlii. S-a întâmplat exact acest lucru. Aud acum părinții cum vorbesc foarte deschis și cu mare convingere despre cum “trebuie să lăsăm oamenii să-și facă propriile alegeri” și “să nu împiedicăm oamenii să fie fericiți” și de asemenea cât de dezgustați sunt de cei ce se opun. Văd asta atât din partea democraților, cât și din partea republicanilor. Acum nimeni nu se mai opune curentului transgender, nici măcar în școala primară. Cine vrea să fie perceput drept un tiran care nu lasă oamenii să fie fericiți? Acest lucru a trecut de preferințele politice.

Este un fapt pe care, cu siguranță, unii dintre noi nu ar fi dorit să-l abordeze cu copiii noștri de școală primară, dar nu l-am putut evita: ne-a găsit el pe noi – democrați, republicani sau independenți.

Cititorul Kevin S.:

Chiar și din punctul meu de vedere, ca bărbat gay care, evident, este în favoarea toleranței, îmi pare o nebunie. Ca profesor universitar care are de-a face constant cu studenți ce nu pot scrie propoziții întregi, nu au nicio idee despre ce a fost Războiul Rece și nu sunt în stare să localizeze pe hartă Irakul, Egiptul sau Germania, cred că prioritățile noastre în materie de educație ar trebui să se concentreze pe cu totul altceva decât cursuri despre neutralitatea genului în clasa a patra.

Cititorul Elspeth (răspunzând comentariului altui cititor):

Da, aduci argumente bune, dar noi, grosul, care avem copii mici de crescut, trebuie să luăm decizii despre viitorul lor aici și acum.

Trei dintre copiii noștri au absolvit în sistemul public de învățământ. În ultimii șase ani, înainte ca eu și soțul meu să luăm decizia de a părăsi sistemul public, fiul nostru cel mic a învățat de acasă și, parțial, la o școală clasică creștină.

În timpul anilor când copiii noștri cei mari erau în sistemul public de învățământ, mi-am petrecut mult timp, împreună cu alte mame creștine din comunitate, războindu-mă cu directori, birocrați și cu reprezentanții consiliului școlar despre programa școlară, precum educația sexuală și alte lucruri de același gen. Maximul ce am putut realiza (după mult timp investit, căutări și rugăciuni) au fost câteva exceptări ocazionale și intervenții pentru elevii noștri. Nu a fost nimic implementat, niciodată, în felul în care ar fi putut aduce schimbări pozitive la nivel de școală sau de clasă.

Mă îndoiesc că experiența noastră a fost una singulară și, de aceea, atunci când, mai târziu în căsătoria noastră, am fost binecuvântați cu un alt copil, una dintre primele decizii pe care le-am luat a fost să părăsim sistemul public de învățământ.

Nu faceți greșeala să credeți că nu sunt părinți care duc lupta cea bună. Există, numai că atunci când crești copii, asta îți ocupă cam tot timpul.

Poate unii dintre bunici, pastori și alți oameni cu mai mulți bani și mai mult timp la dispoziție, ar putea ajuta în această luptă. Ar fi un mare pas înainte.

Până când nu se întâmpla acest lucru, vom continua să avem părinți care “cedează teren” și nu din pură ignoranța față de ceea ce o să vină, ci din faptul că avem un set de priorități și obligații în cadrul familiei și suntem condiționați de ele.

Cititorul Jefferson Smith :

Este o analiză bună, mai ales în ceea ce privește școlile publice și cum profesorii au devenit vectori ai unei  anumite ideologii, într-un mod care sfidează bunul simt. De ce nu întâmpină, totuși, mai multă rezistență din partea opiniei publice? Este o întrebare cât se poate de serioasă. Eu sunt un liberal cu opinii de stânga și pro-drepturi ale homosexualilor, dar nu aș permite o asemenea programă de curs să fie predată copiilor mei. Școlile din Statele Unite au consilii școlare alese și, ca reporter de ziar local, am scris despre multe întâlniri ale consiliilor școlare unde, pentru chestiuni mult mai mici, au fost chemați părinții și au fost supuse la vot. Cei care candidau pentru aceste posturi își prezentau politicile școlare pe care doreau să le implementeze. De ce credeți că nu se întâmplă același lucru și în cazul de față?

Exact. O școală publică ar putea decide prin vot să se predea o săptămână întreagă un curs pe tema de principiilor Opțiunii Benedict (carte a autorului articolului ce propune creștinilor organizarea unor comunități și mod de viață paralel societății – n.n.) și activismului aferent, iar eu aș spune: “ Ați înnebunit? Nu faceți asta! Nu pentru asta este școala!”.

Pur și simplu politizarea a luat-o razna – și asta este exact ceaa ce activiștii LGBT își doresc.

Oamenii din Vest condamnă Rusia, Polonia și alte țări din acea parte a lumii că resping predarea ideologiei LGBT copiilor, dar când vezi cât de departe au împins limitele activiștii LGBT și aliații lor (în special profesorii) în Vest, te simți obligat să dai credit Rusiei și țărilor central-europene că sunt capabile să vadă prin tot rahatul ăsta al “toleranței”.

Ai dreptate să te întrebi de ce nu se ridică mai mulți părinți împotrivă. Cred că nu e greșit să presupunem că, din păcate, clasa mijlocie va accepta orice i se spune că este „respectabil” și „acceptabil”.

Rod DREHER

Traducere după https://www.theamericanconservative.com/dreher/schooling-social-justice-warriors-lgbtq-equity-week/

Sursa: Reacționarii