Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Martie 8, 2018
Pentru cine vă întreabă “Ce-ai cu Iohannis, dom’le!?” puteți să stați cu el de vorbă câteva ore, argumentând de ce este absurd să ne conducă un neamț filosemit, sau dacă nu aveți câteva ore la dispoziție să faceți teoria chibritului fiecărui om care încă mai crede în (((democrație))), puteți să-i dați link la articolul de mai jos.
Fără prea multe comentarii din partea mea, urmează un material excepțional despre președintele care într-o țară cu o justiție independentă s-ar afla într-un loc întunecat și răcoros.
Mă tot interpelează diverse persoane pe rețelele de socializare cu întrebarea din titlu. Ba, unii mai și plusează cu „Era mai bine cu Ponta?”. Nu, nu era bine nici cu acela, alt alogen selectat de stăpânii coloniei România doar ca să nu existe candidați români la președinție. Nicolae Ceaușescu a fost ultimul român care a condus România. Cei care i-au urmat au fost toți alogeni. Nu se poate permite accesul băștinașilor în fruntea țării, fiindcă un român adevărat nu ar fi capabil să devină trădător absolut, să lupte până la capăt împotriva propriei țări și să participe, în calitate de complice, la jefuirea acesteia! Din 1990 încoace românii nu au mai avut acces la funcția de președinte al țării, iar din anul 1996 președinții au fost numiți, nu aleși. Votul a fost doar praf în ochii naivului electorat pentru mimarea democrației.
Și nu, nu sunt nici pesedist, așa cum zbiară din toți bojocii propaganda iohannistă împotriva tuturor celor care le contestă idolul. Categoric tefeliștii, care vorbesc doar în lozinci, au să acuze cu vocabularul lor redus și standardizat: „autorul este pesedist, că-l atacă pe Iohannis!”, „comunistul”, „rusofilul”, „ciuma roșie”, „e cu chinezii”, „ba-i cu klingonienii”, „n-are bască”, „are bască” etc… Nu, băi soroșiștilor, nu am votat în viața mea cu PSD-ul, sunt printre cei mai vechi țărăniști din România, m-am înscris în PNȚCD în ianuarie 1990! Între anii 2009 și 2012 am fost președintele interimar al Organizației Județene PNȚCD Sibiu. Iată și o fotografie de la un congres al partidului.
Marius Albin Marinescu, semnatarul articolului, membru PNȚCD din ianuarie 1990.
Acum, dacă am lămurit și cum este treaba cu politica, să revenim la „Ce-ai cu Iohannis, dom’le?”…
Normal că „am ceva” cu Iohannis, fiindcă am fost o victimă a acestui escroc imobiliar. În unul din imobilele furate de familia asta de impostori, cel din str. N. Bălcescu, nr. 29, ultimul recunoscut de instanță în mod oficial ca fiind obținut prin fals și uz de fals, iohanușii fiind cumpărători de rea credință și complici la furt, am avut și eu singura bibliotecă privată din România, care funcționa în două încăperi cam de 40 m. p., împreună, închiriate de la statul român.
«În anul 2005 s-a pronunțat definitiv și irevocabil sentința la procesul declanșat, în anul 1999, de locatarii imobilului situat în Sibiu, str. G-ral Magheru, nr. 35 (prima casă furată) și s-a anulat Certificatul de moștenitor prin care niște escroci, prin uz de acte false, au pus labele lor jegoase pe casa în cauză, mare cât un bloc și situată în buricul târgului!
Atunci, proprietarii impostori Carmen Georgeta Iohannis, Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen G. Iohannis) și Baștea Ioan au pierdut prima casă dintre cele două furate. Ulterior trebuia să se aplice „puterea lucrului judecat” și actele subsecvente Certificatului de mostenitor, ANULAT în 2005, inclusiv Contractul de vânzare-cumpărare a unei jumătăți din imobilul situat în Sibiu, str. N. Bălcescu, nr. 29 (a doua casă furată), aflat și el pe același Certificat de moștenitor declarat nul, anulate. Pentru acest ultim imobil, locatarii, proprietari de drept în același timp, s-au mai judecat încă 10 ani fiindcă escrocii au susținut că au fost cumpărători de bună credință.
