Cum a fost cenzurat și amenințat cu moartea gazetarul Iurie Roșca în 2022 pentru “propagandă de război” în timp ce mass media face propagandă de război în fiecare zi și nu pățește nimic

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Martie 12, 2022

Cum a fost cenzurat gazetarul Iurie Roșca în 2022 pentru “propagandă de război” în timp ce mass media face propagandă de război în fiecare zi și nu pățește nimic

Fiind finalmente împotriva cenzurii ideilor politice și pentru libertate de exprimare ca instrument de clarificare istorică și înțelegere a realității în care ne aflăm, publicăm articolul gazetarului Iurie Roșca, cenzurat în 2022 pentru “propagandă de război”, în realitate pentru că analizele lui prăbușesc narativa acceptată cu privire la evenimentele aflate în desfășurare.

Iată articolul:

 

Războiul de eliberare continentală sau dezrobirea popoarelor captive.

Tactica suprimării disidenților ca necesitate de control total asupra țărilor vasalizate

 

Suntem niște popoare captive ale plutocrației globaliste, care ne-a devastat economic si moral, ne-a vasalizat politic și ne folosește în orb împotriva inamicului sau strategic – Rusia. Întreaga istorie a ultimilor trei decenii și ceva nu este decât o ofensivă continuă a Occidentului colectiv asupra spațiului ex-comunist în scopul colonizării și exploatării acestuia. În cadrul aplicării acestei strategii, pentru occidentali nu contează ce regim politic este în Rusia și nici faptul cine anume este conducătorul ei, Țarul Nicolae II, Stalin sau Putin. Constantele geopolitice rămân neschimbate: Rusia trebuie distrusă. Și doar după distrugerea definitivă a Rusiei devine posibilă exercitarea unei dominații absolute asupra întregului continent Eurasiatic.

Așadar, ieri, 10 martie, regimul marionetă de la Chișinău, controlat de către centrele de comanda din Occident, s-a năpustit asupra lui Iurie Roșca pentru a se răfui cu o voce care distonează radical de  corul cacofonic al rețelei politico-mediatice și asociative care își alimentează conturile și zelul propagandistic din fondurile generoase ale plutocrației globale.

Umila dumneavoastră slugă, gazetarul Iurie Roșca, a primit dintr-o dată trei lovituri: din partea Procuraturii, a Serviciului de Informații și Securitate și a rețelei de socializare Facebook. Și toate acestea ar fi rămas neobservate, daca puterea n-ar avea drept aliat de nădejde presa dominată, care a dezlănțuit un nou val de hăituire a subsemnatului. Insul care a dat indicații prețioase Procuraturii și SIS-ului este un oarecare Iulian Groza. Dar să le luam pe rând.

 

Procuratura zice ca s-a autosesizat

Mai întâi Procuratura a anunțat ca a dat curs ordinului politic al lui Groza și că examinează povestea respectivă în cadrul unui proces penal. Delatorul cu pricina somează Procuratura prin următorul demers:

“Mai încercam odată! Sesizare publică: Procuratura Generală a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Rog să fie întreprinse măsurile procesuale în rezultatul verificării și investigării faptelor cetățeanului Iurie Roșca prin prisma semnelor de infracțiuni prevăzute de Codul Penal al Republicii Moldova, inclusiv cele prevăzute de art. 140 Cod Penal” (sursa: Unimedia. Info care face trimitere la contul Facebook a respectivului tovarăș cuprins de mânie proletară.)

Din mesajul de mai sus reies câteva lucruri. Unu. Ipochimenul pus pe rele a mai încercat sa îmi astupe gura cu ajutorul aparatului represiv al statului, dar fără succes. Doi. Atât Procuratura, cât și  SIS-ul au avut o reacție fulgerătoare de executare a ordinului respectiv, prinzând din zbor un mesaj plasat de către Iulian cel Groaznic. De aici mai rezulta ceva. Actuala stăpânire, formată dintr-o garnitură de mercenari din cohorta grantofagilor sorosisti, îmi poartă sâmbetele mai de demult și pândește orice pretext pentru a mă baga la răcoare. Nu știm daca groaznicul mercenar pus pe rele s-a mai trudit să scrie câte un demers oficial adresat celor doua instituții sau sigurul lui efort a fost o improvizație  pe FB.

