Cum funcționează Activismul (I)

MNR
Incorect Politic
Septembrie 3, 2018

Pagina româneasca de Wikipedia nu ne oferă prea multe lămuriri despre activism, decât o definiție vaga, o referință istorică și o listă cu tipuri de activism, la care din nou nu ne sunt oferite prea multe detalii.

Ce omite să ne spună Wikipedia românească și ce înseamna toate aceste tipuri de activism, conform Wikipedia engleză?

Activismul înseamnă eforturile de a promova, de a întârzia, direcționa sau interveni în reforma socială, politică, de mediu sau economică din dorința de a aduce îmbunatățiri societății. Activismul variază de la a trimite scrisori ziarelor, la a atenționa oficialii, la a participa sau contribui la campanii politice, la a boicota afaceri, dar consistă și din forme demonstrative de activism, precum raliuri, marșuri stradale, greve, greva-foamei sau șederi (ocupări ale diverselor zone).

Activismul poate fi manifestat zi de zi printr-o multitudine de moduri, creare de artă (artivism), hacking (hacktivism), sau pur și simplu a te asigura în felul cum vei cheltui banii (activism economic). De exemplu poți refuza să cumperi mărfuri/bunuri de la o anumită companie pentru a protesta împotriva exploatării muncitorilor. Dar în lumea activismului, cel mai mare impact îl au protestele ce vin sub forma acțiunii colective, în care numeroși indivizi se coordonează în actul de protest pentru a avea un impact mai mare. Acțiunea colectivă care este organizată, care are un scop direct și este susținută pe o anumită perioadă de timp devine mișcare socială.

 

De-a lungul istoriei activiștii au folosit literatura, adică pamflete (în zilele noastre meme-uri) și cărți pentru a își răspândi mesajul și pentru a își convinge cititorii în legătură cu cauza lor. În zilele noastre se folosesc rețelele de socializare online pentru răspândirea mesajelor dar și pentru a angrena oamenii în participarea civică și acțiune colectivă, astfel se combină politica și tehnologia.

Nu ne interesează când a apărut, dar ne interesează când a explodat: prima oară în 1915, o dată cu mișcarea de sufragiu a femeilor, lupta pentru drepturi egale  și lupta pentru eliberarea sclavilor în SUA. Atunci s-a petrecut și primul val de feminism, despre care am scris aici.

A doua oară când a explodat activismul, a fost  în anii ’60, în celebra perioadă hippie, când a apărut mișcarea anti-familie, pro-avort și anti-tradiționalism, concomitent cu valul al doilea de feminism despre care am scris aici.

A treia mare explozie a activismului se petrece recent, după campania prezidențiala din SUA, concomitent cu valul al treilea de feminism, și cel mai radicalizat.

Activismul poate să funcționeze într-o multitudine de zone, judiciar, de mediu, de internet (tehnologic) și de design. În general cel mai mare volum de activism s-a concentrat pe schimbări aduse în politică sau practica guvernelor sau industriilor. Unii activiști încearcă să convingă anumite grupuri de oameni să își schimbe obiceiurile, și nu guvernele să își schimbe legile.

Dintre multele tipuri de activism o să ne concentrăm pe activismul de internet.

Din anii 1990, Internetul a fost folosit ca o unealtă de către activiști pentru mobilizarea susținătorilor și pentru comunicarea cauzelor. Au luat naștere diverse platforme speciale pentru activism, de exemplu siteuri de petiții, unde se strâng semnături online.

Prima oară când a fost observată puterea activismului de internet o dată cu protestele Primăverii Arabe, unde au fost afectate Tunisia, Libia, Siria, Yemen, Bahrain și Egipt. Toate acestea fiind considerate strategice pentru SUA și Israel. Browserul Tor și folosirea IP-urilor false au devenit populare, pentru acei activiști, pentru a evita să fie capturați de către forțele guvernamentale.

Activismul prin literatură a fost și este extrem de util. A fost folosit de feministe, de minorități, de luptătorii pentru egalitate.

