Colonel Vasile I. Zărnescu (rtg.)
Incorect Politic
Iulie 30, 2018

De-a Hoţii şi Proştii

 

În urmă cu aproximativ o lună, am dat peste următorul anunţ, postat pe un site de socializare:

Sâmbătă, 2 iunie, va avea loc un fenomen cu semnificaţie cosmică:

În Piaţa Victoriei se vor întâlni Hoţii cu Proştii

La început nu mi-am dat seama despre ce e vorba, până ce nu am auzit, la TV, despre mitingul PSD planificat să aibă loc la acea dată şi în acel loc. În contextul acestei acţiuni, am apreciat că fraza de mai sus – în ipoteza că exprimă un adevăr – reprezintă cea mai sintetică descriere a societăţii româneşti sau cel puţin a unei părţi importante a acesteia.

Şi totuşi, formularea mi s-a părut cam dură, aşa că m-am hotărât să verific cât adevăr este cuprins în ea. Şi, neavând altă sursă de informare mai  credibilă, am dat o raită pe Internet şi iată ce am aflat!

Ce au făcut „Hoţii“

„Hoţii“ au ieşit în campania electorală din 2016 cu un program extrem de coerent şi de tentant, dar, probabil – aşa cum s-au dovedit toate programele electorale din trecut –, plin de gogoşi electorale, care nu se vor realiza niciodată.

Ce au făcut „Proştii“

„Proştii“ „au pus botul“ şi au votat cu PSD într-un număr atât de mare, încât au înroşit  întreaga ţară, câştigând cu o mare majoritate până şi în Transilvania, considerată fieful celor de dreapta.

Degeaba au intervenit cei mai buni economişti, care au atras atenţia că acest program este imposibil de pus în practică, întrucât este imposibil să măreşti salariile şi pensiile, să reduci şi chiar să desfiinţezi unele taxe şi impozite şi să asiguri, în acelaşi timp, creştere economică.

Aceste critici s-au intensificat după instalarea Guvernului PSD-ALDE.

Chiar şi domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis a declarat că nu ai nevoie decât de cunoştinţe elementare de economie ca să înţelegi că modelul PSD nu poate duce la creştere economică pe termen mediu şi lung, manifestându-şi îngrijorarea în legătură cu existenţa banilor necesari pentru plata salariilor şi pensiilor până la sfârşitul anului.

Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, la rândul său, în iunie anul trecut: „Programul de guvernare al lui Liviu Dragnea trebuie abandonat, pentru că pur şi simplu blochează dezvoltarea României, prin sacrificarea pe termen scurt şi mediu a investiţiilor“[1].

La rândul lui, prestigiosul economist Mircea  Coşea scria în ianuarie anul curent: „Implementarea programului de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE ne aminteşte de aforismul jumătăţii pline sau goale a paharului. Dacă ne uităm la creşterea economică, jumătatea este plină, dar dacă ne uităm la efectele acestei creşteri asupra echilibrului macroeconomic, jumătatea este goală“ [2].

Şi „celebrul economist“ Radu Soviani atrăgea atenţia, în iulie anul trecut, că, deşi PSD a promis mai multe majorări de pensii şi salarii, viitorul pentru România va fi mult mai rău. Acesta prevedea o criză  bugetară fără precedent în România[3].

A trecut un an de atunci şi criza nu s-a manifestat. CIUDAT!!!

Şi, totuşi, în aprilie 2018 Radu Soviani afirma, la B1 TV:

„În acest moment suntem în criză bugetară, spre deosebire de ce vede Mugur Isărescu, care vede criza abia la spartul târgului, aşa cum a   văzut-o şi în 2009. Cheltuielile curente cresc într-un ritm de peste două ori şi jumătate mai mare decât veniturile curente, asta e confirmarea.  Inflaţia este deja uriaşă, dar va mai creşte. S-au majorat preţurile şi cresc dobânzile. O dovadă este şi creşterea ROBOR-ului. Euro va creşte până la sfârşitul anului până la 4,8-5 lei“[4].