Iulian Groza face trimitere la articolul 140 al CP, sugerându-le subalternilor de la Procuratură și SIS cum anume să realizeze suprimarea gazetarului Iurie Roșca. Citam integral articolul în cauză:

“ Articolul 140. Propaganda războiului

(1) Propaganda războiului, răspîndirea de informaţii tendenţioase ori inventate, instigatoare la război sau orice alte acţiuni orientate spre declanşarea unui război, săvîrşite verbal, în scris, prin intermediul radioului, televiziunii, cinematografului sau prin alte mijloace,
se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 1500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(2) Săvîrşirea acţiunilor prevăzute la alin.(1) de o persoană cu funcţie de demnitate publică
se pedepseşte cu amendă de la 1500 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.”

 

Drept pretext, vehiculat la toate posturile TV și alte oficine ale presstituatelor plutocrației globaliste, ar fi servit o propoziție ruptă din context, mai exact, dintr-un material video de 39 minute și 3 secunde, care suna astfel:

 

„Rețineți! Rugați-vă nu pentru încetarea războiului, ci pentru continuarea acestui război și pentru victoria Rusiei lui Putin împotriva globalismului satanist”.

 

De altfel, doritorii ar putea găsi versiunea integrala a acestui video pe canalul meu Telegram, Iurie Roșca, la care mafia globalista încă nu are acces. Titlul este  “Războiul ca necesitate  și ca șansă a dăinuirii lumii”. (Vă amintesc: abonați-vă la canalele mele de pe Telegram, Rumble.com și Bitchute.com)

 

Evident, este vorba despre o tentativă perversă de manipulare a opiniei publice prin trunchierea și distorsionarea mesajului meu. Amintesc și aici că din momentul declanșării operațiunii militare a Rusiei în Ucraina am realizat 11 înregistrări video cu vaste comentarii asupra premiselor, a mizelor și a posibilelor consecințe ale acestui război. Mi le asum pe de-a-ntregul. Iar cine are un minim discernământ, o elementara capacitate de analiză și măcar un dram de bun simt, nu poate sa nu constate că în amplele mele comentarii nu exista nici urma de “instigare la război”, așa cum pretinde cel care m-a turnat la Securitate și Procuratură.

 

Iar daca e sa se facă uz la modul serios de art. 140 al CP “instigare la război”, atunci sub incidența acestuia cade întreaga rețea a presei dominante care din prima secundă a declanșării acestor ostilități militare s-a înregimentat cu arme și bagaje în tabără agresivă a Occidentului, practicând fără oprire o propaganda deșantată a războiului. A avut cumva vreo reacție vreun farsor onegist de teapa unui Groza în fata acestei interminabile mitralieri propagandistice în cei mai violenți termeni a presei occidentomane și, implicit, pro-regimul de la Kiev? Dar instituțiile de stat respective? De ce oare? Va voi spune ceva mai la vale.

 

 

Securistul-șef face sluj in fata unui mercenar

 

Preluăm de pe pagina oficială a securiștilor moldoveni comunicatul de presa care mă vizează:

 

“Update: Prin Ordinul Directorului SIS nr. 20 din 10 martie curent, lista surselor cu conținut online care promovează informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență, aprobate prin hotărârea Parlamentului Nr. 41/2022 a fost completată cu portalurile:

flux.md;

iurierosca.md;

rosca.md

Serviciul de Informații și Securitate reiterează apelul public către sursele de informare în masă în vederea prevenirii diseminării și eliminării imediate a articolelor/informațiilor false și a celor ce conțin limbaj care incită la ură și/sau violență”.

Sursa dă și linkul cu Ordinul scanat, semnat de către directorul SIS Alexandr Esaulenco. Așadar, cele trei modeste resurse media de alternativă de care dispuneam au fost blocate.