Acum instanța nu numai că a demonstrat că soții Iohannis nu au fost cumpărători de buna credință, dar chiar a subliniat acest aspect în sentința definitivă: „În ceea ce priveşte fondul cauzei, analiza acestuia trebuie să pornească de la cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr 33/2005 a Tribunalului Brașov şi anume la împrejurarea că certificatul de moştenitor nr 90/1999 a fost declarat NUL ABSOLUT pe motiv că este fondat pe o cauză ILICITĂ şi s-a emis PRIN FRAUDAREA LEGII. (…) CAUZA ILICITĂ izvorâtă din FRAUDAREA LEGII ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, terţii, în speţă doar pârâtul KLAUS WERNER JOHANNIS NEFIIND APĂRAT DE PREZUMŢIA DE BUNĂ CREDINŢĂ, faţă de AMPLOAREA OPERAŢIUNII ILICITE rezultată din hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate (…)
Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic INCHEIAT PRIN FRAUDAREA LEGII SI FONDAT PE O CAUZA ILICITA, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credinţe a terţului, mai ales că ACESTA ESTE SOŢUL celeilalte părţi contractante care la rândul său a participat la întocmirea actului nul iniţial.”
Extras din sentința Tribunalului Brașov, rămasă definitivă și irevocabilă.
Deci instanța a spus clar în decizia definitivă a Tribunalului Brașov, consfințită ca irevocabilă prin sentința Curții de Apel Brașov, care nu-i convine președintelui, că sunt escroci amândoi, el și nevastă-sa. Soacra, Lăzurca Georgeta, a fost arătată ca escroacă, împreună cu fiică-sa, Iohannis Carmen Georgeta , la celălalt proces, din anul 2005, când s-a pierdut primul imobil, cel din str. G-ral Magheru, nr. 35.» (Fragment din articolul Regele Soare, nemulțumit că Justiția i-a luat o casă și l-a lăsat cu ochii în soare!)
Biblioteca era în curtea fostului cinematograf „Pacea” din Sibiu, în imobilul din str. N. Bălcescu, nr. 29, fiind lipită de peretele din spate al librăriei „Mihai Eminescu”. Am fost primul evacuat, în 30 noiembrie 2000. A fost evacuată și librăria „Mihai Eminescu” de către cei doi soți ticăloși, ca să închirieze spațiul respectiv băncii „Raiffeisen”.
În spațiul de unde m-au evacuat pe mine cu biblioteca „Biblion” au făcut o budă publică pentru două terase de pe centru, deci sunt doi căcănari, care au făcut bani din rahat după ce au evacuat o instituție de cultură. Culmea, buda a fost construită de mine, fiindcă în spațiul acela fusese casieria cinematografului „Pacea” și nu avea toaletă.
Iată ce posta pe Facebook impostorul Klaus Werner Iohannis în data de 23 aprilie 2016: „Astăzi este Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. În plus, România sărbătorește și Ziua Bibliotecarului.
Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar ca dascăl am încercat să le transmit și elevilor mei dragostea de carte și plăcerea lecturii. Cărțile provoacă tinerele minți, inspiră setea de cunoaștere și contribuie la dezvoltarea sănătoasă a viitoarelor generații. România Educată înseamnă, printre altele, și facilitarea accesului la cărți pentru toți copiii în egală măsură, deoarece doar prin educație putem progresa.”
Doamne, ce ipocrit și mincinos este impostorul acesta!
Concret, ce a făcut el, personal, pentru ca tinerii să aibă acces la cărți? Vă spun eu ce: a evacuat o librărie și o biblotecă după ce a luat cu japca spațiul în care funcționau cele două oaze culturale prin uzul de fals al soției, soacrei și al unui complice decedat ulterior în SUA!
Klaus Iohannis vorbește despre dragoste de cărți? Taman el, care a evacuat librăria „Mihai Eminescu” din casa furată prin uz fals la Sibiu (str. Nicolae Bălcescu, nr. 29), ca să bage în locul ei banca „Raiffeisen”! Dureros este că a evacuat librăria chiar de ziua lui Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie 2001, exact când s-a încheiat „Anul Eminescu”!
