Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Incorect Politic
Septembrie 4, 2022
Cum și când am ajuns o colonie?
Via Certitudinea:
În mărturia precedentă am văzut cum au slujit juriştii interesele uzurpatorilor, promovînd formula perfidă: „Statul nu e obligat să dea înapoi proprietăţile de la ţară nimănui – deci le dă cui vrea, cum vrea, unde vrea”. Căci aici e vorba de „reconstituire”- nu de „restituire”- de o nouă/originală re-împroprietărire. Ceea ce deschidea mafiei larg front de jaf funciar; dar ar fi putut avea măcar partea bună de a avataja actualii locuitori ai României.
Balul reparaţiilor postcomuniste începînd normal/naţionalist, legea 18/1991 operînd numai pentru cetăţenii români (dar de oriunde – deja o concesie păgubitoare, căci utilitatea socială ar fi justificat condiţia domiciliului în România şi poate chiar a obligaţiei de revenire pe terenul atribuit, sau a exploatării asociative). Ulterior, preferinţele legiuitorilor s-au răsturnat straniu/nejustificabil, în favoarea celor de afară, fiind epurată condiţia expresă a cetăţeniei din legea 10/2001 – pe baza căreia urmau a se distribui imobilele din oraş; de data asta, pentru a se recrea continuitatea proprietăţii, s-a botezat operaţia „restituire”.
A fost un timp invocată interzicerea constituţională a achiziţiei terenurilor de către străini; care nu a împiedicat „retrocedările” altor categorii de imobile; apoi a fost inventat un super-original „drept special de folosinţă”, pentru imobilele distribuite „tranzitoriu” clientelei externe (majoritar evreii şi germanii ce ne-au părăsit în timpul comunismului), drept pentru care le permitea să facă orice cu terenul şi putea să se transforme în proprietate clasică, după ce respectivii obţineau cetăţenia (dacă o pierduseră). Complicaţie la care s-a putut renunţa (pentru deţinătorii de cetăţenii europene) la schimbarea Constituţiei din 2003 (întru intrarea în UE) – cînd s-a deschis fatal calea înstrăinării terenurilor româneşti. Astfel ne-am întors la statutul de colonie.
Statutul de colonie al Romaniei l-au impus americanii ajutati de Securitate (S.R.I mai nou) imediat dupa lovitura de stat din decembrie 1989 pusa la cale si pusa in aplicare de Securitatea romana+KGB/GRU si CIA si punct.
Corect.
Ce prostie! Silviu Brucan era Securitatea? De aceea “revolutionarii” i-au bagat la inchisoare pe liderii Securitatii?
Pentru mai multe detalii cititi-l pe prof. Corvin Lupu
Da. Corvin Lupu le zice bine
Dar nu spune “Lovitura de stat PUSĂ LA CALE ŞI PUSĂ ÎN APLICARE DE SECURITATEA ROMANĂ…” (precum nebunul de pe aici), ci considera ca Securitatea a tradat, desi la Iasi si la Bucuresti Securitatea a actionat impotriva “revolutiei”, si nici la Bucuresti nu a sustinut-o activ, fiind acuzata de unii istorici doar de noncombat (de parca se putea lupta pana la capat cu armata, cand de fapt aceasta, armata, l-a tradat pe Ceausescu) sau ca nu l-ar fi informat pe Ceausescu, desi alte probe arata ca generalul Iulian Vlad, seful Securitatii, l-a informat mereu corect pe Ceausescu.
Da, armata a tradat tara nu securitatea.
Securitatea avea in total numai 8000 de angajati si nu avea armament.
Armata trebuia sa apere tara sa nu devina o colonie. Armata a contribuit activ la distrugerea tarii care a crescut-o, inarmat-o si platit-o.
Si-a asasinat cimandantul si s-afacut pres la picioarele dusmanilor Romaniei.
Securitatea a fost cel mult lasa si inactiva.
Securitatea a trădat țara, nu armata.
Securitatea a permis răzmeriței de la parohia lui Tokeș să crească în așa fel încât să nu mai poată fi reprimată decât cu sânge.
Armata Română și-a făcut datoria, dar a fost sabotată de Securitate, care a fost mult mai activă decât crezi.
Îți recomand cartea profesorului Corvin Lupu: Trădarea Securității de la decembrie 1989.
Ha! Aşa de ”aranjori ai revoluţiei” au fost şefii Securităţii că au plătit cu închisoarea şi cu pensiile lor pe revoluţionari după aceea.
Fostul şef al Securităţii Timiş, Traian Sima, a stat şase ani în închisoare pentru contribuţia sa la ”reprimarea revoluţiei” de la Timişoara, din decembrie 1989, după care l-a jupuit de bani şi ”revoluţionarul” Marius Mioc, beneficiar şi de indemnizaţie grea de ”revoluţionar”. S-a împuţit de atunci România de ”revoluţionari” guralivi şi nesătui, care pozează în ”eroi” şi ”revoluţionari veterani”. Le-a devenit o meserie.
Astfel, în 2000, ”revoluţionarul” Marius Mioc i-a dat în judecată pe Traian Sima, fostul şef al securităţii, Radu Tinu, adjunctul securităţii şi pe Filip Teodorescu, de la Securitatea din Bucureşti, pentru arestare ilegală în timpul Revoluţiei. În 2007, Traian Sima a pierdut procesul civil cu Marius Mioc şi a fost nevoit să îi plătească ”revoluţionarului”, timp ce trei ani, o treime din pensia sa.