Mugur Isărescu a confirmat, parţial, aceste previziuni pesimiste, dar  nu şi criza de care vorbea Soviani: „În contextul a doi ani de stimulenţi fiscali, 2016 şi 2017, dezechilibrele externe s-au accentuat, dar încă nu s-au depăşit limitele de prudenţă (…) Deficitul de cont curent este sub pragul de 4%, deci sub pragul de prudenţă, dar trendul de creştere din ultima perioadă este prea puternic pentru a nu fi semnalat“, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului BNR pe anul 2017.

Cu aceeaşi ocazie, Guvernatorul BNR a menţionat că „nu există riscuri sistemice“, stabilitatea financiară a ţării fiind „solidă“ şi datoria externă fiind „scăzută şi în scădere“. De asemenea, rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 22% la 6,7%, lucru care prezintă România ca „exemplul pozitiv al Europei“[5].

Închei, aici, cu exemplele de critici acerbe la adresa programului PSD-ALDE, care, dacă răsfoim la întâmplare prin mass media, ies în evidenţă preponderent faţă de ştirile pozitive sau neutre privind economia României. Dacă la o ştire bună dai peste zece proaste şi cinci alarmiste, ce poţi să mai crezi despre situaţia din România?!

Şi, totuşi, din anunţurile oficiale ale Guvernului, reiese că programul de guvernare al PSD-ALDE a fost aplicat ad litteram şi cu consecinţe benefice confirmate de Institutul National de Statistică, dar şi de Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială. Astfel, după finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, care au avut loc la începutul acestui an, „sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menţionat îmbunătăţirea stării economiei, rata scăzută a şomajului şi îmbunătăţirea sectorului financiar. România beneficiază de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută“[6].

În consecinţă, „atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Banca Mondială şi-au îmbunătăţit prognozele de creştere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% şi se apropie din ce în ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare“.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în noiembrie anul trecut de către Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017 (în realitate, creşterea a fost de 6,9% – n.n.), în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%. Şi pentru 2018, Comisia Europeană şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară[7].

De unde, atunci, atâtea critici alarmiste?! De ce se strigă aproape zilnic în Piaţa Victoriei, PSD – Ciuma roşie şi Hoţii, Hoţii, Hoţii?!

Ceva nu se leagă, mi-am spus, aşa că m-am hotărât să merg la sursa primară – Programul electoral al PSD – ca să văd ce anume promisiuni au fost făcute şi cum au fost ele respectate în primele 18 luni de guvernare.

Din fericire, nu a fost nevoie să extrag aceste promisiuni din cele 143 de pagini ale Programului PSD, întrucât ziarul Cotidianul din 10 oct. 2016 a publicat lista acestora atât pentru PSD, cât şi pentru PNL[8].

Aşa că am efectuat căutări  pe Internet pentru fiecare promisiune, rezultatele fiind prezentate în tabelul anexat.

Îi rog pe toţi cei interesaţi de situaţia reală a ţării să analizeze datele din acest tabel, exprimate prin cifre care nu pot fi contestate, ele fiind confirmate în întregime de instanţe internaţionale cum sunt Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială ş.a. Îi rog, de asemenea, să aducă argumente care să probeze că aceste date pozitive sunt contracarate de altele, negative, care le anulează efectele asupra vieţii românilor.

Atunci s-ar putea naşte un dialog real între „proştii“ care au votat cu PSD şi partea „civilizată“ sau „educată“ a societăţii, care se exprimă prin sloganuri  cum sunt „PSD – Ciuma Roşie“ sau „Hoţii!, Hoţii!, Hoţii!“

Dacă PNL nu-şi va completa oferta politică – bazată exclusiv pe respingerea PSD –  cu soluţii alternative mai realiste, iar USR nu va renunţa la „politica“ bazată pe scandal, este posibil, şi chiar probabil, ca „proştii“  să  voteze din nou cu PSD, principiul alternanţei la putere fiind compromis, în dauna democraţiei româneşti.