Activism CEO, care se referă la liderii corporațiilor care iau o anumită atitudine publică în așa fel încât să nu pară că este o schemă care ar aduce profituri mai mari companiilor pentru care lucrează.

Politica de stânga susține egalitatea socială și egalitarismul, în opoziție cu ierarhizarea socială. În general implică grijă pentru cei care par să fie dezavantajați în relație cu ceilalți, dar și credința că în societate sunt inegalități nejustificate care trebuie să fie reduse sau înlăturate.

Politica de stânga este strâns legată de mișcările de stânga: mișcările pentru drepturile civile, mișcările feministe, mișcările anti-război, mișcările de mediu. Conform celor de aripa stângă, dezvoltarea umană înflorește când indivizii întrețin relații cooperante, ce se bazează pe respect reciproc, atunci când diferențele excesiv din statut, putere și avere sunt eliminate.

 

Concret activismul este, de cele mai multe ori, o manipulare ordinară, menită să creeze câștiguri financiare substanțiale anumitor grupuri de interese, sau să ajute la creșterea influenței grupurilor respective. Au existat mereu agitatori și activiști profesioniști, care au fost plătiți foarte bine pentru a își juca rolul. Aceștia au atras în jurul lor oameni naivi, ușor de influențat, pe care i-au folosit pentru susținerea diferitelor cauze. Activismul este frecvent în lumea vedetelor, cântăreți, actori, artiști, etc.

Șefii activiștilor plătiți apar de obicei sub forma unui consiliu de administrație. Organizațiile pe care le desfășoară aceste comitete sunt denumite uneori “organizații neguvernamentale” sau ONG-uri. Aceste ONG-uri de “activiști profesioniști” trebuie să obțină bani de undeva. pentru a putea să angajeze personal. Cel mai adesea, ONG-urile primesc finanțare sub formă de “donații caritabile”.

Aceste donații vin de multe ori de la corporații . Aceste corporații sunt capabile să finanțeze atât ONG-uri mari și mici, cât și “non-profit” deoarece: refuză să-și plătească suficient muncitorii, iar guvernul le acordă pauze fiscale . Aceste corporații lucrează împreună cu orașul, statul, poliția, proprietarii bogați și, desigur, dezvoltatorii imobiliari mari.

Dezvoltatorii înșiși pot să doneze o mulțime de bani ca scutire de impozit acestor ONG-uri. Corporațiile dau acești bani ONG-urilor să influențeze și să controleze opinia publică. ONG-urile vând un produs corporației: influența exterioară asupra problemelor comunității – încercând să controleze prin manipulare ce pot și ce nu pot face oamenii atunci când este vorba de propriile lor interese.

Corporațiile, băncile și dezvoltatorii nu au apără niciodată interesele oamenilor săraci și muncitori. Acestea sunt conduse numai de profit. Ei știu că atunci când o comunitate este unită, comunitatea devine o forță care trebuie luată în calcul. Pentru a evita forța invincibilă a oamenilor uniți, ei trebuie să o abată, ca un canal menit să învingă valul.

Corporația utilizează ONG-urile pentru a diminua puterea oamenilor. Aceste ONG-uri, indiferent de intențiile lor, devin instrumente ale celor care le finanțează.

Activiștii plătiți întotdeauna încurajează predarea și ascultarea, cautând mereu cele mai bune soluții pentru cei care îi plătesc. Când este cazul să treacă la următorul caz, abandonează cauza pentru care luptau atât de eroic. Pentru ei nu este altceva decât o altă zi la lucru. Implicarea lor în orice problemă este temporară, pentru că, mai devreme sau mai târziu, șefii lor îi vor trimite într-un loc de muncă diferit.

Pentru a obține cea mai mare finanțare, ONG-urile trebuie să-și documenteze activitatea. Au oamenii apți, care sunt băgați în fața camerelor de filmat. Aceștia se comportă întocmai ca niște actori profesioniști, ce știu să schițeze reacțiile în funcție de moment. Ei știu să transmită mesajul dorit și să manipuleze spectatorii.

