Cumplitul efect advers “mielita transversă” apare si la multe alte vaccinuri…

Istoriile împletite ale mielitei și vaccinurilor

Cu toate că nu mai puțin de 38 de vaccinuri Covid-19 sunt in faza de evaluare clinică, o mâna de candidați a fost capul turmei încă de la începuturi, inclusiv vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford în tandem cu gigantul biofarma britanic AstraZeneca. Ajutată la pachet de enorma infuzie de 1,2 miliarde USD din banii contribuabililor americani și de cele 750 milioane USD venite din partea organizațiilor globaliste din sănătate susținute de Bill Gates, instalarea hotărâtă a Universității Oxford în fruntea acestei curse a fost susținută și de mass-media favorabilă, așa cum a fost în cazul unei recente declarații a CBS despre cum vaccinul Oxford este „privit de majoritatea ca fiind unul dintre cei mai puternici concurenți, dacă nu cel mai puternic, între multele vaccinuri anti-coronavirus care se află în diferite faze de testare.” [subl.aut.]

În mod ciudat, CBS a furnizat această laudă răsunătoare la puțin timp după ce Oxford și AstraZeneca au anunțat oprirea temporară a testelor clinice în cinci țări. Anunțul inopinat a fost făcut după ce unei paciente, aflată la a doua doză de vaccin, i-a apărut un efect advers grav – o demielinizare numită mielită transversală (MT) asociată cu dureri, slabiciune musculară, paralizie  și cu probleme la intestinul subțire și la vezica urinară. Două treimi dintre cei care suferă de mielină transversală rămân cu dizabilități permanente. Ceva mai târziu, AstraZeneca a dezvăluit că pauza din septembrie era, de fapt, a doua din ultimele două luni. Primul incident – inițial nefăcut public – a apărut în iulie, când un alt participant britanic a căpătat mielită transversală după o doză de vaccin și a sfârșit prin a primi un diagnostic nou-nouț de scleroză multiplă. Mielita transversală este binecunoscută ca fiind uneori „primul simptom al unei boli auto-imune sau median-imune cum este scleroza multiplă.

„În SUA, mass-media și oficialii celor mai importante instituții naționale de sănătate s-au grăbit să interpreteze cele două pauze ca fiind parte din procesul de verificări de siguranță și ca o dovadă că se lucrează cu grijă, sugerând că aceste incidente pot fi și doar o coincidență.”

Potrivit New York Times, nu doar că AstraZeneca „nu a informat imediat publicul despre problemele neurologice ale fiecărui participant,” dar nu a spus de fapt nimic în public până când „informația nu a fost scursă și publicată de STAT”. În aceste condiții, decizia de a reîncepe testele clinice la câteva zile după pauza din septembrie a ridicat multe sprâncene dar, cu toate acestea, Secretarul Britanic al Sănătății a salutat decizia, catalogând-o drept „o veste bună pentru toată lumea” – dar mai cu seamă pentru AstraZeneca, cea care și-a văzut prețul acțiunilor revenind serios după o prăbușire a valorii de piață de 11,3 miliarde la anunțarea celei de-a doua pauze. În SUA, mass-media și oficialii celor mai importante instituții naționale de sănătate s-au grăbit să interpreteze cele două pauze ca fiind parte din procesul de „verificări de siguranță” și ca dovadă că „se lucrează cu grijă”, sugerând că aceste incidente pot fi și doar o „coincidență”. Rămâne de văzut dacă cei 18 000 de participanți la testele clinice se vor simți mai în siguranță după aceste fraze liniștitoare dar mai ales datorită echivocei fișe de observare a participantului (datată 11 septembrie), în care se spune că incidența mielitei transversale sau a acesteia însoțită de scleroza multiplă „este fie considerată improbabilă a se asocia cu vaccinul, fie nu este suficient dovedită pentru a spune cu siguranță că boala are sau nu legătură cu vaccinul”.

„… efecte printre care demielinizarea și paralizia… sunt printre vătămările cele mai dese pentru care americanii (mai ales adulți) au înaintat cereri de despăgubire către Programul Național de Despăgubire pentru Daune Cauzate de Vaccinuri.”

Mielita transversală nu e ceva nou

După apariția știrii că testele clinice ale Oxford/AstraZeneca au fost întrerupte, căutările pe internet despre „mielita transversală” au explodat deși termenul „mielită” nu este unul nou. Mielita, care înseamnă o un proces inflamatoriu care afectează măduva spinării, nu este numai o componentă a mielitei transversale dar și a encefalomielitei și a encefalomielitei diseminate acute (EMDA) – care implică inflamații deopotrivă la nivelul creierului și al măduvei spinării – și, de asemenea, a mielitei acute flaccide și, desigur, a poliomielitei. Experții se referă la aceste boli ca fiind forme de „vătămări ale măduvei spinării necauzate de lovituri”.