El vorbește despre bibliotecari? Tocmai el, cel care a evacuat din acelasi imobil furat de pe str. Balcescu, nr. 29 si biblioteca „Biblion”, în data de 30 noiembrie 2000, singura bibliotecă publică cu capital privat din România la vremea respectivă!?
Cunosc întreaga tărășenie și pot să ofer amănunte fiindcă biblioteca „Biblion” a fost a mea și eram vecin, având un perete comun, cu librăria „Mihai Eminescu”!
Spațiul în care a funcționat biblioteca nu era cu deschidere la stradă și nu era râvnit pentru activități comerciale, așa că iohanusul lacom de bani, după ce a evacuat biblioteca, l-a închiriat pentru scurtă perioadă unui chioșc de dulciuri, după care a fost dat cu destinația WC public pentru două terase de pe str. N. Bălcescu. Culmea este că eu construisem toaleta în acel spaţiu, acolo fiind înainte casieria unui cinematograf, fără grup sanitar! Repet, că poate nu ați înțeles din prima: spaţiul în care am avut eu biblioteca a fost închiriat de Iohannis pentru un W.C., care deserveşte vara două terase-cârciumi de pe stradă.
Aceasta a fost biblioteca „Biblion”, care s-a degradat după ce a transformat-o Iohannis în WC public. Aici era ușa de intrare, a doua ușă duce în pivnița locatarilor, cei care locuiesc la etajul clădirii și tocmai au câștigat definitiv și irevocabil procesul cu proprietarii impostori Iohannis, iar a treia – de lângă rafturile de pe perete – a fost făcută de Iohannis ca să dea direct în toaletă.
Deci, pot spune fără rezerve că Iohannis Klaus Werner este un căcănar, din moment ce face bani până şi din necesităţile fiziologice ale oamenilor. Acesta-i adevăratul Klaus Iohannis, primarul capitalei culturale europene din anul 2007, acesta-i „omul” care din lăcomie a sacrificat o librărie şi o bibliotecă, înlocuindu-le cu o bancă şi cu o budă, doar ca să câştige el bani, cât mai mulţi bani!
Biblioteca „Biblion”, prima și singura bibliotecă publică cu capital integral privat din România în acea perioadă (1998 -2000) îmi aparținea. Acel aşezământ cultural fusese patronat de mine și fiica mea. Investisem în amenajarea spaţiului respectiv care aparținea statului român, eu fiind doar chiriaș, toată averea mea de la vremea respectivă, 10.000 de euro, conform estimării expertului desemnat de instanță, bani pe care nu i-am mai recuperate nici până în ziua de azi!
Am fost ruinat de acest individ, pe nedrept, deoarece s-a şi dovedit de instanţă că spaţiul a fost furat de clanul Iohannis şi cred că aceeaşi reacţie pe care o am eu, ar fi avut-o oricare dintre dumneavoastră, cei care citiți, dacă ar fi rămas sărăcit în urma unor malversaţiuni declanşate de o familie de ticăloși lacomi şi fără scrupule!
Acestea se întâmplau în anul 2000, când Iohannis fusese ales primar pentru prima oară. Biblioteca, numită „Biblion”, ocupa aproximativ 40 de metri pătraţi din imobilul furat deKlaus Iohannis (complice) și participanții direcți, cei care au comis instigarea la fals și uzul de fals: soţia (Carmen Georgeta Iohannis), soacra (Lăzurca Georgeta) şi un alt escroc (Baştea Ioan), stabilit și decedat ulterior în S.U.A..