 

Lucian P. Millo

 

 

Promisiuni electorale PSD față de realizări

în intervalul Ianuarie 2017-Iulie 2018

 

Nr. Crt.	Promisiuni din Programul electoral	Măsuri de implementare a  promisiunilor
Salarii și pensii
1.	Creșterea salariului mediu brut la 3.950 lei in 2020	În luna iulie a lui 2017 salariului mediu brut a ajuns la o cifra de 3.329 lei {1} În anul 2018, câștigul salarial mediu brut este prognozat la 4.162 lei, iar cel net la 2.614 lei (plus 11%). Creșterea câștigului salarial real este estimata la 7,7%{2} NB: Valoarea de 4.162  lei cuprinde si contribuțiile transferate de la angajator la angajat.
2.	Creșterea salariului minim brut la 1.750 lei în 2020	De la începutul lunii februarie 2017, salariul minim brut pe țară  a fost crescut  cu 200 de lei, ajungând la valoarea de 1.450 de lei  pe lună, {3}, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018, „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 ore“ {4} NB: Valoarea de 1.900 lei cuprinde și contribuțiile transferate de la angajator la angajat.
3.	Creșterea punctului de pensie de la 871,1 lei în 2016 la 1.400 lei în 2020	Punctul de pensie va crește în următorii trei ani, astfel: în 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, în 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, în 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei, potrivit Programului de guvernare 2018-2020 publicat pe site-ul Camerei Deputaților{5} NB: Deci, ținta propusă în Programul electoral va fi depășită potrivit actualului program al Guvernului. Până acum, țintele au fost atinse.
Reducerea taxelor și impozitelor
4.	TVA general – 18% de la 1 ianuarie 2018	Cota standard de taxă pe valoare adăugată (TVA) a scăzut, de la 1 ianuarie 2017, de la 20% la 19%, în baza prevederilor din Codul fiscal. Cota standard  a taxei pe valoarea adăugată (TVA) rămâne și în 2018 la 19%, adică același nivel de anul trecut. În continuare, însă, legislația fiscală prevede mai multe cote reduse de TVA pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii{6} În iunie 2018, Camera Deputaților a adoptat TVA de 9% pentru următoarele servicii: • producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat; • livrarea de electricitate; • livrarea de gaze naturale; • serviciul public de salubrizare a localităților. Comisia pentru buget-finante a Senatului a adăugat și • livrarea apei pentru irigații în agricultură; • serviciile de alimentare cu apă și de canalizare {7} NB: așadar, obiectivul privind TVA a fost atins doar parțial
5.	Impozit pe venit 0% pentru un salariu brut mai mic de 2.000 de lei de la 1 ianuarie 2018,	Acest obiectiv a fost realizat, deocamdată, numai pentru pensiile mai mici de 2.000 lei NB: realizare parțială
6.	Impozit pe venit de 10% de la 1 ianuarie 2018 pentru toate salariile brute mai mari de 2.000 de lei	Realizat {8}
7.	Scăderea CAS pentru salariați la 25% la 1 ianuarie 2018 (la grupa a I-a de muncă la 29% și la grupa a II-a de muncă la 33%	Realizat {8}
8.	Scăderea CASS pentru salariați la 10% din 1 ianuarie 2018	Realizat {8}
9.	Impozit pe venit 0% pentru pensionari la 1 ianuarie 2017 pentru pensiile de sub 2.000 de lei brut	După 1 februarie 2017 (Legea nr. 2/2017) – Suma neimpozabilă la calculul impozitului pe venit  ajunge la 2.000 lei. CASS se suportă de la bugetul de stat{9}
10.	Impozit de 10% din suma care depășește 2.000 de lei pensie. – 0% pentru CASS pentru pensionari de la 1 ianuarie 2017.	Realizat (10% este o consecință a reducerii generale a impozitului pe venit de la 16% la 10% începand cu ianuarie 2018)
11.	Impozit pe profit pentru centre de cercetare-dezvoltare – 0% (scutire 10 ani), de la 1 ianuarie 2018	10 ian 2017: „Firmele cu activități în sectorul cercetare-dezvoltare și inovare vor fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de zece ani, potrivit unei prevederi din ordonanța de urgenta publicata la finalul săptămânii trecute în Monitorul Oficial. {10}. NB: Așadar, măsura a fost luată cu un an în avans.
12.	Impozite pe dividende – 0%	6 Iulie 2018: Veniturile obținute de asociații sau acționarii societăților comerciale sub forma de dividende se impozitează cu o cota de 5% din valoarea bruta a acestora, impozitul fiind final{11} NB: Acest obiectiv nu a fost atins!
Creștere economică
13.	Creșterea PIB-ului de la 758 miliarde de lei în 2016 la 1.014 miliarde de lei în 2020	INS: în 2017, PIB a fost de 858,3 miliarde lei, în creștere cu 6,9% față de 2016 {12} (cea mai mare creștere din UE). Pentru 2018 Comisia Națională de  Prognoză a estimat o creștere a PIB-ului la 907,9 miliarde lei{2} Ulterior, această prognoză a fost ridicată la 929,952 miliarde lei {13} NB: Există, așadar, șanse serioase ca obiectivul prevăzut în Program să fie îndeplinit și chiar depășit