În sistemul capitalist orice poate fi vândut sau cumpărat. Relațiile interumane pot fi reduse la ceea ce este profitabil și ceea ce nu este profitabil.

Luptele, comunitățile, casele, toate sunt pe piața de tranzacții, lucru care permite ONG-urile să profite la maxim. La fel ca ONG-urile, politicienii sunt responsabili față de cei care plătesc cel mai mult, apărându-le interesele. Astfel, politicienii și corporațiile cooperează foarte bine ca să își atingă scopurile.

Schimbarea reală devine imposibilă, cu excepția cazului în care nu mai permitem acestor ONG-uri și politicienilor să ne manipuleze. Nu trebuie să li se permită să reprezinte poporul atunci când oamenii se pot reprezenta mult mai bine.

Internetul este plin de anunțuri de angajare pentru activiști.

Muzica această nu zicea decât *dați-ne bani să hrănim lumea* și  era folosită ca propagandă activistă, astfel a început să ne preocupe mai mult foametea din Africa, pentru care nu aveam nici o responsabilitate, decât foametea din lumea albă.

Massive Attack (formație care îmi plăcea extrem de mult acum ceva ani, dar pe care am decis să o boicotez total) afișând mesaje anti-PSD, marca #coruptiaucide, anul acesta în București.

 Valori autohtone, genii lirice:

 

Când Soros oferea burse cursanților Open Society, singura condiție era ca aceștia să se întoarcă acasă, în România, după terminarea studiilor. Aceștia urmau să acționeze împotriva intereselor României. Guvernul a încercat în 2017 să ceară ONG-urilor să raporteze clar de unde primesc fonduri, de două ori pe an. Opoziția și ONG-urile au acuzat PSD-ul că folosește retorică anti-Soros și propagandă ieftină ca să profite politic.

În ziua când Elena și Nicolae Ceaușescu au fost înmormântați, lua naștere, pe treptele Intercontinentalului, primul ONG românesc, Grupul pentru Dialog Social (GDS). Imediat după, au primit o vizită de la Soros.

Grupul pentru dialog social avea ca membri profesori, filosofi, jurnaliști, activiști și  pe redactorul fostului ziar comunist Scânteia, Silviu Brucan (Saul Bruckner), omul de încredere a lui Gorbachov. Gorbachov este considerat adevăratul arhitect din spatele revoluției FSN-ului și omul responsabil pentru căderea lui Ceaușescu.

*Cred că am fost primul civil care a aterizat în București* îi spunea Soros lui Turcescu în 2005.

După ce a atarizat în București, Soros s-a dus la sediul Grupului pentru dialog social, fostul sediu al tineretului comunist, pe care FSN li-l închiriase. Acolo s-a întâlnit cu Brucan și ceilalți membrii. Însă organizația a avut viață scurtă, la alegerile din mai 1990, FSN a câștigat cu 80%.

La o luna după alegeri, Soros și-a deschis propriul ONG în România, Fundația Soros, pentru care a alocat 1,5 milioane de dolari. Principalul scop al fundației era acela de influență școlarizarea și inițiativele civice. Până la sfârșitul lui ’90 deja se alocasera 10 milioane de dolari și se îndreptau spre cultură și sănătate.

Timp de 4 ani de la înființare, ONG-ul lui Soros a lucrat intens cu Ministerul pentru Educație, pentru a introduce manuale scrise de membrii ONG-ului în școli.

În 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele în Open Society, ca să rezoneze cu fundația din SUA.

Soros a înțeles foarte bine ce are de făcut în fostele țări din blocul comunist. El dorea să aibă o elită liberala, tânără, care să ghideze țara spre o societate deschisă, așa cum îi place lui, însă acea elită trebuia mai întâi creată.

Soros a sponsorizat astfel studenți români să studieze în Europa de vest și în SUA, dar a creat și o Universitate Central-Europeană în Budapesta, care a atras nenumărați studenți din Europa de Est, inclusiv din România. El a sponsorizat sute de români să meargă la conferințe despre ONG-uri și formarea și administrarea acestora.