În aceste condiții mai are rost să mai vorbim despre încălcarea libertății de exprimare, a dreptului la opinie și la valorile democratice? Gata. S-a terminat balul. De când cu plandemia Covid-19 suprimarea tuturor libertăților democratice și exercitarea dictatorială a puterii de stat au devenit norma pretutindeni. Iar excepțiile doar confirmă regula.

Inutil să îmi mai exprim regretul că în fruntea serviciului nostru de securitate stă un ins total lipsit de profesionalism, competență și spirit patriotic. Altminteri n-ar avea astfel de reacții de valet al unor agenți de influenta străini, pe care serviciul respectiv ar trebuia, dimpotrivă, să-i pască și să-i combată. Dar așa cum Esaulenco pricepe că țara se află sub controlul americanilor și a valeților europeni ai acestora, face și el ce i se ordonă pentru a-și menține funcția de șef.

 

Portretul unui filfizon vândut plutocrației globaliste

 

Ia sa vedem noi totuși ce hram poarta insul care s-a năpustit asupra umilei mele persoane cu atâta furie. La o sumară navigare pe Internet constatăm fără surprindere ca numitul Iulian Groza este un grantofag umflat în pene, în conturi și în funcții de stat de către mafia financiara internațională. Un tip  crescut, dresat și finanțat de către centrele de influenta din Vest, suficient de virusat de molima occidentolatriei pentru a servi în calitate de pion al unor interese străine. Respectivul a apucat să activeze câțiva ani și la Externe, prinzând și un post de viceministru. Iar la ora actuală figurează drept director executiv – atenție! – al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, o organizație neguvernamentala care face parte din vasta armata a ONG-craiției. Ca să vă convingeți că este vorba despre un mercenar, o unealtă docila a Marii Finanțe Internaționale este suficient să intrați pe site-ul acestui zis institut și să vedeți cine îl finanțează. Desigur, pe primul loc invariabil găsim Open Society a gangsterului financiar internațional George Soros, după care urmează alte centre de finanțare a activităților subversive de colonizare legislativă, instituționala, economică și psihologică a statelor lumii.

Sa încercăm a schița un portret de grup al acestei vaste rețele de mercenari ce constituie o adevărată armată de ocupație non-militara, al cărei exponent de frunte este Iulian Groza. Aceasta șleahtă de cosmopoliți spălați pe creier, fanatizați în spiritul ideologiei dominante până la anihilarea oricărui reflex de gândire autonomă, exercită un rol cheie în strategia de dominație a corporatocrației atlantiste. Anume lor le revine sarcina de fasonare a mentalului colectiv, dar și a politicilor statului în toate domeniile de activitate – de la politica externă și combaterea corupției până la sănătate și educație –  după calapodul impus țărilor ajunse în postura de vasali ai imperiului planetar american.

Pentru a reuși deformarea percepției maselor asupra realității strategii occidentali au avut nevoie mai întâi de formarea unei armate întregi de soldați ai frontului de colonizare a țării. Iar după 30 de ani de selectare, școlire și organizare într-un păienjeniș ce acoperă întreaga societate, centrele de comanda vestice reușesc extrem de ușor să genereze partide și guvernări docile precum cea de astăzi.

Așadar, în persoana acestui filfizon spilcuit, dat cu gel pe cap și cu lac pe unghii, coafat și pudrat cochet de parca a evadat dintr-o vitrină a vreunei frizerii avem de a face cu un ins ordinar care prestează servicii celor care îl plătesc. Se știe, cine plătește, acela comanda muzica. Prin urmare, acest sorosel/șoricel agresiv și plin de sine reușește sa realizeze de minune sarcina de agent de influență străină asupra actului decizional din țara noastră.

 

Un potențial spion în organul suprem de apărare și siguranță națională

 

Și mai e un detaliu fundamental în toată tărășenia asta. Acest țafandache, acest bonjurist și pantalonar decupat din satirele lui Alecsandri și Caragiale, pe lângă (im)postura de mare director al unui ONG pâclișit, mai are o funcție care îi face să tremure pe cei de la Procuratură și de la SIS. El reprezintă puterea politică, guvernarea, regimul de la Chișinău în toată scârboșenia lui de liotă de nemernici pescuiți din rețeaua Soros, de la stafia din fruntea statului și până la caracuda din conducerea Parlamentului și a Guvernului.

