Deținutul Politic Mihai Rus

Incorect Politic
Octombrie 20, 2024

Deținutul Politic Mihai Rus

Via SalutSighet:

Domnul Mihai Rus, azi  în vârstă de 85 de ani, locuiește la Sighet în zona Podul Ronișorii, împreună cu familia sa. Este fratele cunoscutului partizan Ioan Rus (1926-2001), una dintre figurile majore ale rezistenței anticomuniste din Maramureș, cu 5 ani de participare la lupta armată din munți și 11 ani de închisoare comunistă (unul dintre studenții din cadrul Grupului condus de profesorul Aurel Vișovan, alături de Vasile Popșa, frații Mihai și Grigore Șofron, Mihai Vlad, Alexandru Fonta și Mihai Pop).

Urmărind să afle cu orice preț informații despre cei fugiți în munți, Securitatea a persecutat familiile acestora, terorizând bărbați, femei, copii, bătrâni… din familia restrânsă dar și alte rudenii și persoane suspectate. Familia Rus a suferit și ea foarte mult, fiind supusă ani la rând multor percheziții și maltratări din partea Securității din Sighet, tatăl său fiind torturat în mod bestial, decedând în cursul aceluiași an 1953.

Domnul Mihai Rus, atunci copil de 14 ani, a fost el însuși martor  și victimă directă a acelor momente de groază pentru familia sa, momente întipărite clar în memorie și redate coerent după 7 decenii.

„În toată perioada cât fratele meu a fost fugit în munți, Securitatea din Sighet a arestat de mai multe ori pe mama și pe tata. Erau duși la sediul Securității și bătuți ca să spună unde e Ion. Pe tata l-au bătut atât de rău ca de acolo i s-a tras si moartea, nu după multă vreme.

 În martie 1953, când a aflat Securitatea că Ion e ascuns în Vad, la un unchi de-al nostru  (și până la urmă l-au înconjurat și s-a predat), atunci ne-au arestat aproape toată familia. În ziua aceea ne-au dus la sediul Securității din Sighet pe toți, tata, mama, eu, sora și cumnata, ne-au băgat în beci și ne-au ținut o zi și o noapte fără mâncare. Tata, mama și cumnata erau singuri, în celule separate, iar noi cei mai tineri – eu cu sora Mărie și cu sora lui Vasile Tivadar (care fusese multă vreme ascuns cu fratele meu) eram împreună într-o celulă. Am stat acolo toată noaptea, ziua următoare și o parte din a doua noapte, până l-au arestat pe Ion.

Nu am primit nimic de mâncare 24 ore, am tot bătut în ușă să ne dea mâncare dar nu am primit decât amenințări de la soldatul de pază. Spre seară un securist din Sighet m-a scos din celulă și m-a întrebat agresiv să spun tot ce știu despre fratele meu, că altfel o să mă bată… dar apoi a venit un maior de Securitate de la Baia Mare care a vorbit ceva mai frumos cu mine, mi-a spus că familia noastra va fi deportată pe Bărăgan, dar că acolo voi avea posibilitatea să învăț o meserie și m-a întrebat aparent prietenos ce meserie aș fi vrut să învăț la care eu am răspuns – „lăcătuș mecanic”. Noaptea pe la 4 ne-au eliberat, după ce Ion fusese prins, dar tata era zdrobit în urma bătăilor și necazurile noastre vor continua… “

După arestarea sa în martie 1953, Ioan Rus va trece prin mai multe închisori comuniste – Oradea, Jilava, Gherla, Aiud, Satu Mare, fiind eliberat în 1964, odată cu ultimele loturi de deținuți politici. Multă vreme mama sa și restul familiei nu au avut nicio informație despre el. Ioan Rus se va stabili mai târziu la Baia Mare, unde se va realiza profesional atât cât i se va permite și familial, alături de soție și cei doi copii.  O parte din frații lui – Mihai, Ileana și Anuța mai sunt în viață la Sighet, la vârste înaintate.

 Preot prof. Marius Vișovan