Toți aceștia au obținut imobilul în cauză (str. N. Bălcescu, nr. 29) și încă unul (str. G-ral. Magheru, nr. 35, pierdut tot în instanță în anul 2005) prin trafic de influenţă şi uz de fals, așa cum am arătat mai sus. Eu demonstrasem toate aceste infracţiuni de atunci, din anul 2000, dar justiţiei române i-au trebuit 16 ani ca să se pronunţe privitor la falsurile prin care escrocii deposedaseră statul român de cele două imobile imense şi ultracentrale. Citiți aici, cu lux de amănunte cum au furat grupul acesta de crimă organizată două imobile masive, ultracentrale, de la statul român: Klaus Iohannis a pierdut în instanţă al doilea imobil obţinut prin uz de fals
Soții Iohannis nu au fost cumpărători de bună-credință pentru simplul motiv că madam Carmen Georgeta Iohannis este colegă de certificat de moștenitor falsificat, cu maică-sa, Lăzurca Georgeta și cu Baștea Ioan, persoana de la care au cumpărat soții Iohannis jumătate din casa de pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, din Sibiu, după cum puteți constata mai jos.
Acest certificat, pe care apar ambele imobile furate de la statul român – cel str. G-ral Magheru, nr. 35 și celălalt, din str. Nicolae Bălcescu, nr. 29 – a fost anulat din anul 2005 ca fiind eliberat pe bază de acte false! Detalii, explicații și dovezi că soții Iohannis nu au fost cumpărători de bună-credință, ca să înțeleagă până și proștii sau propagandiștii iohanniști din mass-media, aici: Jos fardul, domnule Klaus Iohannis!
O dovadă că totul a fost o escrocherie este până și faptul că Baștea și Iohannis nu au făcut niciodată dezmembrarea imobilului, ei fiind proprietari în devălmășie timp de 16 ani. Adică, tu cumperi o jumătate din imobil, dar nu vrei să clarifici care-i jumătatea ta, deși parterul, fiind spațiu comercial ultracentral, are o valoare infinit mai mare decât spațiul locuibil de la etaj!!!
De acolo a pornit conflictul dintre mine şi acest personaj lacom şi corupt! De la acel spaţiu furat de la statul român, unde eu eram doar chiriaş şi desfăşuram o activitate utilă, generoasă şi altruistă în folosul comunităţii pe banii mei. Abonamentul lunar la bibliotecă era 10 lei, iar un bilet la film – încă mai funcționa cinematograful „Pacea” – era 15 lei.
Banii de pe abonamente nu acopereau chiria, lumina, gazul și telefonul, așa că trebuia să vin lunar cu bani de acasă. Şi, pentru că tot mă atacau unii suporteri ai idolului umflat artificial, cu pompa, întrebând pe internet, la comentariile unor ziare sibiene, „ce a făcut Marinescu pentru Sibiu?” faţă de Iohannis, care „uite, a făcut ceva, se vede!”, am să explic acum!
Măi, oameni buni, eu nu prea văd nimic la capitolul realizări, observ doar că a distrus farmecul Sibiului, transformându-i pieţele pline de verdeaţă altădată în nişte deşerturi pietrificate, care seamănă cu platourile lagărelor naziste de exterminare (Piaţa Mare şi Piaţa Gării), mai văd cum se deteriorează tot ceea ce „a renovat” de mântuială, dar pe bani mulţi!
Oricum, indiferent de ce a făcut sau nu a făcut Iohannis, acolo au fost bani de la buget, nu din economiile personale ale primarului. Pe când eu am făcut o bibliotecă publică, pe care am pus-o la dispoziţia comunităţii, pe banii mei personali! În plus, eu aduceam bani la buget, prin impozitele pe care le plăteam ca să funcţionez cu o activitate culturală, în timp ce Iohannis a furat bani de la buget, chiar folosindu-se de activităţile culturale derulate în anul 2007, când cu capitala culturală a Europei, bani cu care și-a răsplătit slugile și aparatul de propagandă, inclusiv „culturnici” de calibru național, printre care o serie de impostori, inclusiv Sergiu Nistor, acum consilier cultural prezidențial: IMBOGĂŢIŢII CAPITALEI CULTURALE EUROPENE SIBIU 2007. Cam astea sunt diferenţele! Vă las pe dumneavoastră să judecaţi, cine ce a făcut. Pe cei care, încă, mai judecaţi… cu propriile minţi!