În anul 2000, bugetul pentru fundația lui atingea 16 milioane de dolari. Fundația și-a transformat programele în 12 ONG-uri care au găsit surse alternative de finanțare din vest. Soros dorea să le facă autosustenabile din punct de vedere financiar. Misiunea și metodele au rămas însă neschimbate, și s-au regăsit sub numele de Rețeaua Deschisă Soros, o organizație de tip umbrelă.

În drumul României spre Uniunea Europeană, Soros a început să se implice mai activ și profesinal în diferite arii..

Roșia Montană a fost prima mare realizare a activismului politic a lui Soros.

Compania canadiană de minerit a aurului, Gabriel Resources, a ajuns la o înțelegere cu guvernul din 2000, să facă exctractii lângă Roșia Montană, în munții Apuseni. Dar imediat ce s-a aflat în vest, ONG-iștii de stânga și jurnaliștii au dat năvală să protesteze deși populația locală aprobă proiectul.

Fundația Charles Steward Mott of Flinth, din Michigan, a donat milioane ONG-urilor, inclusiv peste 400 de mii de dolari pentru un parteneriat de mediu în România. Mare parte din banii aceștia s-au dus spre propagandă anti-minerit. Jurnaliști activiști au scris despre firma canadiană că încearcă o exploatare imperialistă și au numit firma *vampir modern*. Între timp oamenii din Roșia Montană au rămas tot săraci.

În iunie 2006, Soros a promis că o să folosească orice mijloace legale și civive să oprească mineritul aurului așa că a continuat să finanțeze ONG-uri cu milioane de dolari.

Sursă aici.

Din păcate, această mișcare l-a făcut pe Soros popular și în stânga și în dreapta.

Au urmat apoi Pungești  (2013) , din nou proteste Roșia Montană  (2013) , proteste Colectiv și protestele #rezist (despre care am scris aici) . Toate orchestrate de elită lui Soros.

Majoritatea mișcărilor de stânga, pro-globalism și feminism, sunt plătite de George Soros, exact ca în România, Black Lives Matter (Viețile negre contează – în SUA), mișcările Occupy din SUA (ocupă), Femen, ANTIFA, Marșul Femeilor, Planificarea Familială din SUA (care promovează avortul), Amnesty Internațional , etc.

O lista aproape completă se poate găsi aici.

Black Lives Matter, pe scurt BLM este o organizație extrem de agresivă, care militează pentru abolirea  rasismului și  stoparea crimelor comise de albi împotriva negrilor, de cele mai multe ori inventate, ignorând faptul că majoritatea negrilor din SUA se omoară între ei. Au mers mai departe și au răspândit propagandă online, în care acuză polițiști de rasism, cer uciderea polițiștilor și susțin că toate statisticile FBI-ului legate de criminalitatea negrilor sunt false, deoarece America este condusă de albi rasiști. Și desigur, Trump este un rasist nazist.

Protestele lor sunt devastatoare, adevărate manifestări anarhice.

În 2013 au început să folosească hashtagul #blacklivesmatter și au început o campanie agresivă în mediul online, cu precădere pe Facebook și Twitter.

Activiștii BLM sunt extrem de periculoși, cer sistematic uciderea polițiștilor și îi urmăresc.

În Dalas, la un raliu BLM au fost uciși cu sânge rece 5 polițiști în care s-a tras cu lunetă.

Asa arata protestele BLM din Ferguson.

Activiștii care au instigat la proteste în Ferguson au fost plătiți de fundații aparținând lui Soros, după cum singuri s-au explus pe Twitter.

Capturi ale tweeturilor se găsesc aici.

 

Aici s-au aruncat cu bucăți de borduri în polițiști. Au fost rugați să plece, însă au refuzat și au recurs la violență. Sună cunoscut?

Exact așa sunt radicalizati și rezistiștii din România.