Așadar, aflăm cu stupoare, vorba lui Caragiale, că acest muțunache împăunat și ridicol până la grotesc este ditamai membru al Consiliului Suprem de Securitate. Personajul nostru din galeria teatrului de marionete este trecut ultimul pe lista acestui organ de stat extrem de important pentru siguranța națională, alături de tot felul de omuleni și gospodine care cel puțin au scuza de a deține o funcție de stat pentru a fi trecuți pe lista respectivă.

Și de ce ne-am mira că fantele cu pricina e plasat la coada acestei liste pe post de exponent al ”societății civile”, dacă în chiar fruntea listei se află una care e trecută tot acolo astfel: ”Maia Sandu – Președinte al Președinte al Republicii Moldova, Comandant Suprem al Forțelor Armate”? Cu asemenea comandant suprem care se potrivește ca nuca de perete, de ce nu am avea încă un ”ochi de veghe” al lui Soros pus acolo frumușel să facă jocul străinilor? Tocmai de aceea am și zis că actuala guvernare nu e altceva decât guvernarea Soros. Nimic mai grav și mai respingător nu putea fi.

Anume așa se explică promptitudinea fulgerătoare cu care au răspuns la apel Procuratura și SIS-ul la somația acestui slugoi al banksterilor occidentali.

 

Ruptura geopolitica din Ucraina ca reașezare a lumii

 

Războiul din Ucraina era inevitabil. Ofensiva Occidentului în spațiul ex-comunist, desfășurată cu succes timp de peste trei decenii și soldată cu devastarea economică și vasalizarea politică a acestora s-a împotmolit.  Rusia a hotărât să riposteze agresiunii Vestului care folosește în orb Ucraina ca armă de război împotriva vecinilor ruși. Unul dintre scopurile de bază ale creării unei Ucraine antirusești rezidă în strategia americană de neadmitere a unității continentale eurasiatice. Sau, altfel zis, Ucrainei i se rezervă funcția de dinamitare a coridoarelor de cooperare energetică și comercială între Rusia și Europa în interesul SUA și, concomitent, în detrimentul deopotrivă al rușilor și al europenilor.

 

Între paranteze fac aici trimitere la doua cărți semnate de doi autori francezi, pe care le-am tradus și le-am publicat la Universitatea Populară, acestea fiind extrem de utile pentru înțelegerea esenței conflictului militar de azi. Este vorba despre lucrarea lui Herve Juvin “Zidul de Vest nu a căzut” și volumul lui Ivan Blot “Colonizarea Europei”. Ele descriu cu lux de amănunte dominația militară, economică și culturală a Imperiului American asupra Europei Occidentale, care persistă în mod devastator încă din perioada postbelică, același model de dominație și control extinzându-se după căderea comunismului și asupra tărilor din zona noastră.

 

O legitate istorică de fier: orice pace este una provizorie, fiind urmarea unui război

 

Am mai spus-o și repet. Lumea unipolară a eșuat. Iar o reașezare geopolitică a relațiilor internaționale este imposibilă fără un război. Anume așa a fost de-a lungul întregii istorii a omenirii. Oare ce altceva a însemnat “Pax romana” decât dominația Romei asupra unor popoare cucerite prin forța armelor. Și așa a fost atât până la, cât și și după Imperiul Roman. Dar oare Pacea Westfalică a însemnat altceva. Amintesc. Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648, prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani. Dar par Pacea de la Paris oare nu a fost urmarea unui război? Amintesc din nou. Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Dar Pacea de la Ialta? Conferința de la Ialta din 1945 a fost la fel consecința unui alt război mondial.  Învingătorii s-au întâlnit pentru a stabili ordinea postbelica și echilibrul de forțe dintre puterile aliate în cadrul războiului.

 

Odată cu prăbușirea URSS lumea a intrat în zona unor nesfârșite turbulențe geopolitice, produse anume de acest dezechilibru iscat în urma imploziei suferite de către unul dintre cei doi poli care asigurau echilibrul strategic la scara planetară.