14.	România va avea a 13 economie în UE (înaintea Cehiei, Portugaliei sau Greciei). În prezent, ocupă locul 17.	Anul trecut (2017), România alerga umăr la umăr cu Cehia, Portugalia și Grecia în cursa mărimii economiei, în grupa 1,2-1,3% din PIB-ul UE 28{14} Produsul Intern Brut al României a fost de 187,8 miliarde euro în 2017, depășindu-l pe cel al Greciei, de 177,7 mld. euro. Economia românească a urcat, astfel, o poziție în topul european, ajungând pe locul 16 din 28 în rândul statelor membre UE {15} NB: În acest an (2018), România are șanse mari să depășească Cehia și Portugalia, dacă va continua să aibă o creștere economică mai mare decât a celorlalte țări europene.
15.	Creșterea PIB/locuitor până la 70% din media UE.	În prezent, consumul individual efectiv (un indicator care arată bunăstarea gospodăriilor) este de 68% din media europeană. Cât privește Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, țara noastră acoperă doar 63% din media UE {16} NB: atingerea obiectivului de 70% mi se pare greu de realizat, chiar și în condițiile păstrării unui ritm înalt de creștere a PIB.
Locuri de muncă
16.	Creșterea numărului de salariați cu normă întreagă de la 4,57 milioane de persoane în 2016 la 5,6 milioane în 2020	În aprilie 2018, numărul total de contracte aflat în evidența Ministerului Muncii, adică salariații, se ridica la 6.303.522 de  contracte, dintre care 5.821.822 sunt pe perioada nedeterminată, iar 481.700 sunt pe perioada determinată{17} NB: Ținta prevazută de Program a fost atinsă și depașită încă din aprilie 2018.
Venituri la buget. Deficitul bugetar
17.	Veniturile la Bugetul general consolidat vor crește de la 231 miliarde de lei în 2016 la 330 miliarde de lei în 2020.	NB: Veniturile la Bugetul general consolidat au fost de 251,8197 miliarde lei în 2017 {18} și de 110,8975 miliarde pe primele 5 luni din 2018 {13} Însumate, aceste venituri sunt de 362,72 miliarde lei în 17 luni, adică 21.336 miliarde lei lunar sau 256 miliarde lei pe an – o diferență de 25 miliarde lei față de anul 2016. Înmulțind această diferență cu 4 ani (2017-2020) obținem un plus de venit anual, în 2020, de 100 miliarde lei, care ar asigura un venit de 331 miliarde lei depășind, deci, ținta de 330 cu un miliard de lei. UPDATE: Pe 19 iulie a.c. ANAF a anunțat că, pe primele 6 luni, a colectat venituri bugetare 2018 în sumă totală de 112.795,4 mil.lei, ceea ce reprezintă o depășire cu 13,5% față de anul trecut {26}
18.	Deficitul bugetar va scădea de la 2,9% în 2016 la 2% în 2020.	Conform MFP, România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări (ținta anuală stabilită de 2,75% din PIB) În 2017, deficitul bugetar a fost 2,88% din (PIB), arată datele Ministerului Finanțelor, publicate vineri. Ținta anuală stabilită pentru anul trecut a fost de 2,96% din PIB{19} Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018 a fost construit pe un deficit cash estimat la 2,97% din PIB {20} NB: Este greu de estimat care va fi deficitul bugetar în 2020!
19.	Stoparea externalizării profiturilor de către firmele transfrontaliere	Măsura este motivată de faptul că, în 2015, de pildă, firmele cu capital privat românesc aveau o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine 49%, însă profitul declarat al firmelor românești a fost de 27 mld. lei, triplu față de profitul declarat de firmele străine {21} NB: Baza legală a măsurii este OUG nr. 79/2017 – modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care se urmărește și transpunerea  în legislația naționala a prevederilor Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență  directă asupra funcționării pieței interne
Investiții
20.	Crearea unui fond suveran de dezvoltare și de investiții	La începutul lunii iunie 2018, Parlamentul a adoptat legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții {22}
21.	Investiții de 44 miliarde de lei până în 2020, altele decât cele din fonduri europene	Investițiile în economie au crescut cu 6,4% în 2017, la 78 mld. lei. Pe activități ale economiei naționale în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în construcții, cu 7,1 puncte procentuale. O treime (33,4%) din investițiile nete au fost orientate către industrie, fiind în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de anul 2016 {23} În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoare negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semni-ficativă a lucrărilor de construcții nerezi-dențiale și civile. Creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de taxe, de îmbunătățirea constanta a absorbției fondurilor și de expansiunea volumului de creditare{24}
Fonduri europene
22.	Fonduri europene: 92,3 miliarde de lei (20,241 mld euro – n.n.)  până în 2020	Conform unui document publicat de Ministerul Finanțelor Publice, în primele cinci luni ale anului 2018, România a primit de la UE 1.584 mld euro{25} NB: Prin extrapolare, aceasta înseamnă o viteză de atragere de fonduri europene de 316,8 milioane euro pe lună (1.584:5). Dacă această viteza ar fi valabilă pentru întregul interval 2017-2020, ar rezulta 15.206,4 milioane euro (316,6 x 48), ceea ce înseamnă 69.341,184 milioane lei (15206,4 x 4.56 lei/euro), mult sub ținta de 92,3 miliarde lei.