Beyonce a sustinul oficial BLM, când a concertat la SuperBowl, apărând îmbrăcată într-un costum al Pantelelor Negre, altă organizație anarhistă, care a radicalizat tinerii de culoare în anii ’70.

Grupul radical Femen a fost sponsorizat de Soros, dar acesta le-a tăiat fondurile când și-au deschis o filiala și în Israel.

Femen a luat naștere în Ucraina, dar acum își are sediul în Paris.

Sediul a fost mutat în 2013 (coincidență?), motivând că viețile le sunt amenințate.

Este un grup radical, feminist care militează pentru protejarea femeilor, împotriva sexismului și homofobiei.

Sunt cunoscute pentru protestele în sânii goi, fie în locuri publice sau diferite instituții, fie în biserici. De cele mai multe ori sunt arestate. Dar asta își și doresc, astfel obțin și mai multă atenție.

Formația rusească de punk, Pussy Riot este asociată Femen, anarhiste care cânta împotriva discriminării, pro LGBT, anti biserică și care au fost arestate de nenumărate ori.

Printre cele mai notabile proteste, se află cel în care taie o cruce cu o drujbă.

Membrele Pussy Riot au fost batute cu biciul de poliția rusă.

Multe dintre ele au fost nevoite să plece din Rusia, deoarece erau înjurate sistematic pe stradă, sau în locuri publice, reacția rușilor la adresa lor fiind de înțeles.

În România se împinge de asemenea o agenda feministă.

Avem Școala Feministă de Vara, în care sunt implicați cei de la Funky Citizen.

Imagini că aceasta se găsesc pe toate paginile rezistiștilor. Femeia puternică și independentă, care are un cuvânt de spus și care se împotrivește autorității statale.

Revista Vice ne învață despre bărbații feminiști.

Propaganda SRI TV promovată și de Pleașca Globalistă.

Au încercat să strângă fonduri pentru un festival de film feminist și poponar. Din fericire nu au reușit.

Conform wikipedia se pare că au reușit să organizeze mizeria asta doar în 2015, desigur în Cluj. Delatii aici.

 

Așa arată coperta paginii de Facebook Feminism România, trebuie să observăm clasicul simbol comunist, pumnul ridicat, despre care am scris aici.

Pe pagina lor de Facebook găsim articole din presa internațională de stânga, despre problemele de inimă pe care la au femeile din cauza îngrijirii copiilor și a treburilor gospodărești.

Din presa internațională aflăm că feministele de la Feminism România au organizat marșul pro avort, împotriva Coaliției pentru Familie.

 

Și Vice ne dă detalii despre mica revoluționară Cami.

O activistă plătită te trimite să depui ca prostul plângeri, nu era de ajuns că au râs medicii de ei.

O panaramă rezististă.

Așa arată feministele protestând în SUA, asta o să avem și în România.

Feministă goală protestând în Ucraina împortiva lui Trump:

Protest feminist în Argentina:

Și să nu uităm de feminista Medeea și poezia ei:

Campania #metoo a fost una dintre cele mai de succes campanii feministe, am scris despre ea aici.

Însă, ca o ironie a sorții, una dintre cele care l-au acuzat pe Weinstin, Asia Argento, prietenă bună cu Rose Mcgowan, și fosta iubita a lui Anthony Bourdain, celebru bucătar evreu care dorea moartea rasei albe și nu se sfia să o spună mereu în emisiunea lui culinară, a abuzat la rândul ei un băiat minor, pe care l-a plătit să tacă. 

Ce trebuie să știm despre Asia Argento:

Ethnicity: *87.5% Italian [including Sicilian] *12.5% Ashkenazi Jewish (matrilineal)

Abuzul sexual al băieților minori de către feministe este foarte des întâlnit. Ele urăsc bărbații și sunt multe care îndeamnă la avortarea băieților.

Feministele din vest îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru avort:

Printre donații pentru victimele unui uragan, o scriitoare feministă și lesbiană cere oamenilor să doneze și pentru o clinică de avort din Texas:

Situația din România este și ea dezastruoasă.