 

A urmat “momentul unipolar”, în care Imperiul American insista să-și instaureze dominația asupra întregii lumi. Țările mai slabe s-au văzut nevoite sa cedeze în fața presiunilor hegemonului. Însă Rusia și China, după ce și-au revenit și au acumulat suficient potențial economic și militar,  nu mai sunt dispuse să tolereze rolul de vasal atribuit de către americani, revendicându-și dreptul de a rămâne subiecți independenți ai politicii internaționale. De aici și toate fricțiunile dintre aceste supraputeri, care s-au soldat cu războiul din Ucraina. Altfel zis, imperiul în declin, SUA, nu-și mai poate menține dominația mondială, deoarece au apărut câteva state emergente, capabile să-i conteste supremația.

 

Natura are oroare de vacuum. Același principiu este valabil și în geopolitică. Prin urmare, războiul era unul inevitabil. Iar înfrângerea catastrofală a SUA și a sateliților săi este una iminentă. Tocmai de aceea atlantiștii se zbat acum să facă din Ucraina un nou Afganistan, să producă iugoslavizarea Ucrainei prin ațâțarea, finanțarea și înarmarea ei contra Rusiei, precum și prin expedierea de mercenari din întreaga lume, prin eliberarea criminalilor de drept comun din închisori și prin repartizarea de armament în plină stradă  oricărui aventurier.

 

Așadar, Pax Americana este pe punctul de a se prăbuși. Iar odată cu disoluția colosului american se va risipi și întreaga arhitectură geopolitică postbelică impusă de către acesta. Adică descompunerea NATO se va produce la fel de subit ca și destrămarea Pactului de la Varșovia. Iar UE ca suprastructură de dominație americană asupra Europei se va demantela la fel de rapid și spectaculos ca și URSS-ul acum trei decenii.

 

Paralela istorică este de-a dreptul izbitoare. SUA de astăzi reproduc cu fidelitate URSS-ul din perioada sfârșitului imperiului comunist. Aceeași gerontocrație a uzurpat puterea în stat, aceeași anchiloză în adaptarea la noile realități internaționale, același dogmatism ideologic (marxism vs. liberalism), aceeași epuizare a modelului economic, aceeași dezamăgire și dez-vrăjire a lumii față de ”miracolul american”.

 

Paralela dintre soarta imperiului sovietic și a celui american mi-a amintit de cartea doamnei academician Hélène Carrère d’Encausse din Franța, care poartă titlul ”Imperiul spulberat: revolta națiunilor în URSS”.  Anume revolta națiunilor captive ale hegemonului american va spulbera acest colos cu picioare de lemn.

 

Nu avem de ales. Prăbușirea colosului american este una dureroasa și sângeroasă. Chinurile nașterii unei lumi noi cere sacrificii majore. Dar altfel pur și simplu nu poate fi. Anume asta este însăși logica întregii istorii a omenirii. De aici și teza mea ”Războiul ca necesitate sau șansa dăinuirii lumii”. Restul e propagandă televizată și reacție naivă de babă plângăcioasă. Pacea nu este decât un interludiu între șirul infinit de războaie, care vor însoți istoria omenirii până la sfârșitul lumii.

 

Ce va urma după ce americanii se vor retrage din Ucraina cu coada între picioare, așa cum s-au retras din Afganistan? Și după ce învingătorii se vor așeza la masa de negocieri ca sa stabilească o noua ordine mondială, care va fi una radical diferită decât cea pe care o râvnesc elitele globaliste. Iată un scenariu foarte probabil, pe care îl agreez în totalitate.

 

 

Cum va arăta lumea postbelica, de după înfrângerea americanilor

 

Scenariul de mai jos poate fi răsturnat doar de o eventuală, dar totuși puțin probabilă, extindere a războiului și intrarea lui in faza terminală a holocaustului nuclear. În rest, probabilitatea lui este una maximă.