Ce mai spune, chipurile Iohannis personal, pe pagina lui de Facebook?„Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar ca dascăl am încercat să le transmit și elevilor mei dragostea de carte și plăcerea lecturii.” Ce spui, Franz, că ți-a plăcut să citești? Fugi, bă, de aici, că tu în afară de cărțile de poker nu ai citit nimic, se vede dupa vocabularul sărăcăcios pe care-l ai si exprimarea ta scremută, ca a unui elev de la școală ajutătoare! Ca fapt divers, un cititor pasionat nu citește în picioare și rezemat de tejghea ca un bețiv într-un bar.
Asta comenta și un cetățean pe pagina de Facebook a președintelui. Dorelian Bellu: „Poate c-aţi citit, dar nu cărţi. Aveţi un vocabular de max 100-120 de cuvinte. Tot ce vă iese pe gură e lemn curat, omul aude de la dvs. doar clişee peste clişee, nicio contribuţie personală, nimic trecut prin filtrul unei judecăţi autentice, mature. Sunteţi anchilozat la minte şi folosiţi cuvintele nu ca să transmiteţi ceva, ci doar pentru eschivă. Tipic celui care vrea să ascundă o realitate. Nu mai spun de felul în care vă ambalaţi mesajele, de cum recitaţi, de intonaţia chinuită, de cum puneţi accentul pe aer, doar ca să lăsaţi impresia că vorbele dvs. conţin şi lucruri importante.”
Eu mă tot minunez și mă întreb cum naiba a fost acest individ profesor si cum a predat, fiindcă eu, unul, nu am cunoscut nici un profesor așa redus ca el, indiferent de materia predată! Până și profesorii mei de sport au fost mai isteți și mai culți decât „Einstein” ăsta din Sibiu.
* * *
Au trecut 18 ani de la evacuarea mea, iar justiției i-au trebuit 19 ani ca să dovedească evidența că soții Iohannis sunt proprietari impostori și că ambele imobile masive și ultracentrale au fost obținute fraudulos, prin fals și uz de fals. Eu, cel care arătasem public din anul 2000 că imobilele fuseseră furate, cu aceleași dovezi cu care a motivat ulterior și Justiția sentințele privind sustragerea celor două case, am pierdut mulți bani, nu doar cei 10.000 de euro investiți în renovarea spațiuliui pentru bibliotecă, mi-am pierdut ani din viață prin instanțe, am pierdut mai mult de jumătate din cărțile depozitate prin diverse locuri publice după evacuare, unele fiind deosebit de valoroase prin vechime, inclusiv un posibil incunabul și mi-am pierdut sănătatea.
Am devenit un paria al Sibiului fiindcă îndrăznisem să-l critic pe cel care SRI și presa locală îl transformaseră într-un idol, chipul cioplit la care se prosternau o parte semnificativă dintre sibieni, am fost hăituit, s-au pus recompense pe capul meu, a trebuit să accept plecarea copiilor mei din țară pentru siguranța lor și am suferit enorm.
Totuși, datorită timpului scurs, acele suferințe s-au mai estompat, „rănile sufletului” s-au cicatrizat, dar sunt alte fapte săvârșite de Klaus Werner Iohannis pe care nu le pot ierta, descoperite de mine ca jurnalist de investigații – culmea, datorită lui Iohannis care m-am transformat volens-nolens din bibliotecar în ziarist –, adică am revenit la prima mea profesie de după revoluție, pe care o abandonasem după nici măcar un an de scris la revista „Baricada” și la câteva ziare sibiene.
Ca bibliotecar, aflasem despre activitatea lui Iohannis ca traficant de copii, în aprilie 2000, deci la zece ani după primele vânzări umane derulate de familia Iohannis. Mi-a fost pus atunci la dispoziţie un ziar, „Ziua de Ardeal”, apărut cu trei ani înainte, în care ziaristul Dan Tapalagă scria, negru pe alb, despre implicarea cuplului de profesori Iohannis în adopţii de copii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, pentru o familie de cetăţeni canadieni şi unde era emisă ipoteza că acei copii au devenit „piese de schimb” în bănci de organe, conform informațiilor de la un preot român din Canada.