La Iaşi, pe 14 Decembrie 1989 Securitatea a reuşit să reprime total ”lovitura de stat” / ”revoluţia”, unde şi trebuia să înceapă, având aproape graniţa cu Uniunea Sovietică, ce îşi şi infiltrase agenţii care aopi s-au deplasat la Bucureşti.
https://www.mediafax.ro/revolutie-30/14-decembrie-1989-a-inceput-sau-nu-revolutia-la-iasi-18666515
La Timişoara Securitatea a reuşit doar parţial, iar la Bucureşti armata l-a trădat pe dictatorul comunist (l-a execuţia sa Ceauşescu a cântat Internaţionala comunistă, nu vreun cantec national românesc; asta lasa el posteritatii) apoi armata s-a îndreptat să execute Securitatea (cazul lui Gheorghe Trosca şi al camarazilor săi). România a fost trădată apoi de către cei care i-au furat revoluţia poporului, adevărata revoluţie, naţională şi anticomunistă, dar pe atunci şefii Securităţii erau deja arestaţi.
Ha! Aşa de ”aranjori ai revoluţiei” au fost şefii Securităţii că au plătit cu închisoarea şi cu pensiile lor pe revoluţionari după aceea.
Fostul şef al Securităţii Timiş, Traian Sima, a stat şase ani în închisoare pentru contribuţia sa la ”reprimarea revoluţiei” de la Timişoara, din decembrie 1989, după care l-a jupuit de bani şi ”revoluţionarul” Marius Mioc, beneficiar şi de indemnizaţie grea de ”revoluţionar”. S-a împuţit de atunci România de ”revoluţionari” guralivi şi nesătui, care pozează în ”eroi” şi ”revoluţionari veterani”. Le-a devenit o meserie.
Astfel, în 2000, ”revoluţionarul” Marius Mioc i-a dat în judecată pe Traian Sima, fostul şef al securităţii, Radu Tinu, adjunctul securităţii şi pe Filip Teodorescu, de la Securitatea din Bucureşti, pentru arestare ilegală în timpul Revoluţiei. În 2007, Traian Sima a pierdut procesul civil cu Marius Mioc şi a fost nevoit să îi plătească ”revoluţionarului”, timp ce trei ani, o treime din pensia sa.
La Iaşi, pe 14 Decembrie 1989 Securitatea a reuşit să reprime total ”lovitura de stat” / ”revoluţia”, unde şi trebuia să înceapă, având aproape graniţa cu Uniunea Sovietică, ce îşi şi infiltrase agenţii care aopi s-au deplasat la Bucureşti.
https://www.mediafax.ro/revolutie-30/14-decembrie-1989-a-inceput-sau-nu-revolutia-la-iasi-18666515
La Timişoara, Securitatea a reuşit doar parţial să-i oprească pe recoluţionari, căci ”propaganda străină” sau adevărul că regimul devenise induportabil au scos lumea în stradă, iar la Bucureşti armata l-a trădat pe dictatorul comunist (la execuţia sa Ceauşescu a cântat Internaţionala comunistă, nu vreun imn patriotic naţional românesc; asta lăsa el posterităţii, că a căzut pentru comunism) apoi armata s-a îndreptat să lichideze Securitatea (cazul lui Gheorghe Trosca şi al camarazilor săi). România a fost trădată apoi de către cei care i-au furat revoluţia poporului, adevărata revoluţie, naţională şi anticomunistă, dar pe atunci şefii Securităţii erau deja arestaţi.
Piaţa Universităţii era legionară, cel puţin prin liderul ei Marian Munteanu, dar regimul Iliescu-Petre Roman-Brucan a lichidat-o şi pe aceasta, să nu le mai stea nimeni în cale. Şefii Securităţii erau atunci în închisori sau, unii mai mici, erau fugiţi din Bucureşti.
În 30 de ani, cum-necum, s-a cam şters sau uitat informaţia participării evreilor la răsturnarea din decembrie 1989.
Maiorul Radu Tinu, şef adjunct al Securităţii Timiş, a arătat că încă din anul 1988, în momentul în care Bush şi Gorbaciov şi-au dat mâna, Securitatea ştia că sovieticii şi americanii acţionează pentru înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, iar că ceea ce a declarat după 1989 premierul maghiar despre antrenarea „rezistenţei româneşti“ în Ungaria pentru lovitura de stat, este adevărat.
Maiorul Tinu a mai arată cum, înainte cu câteva zile de declanşarea evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989, un evreu, „cadru al Serviciului maghiar, cetăţean austriac, a penetrat dispozitivul nostru, realizând o întâlnire şi o înregistrare video. Este vorba despre Rudolf Solomon, ulterior mare om de afaceri, cu firme în zona fierbinte Harcov [Ucraina]. Am totuşi satisfacţia că, la anchetă, Solomon a scris cu mânuţa lui cine l-a trimis la Tokes şi cu ce misiune“. După ce Rudolf Solomon a părăsit locuinţa lui Tökes din Timişoara, a fost reţinut de Securitate. Deşi legendat (acoperit) ca ziarist, avea asupra sa o bandă video ascunsă în hârtie igienică. Verificat la evidenţa operativă a Securităţii, s-a stabilit că era născut în România, la Odorhei.
Foştii ofiţeri de Securitate au acuzat în declanşarea „revoluţiei“ din 1989 implicarea serviciilor secrete străine KGB, CIA, AVO (maghiare), dar şi Mossad, adică evreii, care s-au şi regăsit la conducerea României „postrevoluţionare“.
Fyiii lui israel sunt singurul serviciu secret din lume, impartiti in “servicii secrete nationale” create de ei cu fondurile administrate de ei. Toate aceste servicii secrete controleaza armatele nationale si exista cu un singur scop; paza jurisdictiei lui Mamon pe tot pamantul, distribuirea banilor si recuperarea lor prin guverne(agentii fiscale).