Incorect Politic
Septembrie 16, 2024

Via Certitudinea:

Termenul de troll provine din limba engleză, de la trolling, tehnică de pescuit ce implică întinderea unei momeli și plimbarea acesteia dintr-o barcă în mișcare.

În accepția curentă, specifică mdiului online, troll-ul este un provocator fără cauză, cineva care lansează o discuție cu scopul de a recrea un conflict de idei. De asemenea, un troll poate fi definit ca o persoană care distorsionează anumite informații pe care le face credibile cu scopul de a fi amuzante.Pe scurt, trollii sunt acei oameni care, pentru bani sau pur și simplu pentru distracție, împroașcă mereu cu venin. Sunt puși mereu pe harță, răspândesc ura, cu scopul de a devia atenția de la fondul unui subiect aflat în discuție, către aspectele marginale sau către alt subiect. Troll-ul atacă orice formă de autoritate care îl împiedică să creeze zâzanie, folosind expresii cheie cum ar fi: cenzură, comunism, libertate de exprimare. Una din formele cele mai frecvente ale trollingului este trollingul dirijat, folosit în scopuri politice. Acolo unde se coagulează o comunitate de idei antisistem, apar și trolli mercenari ai sistemului, care subminează orice astfel de coagulare. Se estimeaza că, în fiecare zi, trollii din online-ul românesc lasă peste 8 milioane de comentarii pe Facebook și 2 milioane de postări. (Miron.Manega.)

Sterie Ciumetti: Trolli nu sunt doar oameni care împroașcă mereu cu venin sau distorsionează anumite informații, trolli pot fi și activiști pentru libertate și intimitate, folosindu-și ironia pentru a atrage atenția asupra unor probleme sociale. Un film relevant despre trolli este Troll Inc. Trollul nu este doar un personaj negativ, chiar dacă într-adevăr apar troli pro-sistem când există dizidență online.

TEZA: Trolling-ul este o forță dominantă care modelează și deformează întreaga structură socială

Lumea a fost cucerită de trolli, iar majoritatea celor care susțin că se identifică într-un fel sau altul sunt, de fapt, trolli care își ascund adevărata natură în spatele unor identități construite pentru a manipula, provoca și submina normele sociale.

Ascensiunea Troll-ilor

În această lume distopică, trollii au reușit să cucerească societatea prin infiltrarea și subversiunea sistematică a structurilor sociale. Începând cu platformele online și ajungând până la instituțiile de putere, trollii au folosit umorul, sarcasmul și dezinformarea pentru a crea confuzie și a slăbi încrederea în valorile tradiționale. Acest proces a fost gradual, dar eficient, ducând la o lume în care aproape orice act de identificare sau revendicare a unei identități devine suspect.

Identități false și Manipulare

Trollii s-au specializat în adoptarea de identități false, creând personaje fictive care par autentice pentru a manipula și controla discuțiile sociale. În spatele fiecărei declarații de identitate unică sau neconvențională se ascunde un troll care testează limitele toleranței și ale corectitudinii politice, forțând societatea să accepte sau să respingă, într-un joc continuu de destabilizare a normelor.

Deconstrucția Adevărului

Odată cu infiltrarea trollilor, conceptul de adevăr a devenit din ce în ce mai fluid. Fiecare troll se joacă cu percepțiile, creând realități alternative și distorsionând faptele pentru a face adevărul greu de recunoscut. Într-o lume cucerită de trolli, este aproape imposibil să deosebești sinceritatea de manipulare, deoarece orice persoană care se identifică într-un fel ar putea fi doar un alt troll în misiunea de a crea haos.

Trollii și Normele Sociale

Trollii au atacat direct normele sociale, promovând identități extrem de diverse sau contradictorii pentru a testa granițele acceptabilului. Ei și-au asumat roluri care sfidează categorii tradiționale de gen, rasă, religie sau politică, nu pentru a avansa drepturile acestor grupuri, ci pentru a provoca și deruta majoritatea. În acest fel, orice discuție despre identitate devine un câmp minat în care adevărații trolli prosperă.

Cultura Trolling-ului generalizat

Pe măsură ce trolling-ul devine omniprezent, orice persoană care declară că se identifică într-un fel aparte este privită cu suspiciune. Această cultură a trolling-ului generalizat face dificilă diferențierea dintre cei care își exprimă autentic identitatea și cei care o fac pentru a manipula. Astfel, trollii au creat o lume în care identitatea autentică este mereu pusă sub semnul întrebării, iar suspiciunea devine normă.

Trollii ca Noi Formatori de Opinie

Într-o lume cucerită de trolli, aceștia devin noii formatori de opinie, ghidând discuțiile sociale prin provocare și subversiune. Cu toate că în mod aparent susțin diverse cauze sau identități, în realitate, trollii sunt interesați doar de destabilizarea și exploatarea vulnerabilităților societății. Ei sunt cei care dictează trendurile, dar și cei care, prin acțiunile lor, sabotează orice încercare de coeziune socială.