Cei trei copii rămăseseră orfani în urma uciderii mamei de către soţul ei, acesta sinucigându-se după actul necugetat comis la beţie. Lor li s-a mai adăugat, pe aceeași decizie a instanței de adopție și o fetiță din flori a unei fete din județul Sibiu. Nu am crezut tot ceea ce am citit, aşa cum nu cred nici astăzi tot ceea ce citesc sau văd la televizor, nefiind o persoană uşor de convins sau manipulat, aşa că am întreprins propriile mele cercetări legat de acest caz.
Astfel, am luat legătura cu bunicii fraţilor Iliuţ, cei trei orfani pomeniţi în articolul lui Tapalagă, iar pe Maria Iliuţ am prezentat-o presei sibiene într-o conferinţă de presă organizată la biblioteca pentru care mă luptam, pe vremea aceea, cu străşnicie. Menţionez că încă nu fondasem revista „Justiţiarul”. Doar după câteva luni, mai precis în septembrie 2000 a apărut primul număr al revistei, creată de mine în scopul de a apăra acea bibliotecă.
Ulterior, după ce am fost evacuat printr-o sentinţă nedreaptă şi abuzivă a Curţii de Apel Alba Iulia, „Justiţiarul” s-a transformat dintr-o „armă” defensivă în una ofensivă, luptând făţiş nu doar împotriva lui Iohannis, ci împotriva întregului sistem corupt din ţara noastră, datorită căruia trăim noi, majoritatea românilor, în sărăcie. Am pus această publicaţie la dispoziţia cetăţenilor oropsiţi, a celor deveniţi şi ei victime, aidoma mie, ale unei justiţii corupte, aflate nu în slujba cetăţenilor, ci a infractorilor! De aceea am şi ales acest nume sugestiv: JUSTIŢIARUL.
Nu i-am acuzat niciodată pe soții Iohannis de implicarea în trafic de organe, asta a făcut-o Dan Tapălagă, pupincuristul actual al cuplului presidențial – sau pestilențial? – eu i-am acuzat de implicare în crima organizată prin participarea la trafic internațional de carne vie/copii, acuzație pe care mi-o mențin în continuare, indiferent dacă acei copii, acum oameni în toată firea, trăiesc sau nu! Citiți aici: Este incontestabilă implicarea lui Klaus Werner Iohannis în traficul internaţional de copii!
Mai târziu, ca jurnalist de investigații, am descoperit implicare lui Klaus Iohannis nu doar în mafia imobiliară sibiană a retrocedărilor frauduloase, unde era „ capo di tutti capi”, dar și jefuirea statului român prin declararea FDGR-ului, al cărui președinte era Iohannis, ca succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German.
Nucleul mafiei imobliare a retrocedărilor la Sibiu a luat ființă când cu cele două imobile foarte mari și ultracentrale din Sibiu (str. G-ral Magheru, nr. 35 și str. N. Bălcescu, nr. 29) subtilizate de familia Iohannis și complicele Baștea Ioan în anul 1999, când Klaus Werner nu era încă primar.
Acest grup de crimă organizată s-a consolidat imediat după anul 2000, când a ajuns Iohannis primar și a avut în mână „pâinea” imobiliară a statului (imobilele proprietate ale statului administrate de S. C. Urbana, subordonată Primăriei Sibiu) și „cuțitul” revendicărilor mincinoase puse la cale de întreaga bandă. Iată-i și componența: Iohannis Klaus Werner (primarul Sibiului la vremea respectivă), Suciu Dorin (avocat, a fost 26 de ani la conducerea Baroului Sibiu ca decan şi apoi prodecan și fost vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România), Bucşa Radu Gabriel (notar, fost președinte al Camerei Notarilor Publici Alba Iulia în perioada 1995-1998), Nicola Iordan (secretar al Primăriei Sibiu la vremea respectivă), Nistor Dorin (șeful serviciului juridic din Primăria Sibiu atunci, avansat secretar al primăriei acum) și alți câțiva cu roluri minore pe post de trepăduși.