În SUA, avortul este plătit de stat, prin finanțare de la buget, prin Planned Parenthood, o organizație care se află implicată în scandal după scandal, de la inaugurarea lui Trump încoace. Acesta a decis să le retragă  fondurile. (sursă aici)

Lupta continuă și acum:

 

Planned Parenthood este asociată cu Fundația Clinton și cu Biserica Satanistă din SUA.

În Missour, Planned Parenthood și Biserica Satanistă au lucrat împreună ca să ajute femeile să avorteze, legine din Missouri fiind destul de stricte.

Lucian, liderul Bisericii Sataniste este un tip foarte șarmant și periculos.

Celsea Clinton, fiica lui Hillary Clionto și a lui Bill Clinton, a afimat recent că avortul a dus la un boom economic în SUA.

O grămada de celebrități din SUA, susțin avortul și îl promovează ca fiind ceva bun. Desigur multe dintre aceste celebrități sunt fie evrei, fie au fost sau sunt căsătorite cu evrei.

Parcă Whoopi era amuzantă cândva, dar parcă era și lesbiană..

Ea are acum o emisiune controversată unde se discută despre feminism și se cere non-stop suspendarea lui Trump.

 

Printre altele s-a descoperit că vând avortoni pentru profit. Câștigurile au fost exorbitante! Deci nu este vorba despre drepturile femeilor, ci despre bani și reducerea populației. Din anumite parți ale corpului avortonilor se fac creme de față extrem de scumpe.

Au fost speculații legate de anumite personaje politice care ar procura avortoni cu scopul de a ii mânca. Din păcate postările lor de pe rețelele de socializare nu au lăsat să se înțeleagă că nu se întâmpla lucrul acesta.

În SUA, prin Planned Parenthood poți să faci avort indiferent în ce semestru se află sarcina ta.

Chiar dacă au fost implicați într-un scandal de proporții, au continuă să vândă avortonii.

Să nu uităm că în Irlanda a avut deja loc un referendum legat de avort și din păcate rezultatul a fost dezstruos.

(sursă imagine aici)

Desigur celebritățile de la Hollywood s-au implicat foarte tare în problema avortului din Irlanda.

Hollywood-ul este folosit ca o mașinărie de propagandă, atât prin filme cât și prin declarațiile vedetelor, care se implică in diferite cauze, nu că le-ar pasă, ci că trebuie să susțină politica liberală, altfel sunt excluși, cum s-a întâmplat cu celebrul James Woods, care acum duce un război împotriva lor, și îi expune constant. Situația este așa de rea la Hollywood, încât actorii conservatori au întâlniri secrete.

Cu alte cuvinte, dacă dorești să rămâi relevant trebuie să susții diverse cauze ale stângii și ale evreilor.
Avem și în România propagandă feministă, pro-avort:

La ce să ne așteptăm de la fiica unui jidan?

Feministele promovează și Islamul, unele numind Islamul cea mai feministă religie. Desigur totul pentru a susține politica granițelor deschise cu care se fac o grămada de bani din traficul uman, traficul de droguri, traficul de carne vie, piețele de sclavi în Libia, și din Qatar, băieți minori pe care îi abuzează sexual și îi folosesc și santajaza, folosindu-i după bunul plac, obligându-i să facă lucruri ilegale.

Avem și hip hop musulman, care promovează hijabul.

O dată cu mișcarea feministă, a apărut și mișcarea de acceptare a grăsimii. Femeile trebuie să arate cât mai odios, cât mai grețos, cât mai nesănătos.

S-a mers chiar mai departe, oamenii slabi au început să fie atacați și să fie criticați pentru că sunt privilegiați, iar bărbații care refuză avansurile grăsanelor sunt considerați bigoți și misogini.

 

O populație obeză, dependentă de mâncare, de medicamente este ceea ce ei își doresc.Și după, se supară când hainele pentru obezi costă mai mult.