 

 

Surse bibliografice

 

{1} http://www.portal-resurseumane.ro/salarizare-si-contributii-134/salariul-mediubrut-in-2017-cum-a-evoluat-in-ultimii-5-ani-15293.html

{2} https://www.digi24.ro/stiri/economie/sapte-indicatori-ai-economiei-in-2018-854166

{3} https://www.avocatnet.ro/articol_44567/Salariul-minim-2017-1450-de-lei-de-la-1-februarie.html

{4}  http://legislatiamuncii.manager.ro/a/23081/evolutia-salariului-minim-pe-economie-in-perioada-2013-2017.html

{5}  http://www.capital.ro/punctul-de-pensie-va-ajunge-la-1775-de-lei.html

{6}  https://www.avocatnet.ro/articol_47244/Cotele-de-TVA-aplicabile-in-2018.html

{7}  http://contabilul.manager.ro/a/23143/camera-deputatilor-a-adoptat-tva-de-9-de-cand-va-fi-introdusa-taxa-si-pentru-ce-servicii.html

{8}  https://legestart.ro/infografic-contributiile-sociale-2018-ce-cat-si-cine-plateste/

{9}  https://legestart.ro/impozitarea-pensiilor-trecut-prezent-si-viitor-contextul-revolutiei-fiscale/

{10}  http://www.zf.ro/companii/700-de-firme-de-cercetare-scutite-de-impozitul-pe-profit-timp-de-10-ani-16054728

{11}  https://www.avocatnet.ro/t14644/impozit-pe-dividende-2018.html

{12}  http://www.mediafax.ro/economic/ins-in-2017-pib-a-fost-de-858-3-miliarde-lei-in-crestere-cu-6-9-fata-de-2016-17120427

{13}  http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31052018.pdf

{14}  http://www.zf.ro/business-international/romania-a-ajuns-in-grupa-cu-cehia-portugalia-si-grecia-in-cursa-pentru-marimea-economiei-ungaria-a-fost-intrecuta-in-2006-17214116

{15}  https://www.presalocala.com/2018/05/23/romania-a-depasit-grecia-la-pib-se-apropie-de-cehia-si-portugalia/