Concluzie

Lumea cucerită de trolli este una în care autenticul și falsul sunt atât de bine împletite încât devin inseparabile. Majoritatea celor care se identifică într-un fel sau altul sunt de fapt trolli, angajați într-un joc continuu de provocare și destabilizare. În această realitate distopică, trolling-ul nu este doar un comportament, ci o forță dominantă care modelează și deformează întreaga structură socială.

ANTITEZĂ: Trolling-ul este o parte integrantă a modului în care oamenii interacționează și comunică

Trolling-ul este o parte inerentă a comunicării și interacțiunii sociale umane, manifestându-se în diverse forme în diferite contexte. Fie că este online sau offline, trolling-ul poate fi văzut ca un instrument pentru provocarea normelor, stimularea gândirii și testarea limitelor comportamentului social.

Natura Trolling-ului

Trolling-ul, în sensul său cel mai larg, implică angajarea într-un comportament menit să provoace, să perturbe sau să provoace pe ceilalți. Acest lucru poate fi realizat prin umor, satiră sau chiar agresivitate. Istoric vorbind, oamenii au recurs întotdeauna la astfel de comportamente, fie că este vorba despre bufonii care îl ironizau pe rege, filozofii care contestau normele sociale, sau artiștii care creau lucrări controversate pentru a provoca reacții. În multe feluri, trolling-ul este o manifestare modernă a acestor practici străvechi.

Trolling-ul ca instrument de comentariu social

Trolling-ul servește adesea ca o formă de comentariu social. Prin exagerarea, ironizarea sau distorsionarea anumitor puncte de vedere, trollii pot scoate în evidență absurditățile sau defectele din normele sau credințele stabilite. Acest lucru nu este neapărat negativ; poate stimula gândirea critică și discuția. De exemplu, mișcarea Dada în artă, care poate fi văzută ca o formă de trolling, a contestat estetica tradițională și a forțat oamenii să regândească natura artei în sine.

Rolul Anonimatului și al Identității

Internetul amplifică trolling-ul prin oferirea unui anumit grad de anonimat care încurajează oamenii să se exprime fără teama de repercusiuni directe. Totuși, acest anonimat dezvăluie și un adevăr mai profund despre natura umană: atunci când nu sunt limitați de constrângeri sociale, indivizii tind să se angajeze într-un comportament care testează limitele conduitei acceptabile. Acest comportament nu este unic pentru internet; în multe culturi, ritualurile sau festivalurile implică participanții adoptând măști sau alter ego-uri pentru a acționa în moduri în care, în mod normal, nu ar face-o, ceea ce poate fi văzut ca o formă de trolling.

Provocarea ca mijloc de angajament

Trolling-ul implică adesea provocarea celorlalți pentru a obține o reacție. Acest lucru nu este diferit de dezbateri, unde participanții își provoacă intenționat unii altora ideile pentru a explora perspective diferite. Întrebările socratice, de exemplu, sunt o formă de trolling prin insistența asupra expunerii contradicțiilor și împingerea oamenilor să-și reconsidere părerile. Deși trollii online pot lipsi de intenția filozofică, mecanismul de bază – provocarea care duce la angajament – rămâne același.

Trolling-ul și Spectrul Interacțiunii Umane

Nu tot trolling-ul este malițios. În multe cazuri, poate fi jucăuș, satiric sau chiar o formă de apropiere. Gândiți-vă la prietenii care se tachinează unii pe alții în moduri care ar putea părea crude pentru cei din afară, dar care sunt înțelese ca fiind afectuoase în cadrul grupului. Acest lucru sugerează că trolling-ul există pe un spectru variind de la glume nevinovate la hărțuire dăunătoare, dar toate împărtășesc firul comun al provocării normelor sociale sau așteptărilor.

Prezența inevitabilă a Trolling-ului în Comunicare

Având în vedere rădăcinile sale adânci în comportamentul uman, trolling-ul nu poate fi eliminat complet. În schimb, este un aspect inevitabil al comunicării, în special în medii în care oamenii se simt liberi să se exprime fără restricții. Atâta timp cât există norme sociale, vor exista și cei care le contestă, ironizează sau le distorsionează, fie pentru umor, critică sau simplă perturbare.

Concluzie

Trolling-ul, în diversele sale forme, este o parte integrantă a modului în care oamenii interacționează și comunică. Poate fi distructiv sau constructiv, în funcție de context și intenție, dar este în esență o reflectare a tendinței umane de a împinge limitele, de a provoca gândirea și de a contesta status quo-ul. Înțelegerea trolling-ului ca un fenomen mai larg și mai complex ne permite să îl cercetăm și să răspundem mai bine la el, atât online, cât și offline.

NOTA ISPRAVNICULUI. Conform filosofiei lui Hegel, întreaga dinamică a gândirii umane este caracterizată de triada filosofică TEZĂ, ANTITEZĂ și SINTEZĂ. În cazul de față, SINTEZA, adică selecția și controlul convergențelor din cadrul TEZEI ȘI ANTITEZEI, o trecem în contul judecății și responsabilității dumneavoastră, a cititorilor. Trageți singuri concluziile.