 

Retragerea americanilor de pe continentul european, însoțită de dizolvarea celor două structuri de dominație complementare – NATO și UE – va determina reunificarea continentului eurasiatic, pe care a profetizat-o Carl Schmitt  în teoria „spaţiilor mari”,  pe care a gândit-o și a râvnit să o realizeze Generalul Charles de Gaulle, pe care a teoretiza-o marele geopolitolog și filosof francez de origine română Jean Parvulesco și a fundamentat-o gânditorul ortodox rus Alecsandr Dughin în Teoria Lumii Multipolare. Am numit această viziune asupra lumii post-americane

Destin Eurasianist.

 

Sistemul de la Bretton Woods, care asigura supremația americană începând cu anul 1944 și până mai ieri, se aneantizează cu viteză cosmică. Tiparnița de imprimat dolari nu mai are nici o valoare. Războiul din Ucraina a aruncat-o în aer. Sancțiunile contra Rusiei au efectul bumerangului. Datoria SUA față de plutocrația globalistă depășește 20 de trilioane. Falimentul financiar al Americii va fi unul rapid, total și iremediabil.

 

Colapsul economico-financiar al SUA va putea determina destrămarea teritorială a acestei federații și apariția unui șir de state independente precum Texas, Arizona, întregul Sud cu o puternică prezență hispanofonă s-ar putea desprinde de federație.

 

Prăbușirea SUA va atrage după sine retragerea rapidă a tuturor bazelor militare americane din Europa și, foarte probabil, din lume. Din cel puțin două motive. Incapacitate financiară de a le mai întreține și revolta popoarelor europene împotriva ocupației militare americane. Retragerea militară de pe continent va decurge concomitent cu retragerea corporațiilor transnaționale americane. Acestea vor falimenta în serie ca rezultat al prăbușirii centrului și a sistemului economic bazat pe dominația dolarului în schimburile comerciale internaționale.

 

Prin urmare, decolonizarea militară și decolonizarea economică a Europei va atrage după sine decolonizarea politică. Forțele politice suveraniste vor deveni dominante în toate țările europene.

Sloganul perioadei istorice care se anunță cu o forță implacabilă va fi ”Yankee, go home!”. Popoarele europene îi vor izgoni pe americani până în apele Oceanului Atlantic. Și nu vor mai tolera niciodată imixtiunea lor brutală în treburile continentului nostru.

 

Și întrucât geografia face istorie, Europa va ajunge la un parteneriat strategic cu Rusia și China. Însușind lecția istorică amară a politicii imperialiste perfide a anglo-saxonilor, care au dominat lumea mai întâi prin Imperiul Britanic, apoi prin Imperiul American, europenii, rușii și chinezii vor avea grijă să țină la distanță tentaculele ale acestui monstru bicefal.

 

Revin încă o dată la cele spuse mai sus. Smulgerea din îmbrățișarea de fier, mortală, a SUA nu se poate produce decât în contextul unor rupturi geopolitice majore precum este operațiunea militară a Rusiei în Ucraina.

 

Privite dintr-o perspectivă istorică și geopolitică corectă, acțiunile Rusiei se dovedesc a fi doar o reacție la ofensiva continuă a Occidentului colectiv. Pentru Rusia Ucraina reprezintă ultima redută de apărare. În fața acestei agresiuni, materializate și prin uciderea a circa 14 000 de civili în 8 ani în zona Donbasului și a Luganskului de către regimul de la Kiev, Rusia  nu mai are unde se retrage. Iată de ce operațiunea de azi este doar o contra-ofensivă.

 

Am putea spune și așa. Dintr-o perspectivă rusească, această țară se află din nou angajată într-un război patriotic asemeni celui din 1812 împotriva invaziei armatei lui Napoleon sau împotriva hoardelor naziste ale lui Hitler între 1941-1945. Este de fapt un nou Război pentru Apărarea Patriei.

 

Victoria forțelor continentaliste asupra forțelor antlantiste se călește în aceste zile în focul purificator al războiului din Ucraina. Contra-ofensiva Civilizației Uscatului împotriva Civilizației Mării intră în faza ei decisivă. După o perioadă de peste trei decenii de marș triumfal al atlantiștilor în spațiul nostru ofensiva civilizației talasocratice a generat o viguroasă reacție de răspuns a civilizației telurocratice. Revenindu-și din transa istorică, ultima a pornit în contra-atac.