Pe baza analizei informațiilor publicate pe website-ul U.S Court of Federal Claims [Curtea pentru Petiții Federale a SUA este curtea de justiție care analizează petițiile americanilor împotriva guvernului și a instituțiilor federale – n.tr.], îmbolnăvirile care presupun demielinizarea și paralizia – MT, EMDA, sindromul Guillain-Barré (SGB) și polineuropatia inflamatorie demielinizantă cronică – se numără printre vătămările cele mai dese pentru care Americanii (în principal adulți) au înaintat cereri de despăgubire către Programul Național de Compensații pentru Vătămări Cauzate de Vaccinuri din SUA (NVICP). Sindromul Guillain-Barré este în prezent a doua dintre vătămările pentru care s-au acordat cele mai multe compensații. Dintre cele 330 petiții privind mielita transversală depuse până în prezent, programul a acordat despăgubiri de cca 150 milioane USD pentru 266 petenți (inclusiv pensiile estimate), respingând 55 de petiții iar pentru alte 9 urmând să dea o rezoluție.

În primii ani, cei mai mulți dintre petenții NVICP au legat mielita transversală de vaccinurile împotriva Hepatitei B dar, în ultimii ani, vaccinurile antigripale și cele Tdap (tetanos-difterie-pertussis) au devenit principalii suspecți. O revizuire sistematică a cazurilor de mielită transversală culese între 1979-2009 coroborate cu aceste petiții ne relevă că 37 de cazuri de MT asociate cu vaccinuri multiple administrate bebelușilor, copiilor sau adulților (inclusv contra hepatitei B, rujeolă-orion-rubeolă sau DTP) și arată că simptomele pot apărea oricând în intervale de la câteva zile la câteva luni și, posibil, la câțiva ani de la vaccinare. Un raport mai recent publicat de aceeași cercetători descrie, de asemenea, un caz de mielită transversală apărut după adminstrarea unui vaccin contra gripei H1N1. Autorii concluzionează:

„Inducerea mielitei transversale în faza post-imunizare este plauzibilă avându-se în vedere creșterea frecvenței cazurilor raportate în literatura medicală și care demonstrează acest fenomen dar și datorită creșterii dovezilor biologice privind o patogeneză autoimună post-vaccinare.”

Semnalări suplimentare ale mielitei

Este necesar să ne amintim că, din punct de vedere istoric, primele rapoarte despre semnalarea mielitei vin de la apariția trendului de vaccinare pediatrică și în paralel chiar și cu răspândirea practicii de administrare a injecției. De exemplu, descriind o epidemie de poliomielită din 1949, un cercetător australian a semnalat „o legătură, într-un număr de cazuri, dintre injectarea unui agent imunizant și dezvoltarea subsecventă a poliomielitei paralitice”. De fapt, terapeuții din acele vremuri au lansat termenii „provocare de poliomielită” și „provocare de paralizie” pentru a descrie cazurile care au apărut în urma injecțiilor pediatrice. În 1990, constatările apariției paraliziei post-vaccinare din Africa și India – mielită acută flaccidă și paralizie acută flaccidă – au aprins un nou interes pentru bolile „polio-ceva” și pentru fenomenul provocării și, în ultima decadă, cercetători africani și indieni (dar nu și investigatori americani) au continuat să indice vaccinurile și injecțiile drept cauze ale paraliziei acute flaccide.

„Apariția nu a unui caz de mielită transversală ci a două – o posibilitate considerată a fi «rară» – ar trebui să aprindă un bec roșu….”

Un alt motiv pentru care pot fi puse sub semnul îndoielii încercările vădite ale Oxfordului de a disocia cele două cazuri de mielită transversală de vaccinul său îl reprezintă informațiile deja disponibile în instrucțiunile puse chiar în pachetul cu vaccinul. Instrucțiunile din cutiile vaccinurilor de pe piața americană leagă mielita transversală – fie pe baza datelor clinice, fie pe baza datelor post-vânzare – de 11 vaccinuri diferite, inclusiv vaccinuri care implică diferite combinații de varicelă, hepatită B, virusul papilloma uman, gripă, pojar și meningită. Pentru bolile etichetate drept „mielită”, „encefalomielită” și „encefalomielită acută”, instrucțiunile le corelează cu unele dintre aceleași vacinuri plus șase altele (inclusiv cele împotriva hepatitei A si difteriei, tetanosului și pertussisului). Douăzecișiunu de vaccinuri diferite au în instrucțiunile lor menționat și sindromul Guillain-Barré (caracterizat de asemenea de slăbiciune musculară și paralizie) drept un efect advers.