{16}  https://www.antena3.ro/economic/romanii-sunt-ultimii-din-europa-la-puterea-de-cumparare-474603.html

{17}  http://evz.ro/salariati-pensionari-romania.html

{18}  http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCdecembrie2017.pdf

{19}  https://www.rfi.ro/economie-100806-deficit-bugetar-crescut

{20}  http://www.economica.net/deficit-bugetar-estimat-la-2-97prc-din-pib-in-2018-in-sectorul-bugetar-se-mentin-o-serie-de-restrictii-proiect_146939.html

{21}  http://www.zf.ro/companii/concluzie-surprinzatoare-capitalul-privat-romanesc-raporteaza-profit-trei-ori-mare-cel-strain-afaceri-egale-cele-10-concluzii-studiului-afacerile-firmelor-romanesti-vs-multinationale-16162410

{22}  http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/parlamentul-a-adoptat-legea-de-infiintare-a-fondului-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-17245541

{23}  http://www.zf.ro/companii/industrie/investitiile-in-economie-au-crescut-cu-6-4-in-2017-la-78-mld-lei-17055552

{24}  http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=999599952

{25}  http://www.fonduri-ue.ro/fluxuri-financiare

{26} https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/20180719190315_693-19.07.2018-%20comunicat%20incasari.pdf

 

 

ADDENDA

 

Autorul se vrea dincolo de disputa partinică – atenție, nu politică! – dintre cele două poluri de Putere, numite în virtutea inerției de analiză „stânga și dreapta“ și, în cazul de față, Putere și Opoziție. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, este un gest salutar, mai ales pentru sănătatea de gândire a cititorilor, care sunt agresați de informații care, în cele mai multe cazuri, îi derutează, fiindcă nu sunt informații veritabile, ci „dezinformații“.

În acest sens, să ne amintim că, în 2014, într-o declarație politică fulminantă făcută în Parlament de către deputatul Ion Stan – fost președinte, apoi, vicepreședinte al Comisiei parlamentare de control al S.R.I. –, declarase că „președintele, guvernul, BNR și șeful delegației FMI la București au falsificat controlat datele economice ale țării, în frunte cu PIB-ul, care a fost subapreciat cu 20% pentru a se justifica contractarea unor noi împrumuturi de la FMI“[9]. Declarația a rămas fără urmări pentru cei denunțați, dar autoritățile au cerut arestarea lui: colegii săi parlamentari s-au solidarizat și au refuzat să fie arestat.

Așadar, trebuie să fim circumspecți, chiar foarte circumspecți, cînd avem în față date statistice furnizate de Guvern. Mai ales că, să ne reamintim iarăși, în 2009 Traian Băsescu împrumutase de la F.M.I. 20 de miliarde de euro, dar în 2010 „a tăiat pensiile și salariile pentru că nu sunt bani la buget“. Dar unde se duseseră cele 20 de miliarde de euro? Pe Apa Sâmbetei?!

Le-am fi găsit și acolo, căci hîrtia pe care este tipărit euro este ușoară și ar fi plutit! Nicolae Ceaușescu împrumutase circa 20 de miliarde de dolari în 1970 și, pînă în 1989, cînd a fost asasinat, a făcut din România cea mai puternică țară din Sud-Estul Europei. Acum, guvernele postdecembriste au adus-o pe ultimele locuri în Europa, la toți indicatorii! Ceea ce echivalează cu trădarea de țară – crimă imprescriptibilă și, de preferat, executabilă imediat!

Cred că suntem împinși de Istorie să aplicăm axioma Chelaru: „Greșeala se iartă, eroarea se repară, trădarea se execută!“

Apoi, autorul relevă că, din datele statistice credibile – căci, vedeți, le acreditează și diversele comitete și comiții europene, care, nu-i așa, ne vor mereu numai binele! –, reiese că, sub guvernarea PSD-ALDE, pensiile și salariile au crescut. Dar nu rezultă cum au crescut prețurile – la toate bunurile, îndeosebi la cele de larg consum – și de aici, nu se distinge diferența dintre salariul nominal și salariul real, adică puterea de cumpărare a monedei naționale, care, în fapt, este în continuă devalorizare față de euro și de alte monede europene.