 

Sloganele ”Jos nomenclatura!”  și ”Jos mancurții! ” își recapătă actualitatea

 

Generația mea, care s-a ridicat împotriva regimului comunist și a dominației străine, mai ține minte cum scandam la mitingurile noastre ”Jos nomenclatura!”. Eram sătui până-n gât de îmbuibații puterii sovietice, de elita de partid și de stat.

 

Astăzi a apărut o nouă specie de nomenclaturiști, de paraziți sociali, de pătură superpusă lipsită de orice atașament față de valorile naționale și față de Patrie. Este vorba despre ceea ce în literatura politologică se numește ONG-crația, expertocrația și mediacrația.  Adică dominația asupra unei societăți, exercitată de către armata de mercenari finanțați din exterior și aserviți unor interese străine, ostile intereselor noastre naționale.

 

Iată noua nomenclatură de care trebuie să ne debarasăm. Iată unde s-a oploșit această liotă de cosmopoliți, de mancurți, de neo-cominterniști, de neo-troțkiști aflați la cheremul celor mai odioase grupări criminale internaționale, conduse de niște monștri precum George Soros și Bill Gates. Anume din această tabără de briganzi cu papion face parte și eunucul pe nume Iulian Groza. Ca și cadâna din haremul lui Soros, Maia Sandu.

 

Prin urmare, decolonizarea țărilor noastre, care va urma inevitabil după evadarea rușinoasă a americanilor de pe continentul nostru, presupune în mod obligatoriu aplicarea unei lustrații. Această lustrație trebuie să repete modelul lustrației aplicate foștilor nomenclaturiști comuniști și colaboratori ai organelor de represiune într-o serie de țări din zona noastră acum 30 de ani. De această dată, însă, cei trecuți pe lista elementelor dubioase vor fi ONG-crații și artizanii dezinformării din presa dominantă.

 

Acestora trebuie să li se interzică pe viață ocuparea oricărei funcții publice și apariția în spațiul public. Ei trebuie trecuți în evidența serviciului de securitate ca persoane care au activat în interesul unor forțe străine, monitorizați din scurt și supuși unor măsuri profilactice de dezintoxicare ideologică și loializare față de propria țară.

 

Deratizarea societății de aceste elemente ostile trebuie să excludă orice abuz sau violență din partea statului. O măsură imediată ce se impune după prăbușirea colosului american este dizolvarea tuturor organizațiilor neguvernamentale și a structurilor de presă care au fost finanțate din exterior și au servit drept ”dispozitive de luptă” în cadrul războiului cognitiv purtat de plutocrația globalistă împotriva popoarelor noastre. Toate aceste fundații, centre, institute, televiziuni, portaluri etc. trebuie interzise prin lege. De asemenea, se impune interzicerea oricărei finanțări din exterior a organizațiilor neguvernamentale și a structurilor de presă.

 

Rețineți. Fără această vastă mașinărie de război, formată din multe mii de mercenari din teren și ”tunuri mediatice” de distrugere în masă a capacității de gândire și de control mental apariția unor simulacre politice precum PAS (partidul Acțiune și Solidaritate) și a unor stafii politice de genul Maiei Sandu ar fi fost imposibile.

 

Această plevușcă politică ajunsă la guvernare trebuie dată la o parte. Această caracudă politică ce reprezintă la ora actuală un regim de ocupație străină va fi împrăștiată de vânturile schimbărilor majore ce se anunță tot mai puternic.

 

Post-scriptum

 

Hotărât lucru, ziua de mâine nu va mai fi ca cea de ieri. Iar obsesia unor măscărici precum Iulian Groza de a mă vedea la pușcărie este lesne de înțeles. Odată pentru că așa îi cer stăpânii. Vă mai amintiți? ”Și mai potoliți-l pe Eminescu!„. Așa îi cerea, la indicația austriecilor și a nemților, ambasadorul de la Viena Petre Carp lui Maiorescu. Iar eu ca gazetar nu pot să nu urmez linia eminesciană în afirmarea adevărului și a interesului național, fără a ține seama de riscuri. În rest, cum va rândui Dumnezeu. Vocația, misiunea, destinul sunt de-asupra micilor șicane și chiar a fricii de moarte.