Apariția nu a unui caz ci a două de mielită transversală – o posibilitate considerată a fi „rară” – ar trebui să aprindă un bec roșu pentru că vacinul contra Covid-19, conform celor spuse chiar de dezvoltatorii lui, este unul foarte reactogen. Raportul din iulie, publicat în The Lancet (aproximativ în aceeași perioadă cu apariția primului incident de mielită tansversală) chiar de cercetătorii Oxford, a indicat că o doză din vaccinul Oxford/AstraZeneca a avut un „profil reactogen” mai ridicat (un răspuns inflamatoriu mai puternic) decât vaccinul contra meningitei, cu care era comparat. Asta ca să nu mai spunem că, dacă tot este folosit pentru comparație vaccinul contra meningitei, acesta este notoriu pentru efectele sale adverse – inclusiv mielită transversală. Comentând asupra acestui aspect, un observator care este în favoarea eforturilor pentru un vaccin Covid-19 dar pune sub semnul întrebării decizia grupului Oxford de a nu folosi o soluție salină inertă placebo, a remarcat: „comparația vaccinului experimental Covid-19, care s-a dovedit până acum că produce un nivel semnificativ de reacții fizice… cu vacinul contra meningitei, care poate cauza și el aceste efecte adverse temporare, va pune vaccinul COVID într-o lumină mai favorabilă.”

„Ceea ce nu spun website-urile este despre obiceiul AstraZeneca de a ascunde conștient și sistematic informațiile despre produsele lor și de a plăti milioane pentru amenzi și despăgubiri pentru afirmații false.”

Un obicei periculos?

Într-o critică surpinzător de zgârcită a administrării greșite de către Oxford și AstraZeneca a celor două incidente de mielită transversală, cotidianul New York Times nota de curând că „apariția chiar și a unui caz printre miile de participanți la teste ar trebui să fie un semnal de alarmă” și a adăugat că „mai multe cazuri confirmate… ar putea fi suficient pentru a opri complet demersurile AstraZeneca în privința vaccinului”. Cu aceleași cuvinte tranșante s-a exprimat și un expert în vaccinuri intervievat de Times: „Dacă apare un al treilea caz de îmbolnăvire neurologică în grupul de vaccinați, atunci acest vaccin s-ar putea să dispară.”

La vremea pauzei clinice din septembrie, website-ul de investiții The Motley Fool sublinia că AstraZeneca este în strânsă competiție cu ceilalți concurenți „pentru a fi prima companie occidentală care dezvoltă cu succes un vaccin COVID-19”. Notând că prima rundă de vaccinuri Covid-19 „se așteaptă din partea producătorilor de a fi de calitate înaltă”, site-ul de investiții a speculat că pauza testelor clinice ar putea da celor de la Pfizer și Moderna „un avans important”. Pe de altă parte, mai spune site-ul, „acest vaccin nu este un produs de o importanță capitală pentru această companie farma de top [AstraZeneca]”.

Ceea ce website-uri ca The Motley Fool nu menționează este obiceiul AstraZeneca de a ascunde „în mod conștient și sistematic” informațiile negative despre produsele lor și de a plăti milioane pentru amenzi și despăgubiri pentru afirmații false. După cum sublinia Jeremy Loffredo într-un comentariu pentru Children’s Health Defense, acest obicei comportamental ar trebui luat în calcul atunci când încercăm să înțelegem dacă Oxford/AstraZeneca au luat decizia corectă atunci când au reînceput testele. Ca să folosim cuvintele unui fost profesor al Școlii de Medicină de la Harvard, „Pericolele ca publicul să primească un vaccin netestat suficient și nesigur sunt [deja] covârșitoare” iar „vălul opac” care limitează transparența testării unui vaccin și a procesului de aprobare nu face decât să înrăutățească situația.

Abonați-vă pentru a primi noi știri și informații de la Robert F. Kennedy, Jr și de la Children’s Health Defense. CHD are în plan multe strategii, inclusiv de natură juridică, în efortul său de a apăra sănătatea copiilor noștri și de a face dreptate celor care deja au fost vătămați. Ajutorul vostru este esențial pentru succesul misiunii CHD.