Mafia respectivă a sustras statului român zeci de imobile valoroase prin retrocedări frauduloase bazate pe documente false, moștenitori inventați și acte măsluite. Există probe suficiente fiind vorba de un dosar instrumentat timp de un an de Poliția sibiană și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Aceste probe se regăsesc în dosarul nr.270/P/2006 de la DNA, dosar inițiat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, solicitat imperativ de biroul central DIICOT București, deoarece depășea sfera de competență a unui parchet teritorial din cauza prejudiciului enorm cauzat statului român și ajuns în final la D.N.A.-ul condus de Daniel Morar la acea vreme.
Aici au fost nevoie de trei ani pentru ca procurorii controversați Claudia Mihaela Roșu și Doru Florin Țuluș (amanți, deveniți ulterior soț și soție prin căsătorie) să-şi decline și ei competenţa, dar după ce au scos făptașii nevinovați în ciuda probelor copleșitoare şi să retrimită dosarul frumos periat înapoi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, de unde şi plecase iniţial acest dosar. Vă prezint și o adresă de la DNA destinată mie personal despre cele două dosare penale ale lui Iohannis Klaus Werner de la DNA, îngropate de renumitul procuror Doru Țuluș și amanta sa, procuroara Claudia Mihaela Roșu, devenită ulterior soție.
Despre cele două dosare de la DNA din facsimilele de mai sus pot să vă dau relații fiindcă am fost audiat în ambele și am dat declarații ca mator (dosar 270/P/2006) și ca reclamant (dosar 5/P/2007). Primul este despre mafia retrocedărilor frauduloase de la Sibiu condusă de Klaus Iohannis – altele decât retrocedările către FDGR-ul condus tot de Klaus Iohannis și declarat ca succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German în anul 2007, iar al doilea conține furtul celor două imobile ultracentrale (str. G-ral Magheru, nr. 35 și str. N. Bălcescu, nr. 29) prin uz de fals, comis de către Iohannis Carmen Georgeta, maică-sa, Lăzurcă Georgeta și complicele Baștea Ioan.
Așa cum scrie chiar în adresă, scoaterea de sub urmărirea penală a persoanelor cercetate s-a dispus prin Ordonanța nr. 270/P/2009 din 24.09.2009. Faptul că cei doi procurori, Țuluș și Roșu, cuplați – atât la serviciu, cât și în dormitor – au comunicat această soluție abia în data de 12 mai 2010, după o jumătate de an de la data emiterii, denotă lipsa de seriozitate și profesionalism a acestora, dacă nu chiar aceleași tendințe de tergiversare și mușamalizare, dovedite și în cercetarea penală a mafiei imobiliare de la Sibiu, condusă de Klaus Werner Iohannis. Cercetare penală pe care au lungit-o timp de trei ani (!!!), din anul 2006 până în 2009, special ca pedepsele pentru unele dintre fapte să se prescrie datorită trecerii timpului!
Dat afară de la DNA de către la fel de controversata Kovesi, procurorul Doru Țuluș este cel care împreună cu colega și amanta sa, procurorul Claudia Roșu, l-au scos basma curată pe Iohannis și restul complicilor făptuitori în două dosare penale privind mafia imobiliară sibiană, condusă de însuși primarul de atunci al Sibiului, la ordinul lui Traian Băsescu.
Să vă spun și motivul pentru care Țuluș cel nărăvaș l-a protejat în final pe Klaus Werner Iohannis, scoțându-l basma curată! Intenţia primarului sibian de a candida la preşedinţia României nu a fost din anul 2014 și nici din 2013 când l-a adus Crin Antonescu – la ordin! – în PNL, ea este mai veche, fiind lansată din vara anului 2007, la întâlnirea Clubului Economic German din Transilvania (alcătuit din oameni de afaceri germani, austrieci, luxemburghezi și olandezi, toți masoni), care a avut loc în comuna Biertan din judeţul Sibiu. Atunci s-a stabilit ca primarul sibian să participe ca independent la alegerile din 2009 cu sloganul electoral: „Pentru ca România să arăte ca Sibiul!”.