Cît despre afirmația autorului cum că „alternanța la Putere ar fi chezășia democrației“, ar fi validă dacă dihotomia clasei politice în „dreapta și stînga“ ar avea conținut și nu ar fi decît o singură clasă politică, nediferențiată pe culori – roșie, brună, albastră –, întrucît clasa politică are o singură „culoare“, neagră: este clasa politică hrăpăreață. Materialele despre „clicocrația cleptocrată“ – care este constituită chiar din „stînga și dreapta“ – sunt prea documentate pentru a mai lua de bună această departajare: toți sunt „hoți“, aceeași „ciumă“, indiferent că este „roșie“ sau „albastră“[10]!

Ca atare, așteptăm din partea autorului un material obiectiv și la fel de plauzibil despre diferența dintre salariul nominal și puterea de cumpărare a monedei naționale, și cum se reflectă această diferență în calitatea vieții cetățeanului, față de care „statul este obligat (…) să îi asigure un nivel de trai decent“, conform art. 47 al Constituției[11].

Afirmația din acea vreme a lui Traian Băsescu[12], care lăuda statul „minimal“ – impunînd, deci, o politică de austeritate –, că statul nu trebuie să se mai ocupe de cetățean, care trebuie lăsat să se descurce singur, este un adevărat atentat la securitatea națională.

Ce-ar fi dacă și cetățeanul nu trebuie să se mai ocupe de stat, să declare grevă fiscală, să nu mai plătească dările către stat – impozitele și nenumăratele taxe –: ar mai exista statul?!

Cred că o bună încheiere a acestei completări este mirarea jidanului mucalit: „De ce înainte, cînd era așa de rău, era așa de bine, iar acum, cînd e așa de bine, e așa de rău?!“

 

Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu

 

 

 

[1] Antena 3, 24 Iun 2017:  https://www.antena3.ro/politica/traian-basescu-critici-dure-la-adresa-programului-de-guvernare-al-psd-420303.html

[2] Mircea Cosea 2018-03-01: http://www.ziare.com/politica/guvern/un-handicap-important-al-programului-de-guvernare-1504008

[3] Evenimentul zilei, 13 iulie 2017: http://evz.ro/previziuni-economist-celebru-criza.html

[4] 02-04-2018: http://www.diacaf.com/stiri/economic/am-intrat-in-criza-bugetara-vesti-proaste-pentru-romani_71648189.html

 

[5] 29 iunie 2018: http://www.mediafax.ro/economic/isarescu-stabilitatea-financiara-a-tarii-este-solida-bnr-a-obtinut-profit-in-2017-17324866

[6] Ministerul Finanţelor: http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=999599952

[7] 9.11.2017 : http://www.economica.net/prognoza-ce-pentru-romania-deficitul-bugetar-ar-putea-urca-la-3-9prc-din-pib-in-2017-economia-va-creste-cu-5-7prc_145941.html

[8] Cotidianul, 10.10.2016: https://www.cotidianul.ro/cele-mai-mari-promisiuni-electorale-ale-pnl-si-psd/

 

[9] Cf. https://www.cotidianul.ro/de-ce-l-a-exclus-ponta-din-psd-pe-deputatul-ion-stan-imediat-dupa-declaratiile-incendiare-care-acuzau-regimul-basescu-de-conspiratie-si-tradare-nationala-in-beneficiul-fmi/; http://www.ziare.com/ion-stan/proces/ion-stan-seful-sri-m-a-amenintat-sri-dezminte-1204490; http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/cazul-ion-stan/

[10] Cf. http://monitorsri.blogspot.com/2012/01/ati-votat-cleptocratia-ati-ramas-cu.html; http://monitorsri.blogspot.com/2012/04/scursurile-din-pdl-se-preling-in-usl.html

[11] Cf. https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-47-constitutie

[12] Cf. https://www.hotnews.ro/stiri-esential-8116331-traian-basescu-statul-nu-are-resurse-ingrijeasca-fiecare-cetatean.htm , http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7097&idm=1,106&idl=1