 

Și apoi, lăsând modestia la o parte, oare niște mameluci alde Iulian Groza sau oricare altul din puzderia de onegiști plouați ar rezista unei polemici publice cu mine? Ar avea capacitatea intelectuală să contraargumenteze? Mă îndoiesc. Și deoarece contrastul îi dezavantajează, guvernanți n-au găsit nimic mai bun decât să-mi închidă gura prin hărțuieli, intimidări și tentative de a mă băga la răcoare.

 

Un alt aspect. Hăituirea metodică, denigrarea permanentă, diabolizarea și distorsionarea imaginii mele publice urmărește concomitent două scopuri.

 

Primul: decredibilizarea mesajului meu care să nu fie primit de către public. Adică, în tehnica dezinformării asta se cheamă ”compromiterea sursei” sau a emițătorului de mesaj.  În plus, lumea simplă, săraca, nu știe că televiziunile nu transmit informații, ci stări psiho-emoționale care se implantează direct în subconștientul victimei. Oamenii care privesc televizorul se pomenesc fără să-și dea seama în postura de purtători ai unor viruși informaționali, fără discernământ, fără spirit critic, fără capacitate de analiză autonomă.

 

Televiziunile și alte dispozitive de război mediatic, specializate în denigrarea mea, reușesc să inducă atitudini de ură față de mine de o intensitate și virulență duse până la paroxism. Fiind răpuși intelectual și psihologic de aceste arme de distrugere în masă, tot felul de „cetățeni revoltați„ mitraliază cu mesaje războinice pe rețelele de socializare.

 

Dorința acestor ”idioți utili” ai Sistemului este să mă vadă mort. Mesaje de genul ”Un glonte-n cap merită acest Roșca!”, ”Băi trădătorule, lasă că te prindem noi și îți dăm borhăiele afară!” curg gârlă pe rețelele de socializare.

 

Astfel ajungem la cel de-al doilea scop al strategilor din spatele rețelei presei dominante: instigarea la asasinarea lui Iurie Roșca. Dacă tot e încarnarea răului absolut, trebuie să îl ucidem cât mai curând posibil, își zic tot felul de troglodiți și elemente declasate. Și, sincer vorbind, în această atmosferă plină de ură  viscerală, fanatică, dementă nu m-aș mira să mă pomenesc cu un cuțit în spate sau cu un glonț slobozit în burtă. În plus, un asemenea final e perfect convenabil. Un patriot revoltat i-a tăiat beregata nesuferitului de Roșca și astfel a salvat țara de el.

 

Dar Dumnezeu are grijă de toți. Și e bine să nu se uite proverbul ”Nu săpa groapa altuia, să nu cazi cumva chiar tu în ea”.

 

Și mai e ceva de remarcat. M-am obișnuit deja de mulți ani cu asta. Atunci când ajung la ananghie, când sunt pe punctul de a fi sugrumat, mă înconjoară o liniște asurzitoare. Nici o persoană publică de aici sau din România nu zice nici pâs. Tac toți chitic și se retrag eroic în buruieni. Puzderia de amici nu prea se înghesuie să îmi ia apărarea. Și într-adevăr, de ce și-ar macula imaginea cu unul ca mine, atrăgându-și neplăceri și periclitându-și locul călduț și tihna în mlaștina medicorității?

Doar o excepție notorie, care mă onorează nespus, a spart tăcerea. Domnul General Radu Theodoru, cel care la vârsta lui de 98 de ani consideră de datoria lui morală să ia apărarea unui jurnalist ca mine. Îi sunt profund recunoscător.  Deja nu  mai sunt singur cuc.

Doamne ajută și pe curând, iubiții mei!

Iurie Roșca

11.02.2022