Însă Traian Băsescu, informat fiind de SRI-ul care juca la două capete, le-a tăiat nemţilor entuziasmul, fluturând cele două dosare penale ale lui Iohannis de la DNA, unul cu cele două case furate de familia Iohannis prin uz de fals și celălalt cu mafia retrocedărilor imobiliare de la Sibiu, condusă de primarul Iohannis! Amenințat cu pușcăria, primarul sibian a cedat șantajului și a renunțat la depunerea candidaturii.
Băsescu s-a ținut de cuvânt, ca între „penali” și, după ce s-a închis lista candidaturilor la alegerile prezidențiale din anul 2009, hopa și procurorul Țuluș și amanta lui de atunci, procuror Claudia Roșu (subalterna devenită ulterior soție), cu NUP-urile lor salvatoare din data de 24 octombrie 2009! Detalii aici: Klaus Iohannis a fost protejat de procurorii care trebuiau să-l ancheteze!
Unul dintre clienții principali ai mafiei retrocedărilor din Sibiu a fost agentul de influență german Braune Stephan Max Johannes pe care-l regăsiți în adresa DNA-ului fiind și el cercetat în dosarul 270/P/2006, după cum se poate constata în cele două facsimile de mai sus, pe pagina doi, chiar la finalul frazei de încheiere.
Acest rechin imobiliar este un agent german sosit în România imediat după evenimentele din decembrie 1989, în anul 1990 sub acoperirea de „om de afaceri” pârlit, îmbarcat într-un „Trabant” și cu sandale în picioare. A devenit unul dintre cei mai bogați oameni din Sibiu, și-a luat cetățenie română, a intrat în politică și a ajuns vicepreședinte la PNL Sibiu. Detalii aici: Stephan Max Johannes Braune – agent secret, mason și șacal imobiliar
* * *
Respectând ordinea cronologică a infracțiunilor, ajungem la retrocedările imobiliare criminale către Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) condus de președintele Klaus Werner Iohasnnis care era și primarul Sibiului, declarat în instanță, la Judecătoria Sibiu, ca succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien), desfiinţată de regele Mihai prin Decretul – Lege nr. 485, din 7 octombrie 1944.
«În vara anului 2010 am aflat de la un procuror sibian despre incredibila Sentinţă civilă nr. 2790, din 28 mai 2007, emisă cu iresponsabilitate de către judecătoarea Maria Morar de la Judecătoria Sibiu, la Dosarul nr. 1672/306/2007.
Această judecătoare – incompetentă, coruptă, carieristă sau câte puţin din fiecare? – a declarat oficial Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), condus de Klaus Werner Iohannis (concomitent și primar al municipiului Sibiu) ca „succesor în drepturi” al organizației hitleriste Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien), desfiinţată prin Decretul – Lege nr. 485, din 7 octombrie 1944, emis de regele Mihai! Astfel, judecătoarea Maria Morar i-a tras una cu drapelul nazist în cap bătrânului ex-rege Mihai.
Iresponsabila judecătoare Maria Morar a nesocotit până şi Constituţia României, care prevede la art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte”.
Judecătoarea Maria Morar a călcat în picioare Tratatul de pace, semnat de România la Paris în 10 februarie 1947, care prevedea la articolul 5: „România, care în conformitate cu Convenţiunea de armistiţiu a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizaţiilor de tip fascist pe teritoriul român, fie ele politice, fie militare sau paramilitare, precum şi alte organizaţiuni făcând o propagandă ostilă Uniunii Sovietice sau oricăreia dintre celelalte Naţiuni Unite, nu va îngădui în viitor existenţa şi activitatea unor organizaţiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice”.
Judecătoarea Maria Morar a tras un scuipat gros și pe Convenţia de Armistiţiu din 12 septembrie 1944. Statul român a fost parte semnatară a Convenţiei de Armistiţiu, care prevedea, la articolul 15, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc! Citez articolul 15 din Convenţia de Armistiţiu:„Guvernul român se obligă să dizolve imediat toate organizaţiile prohitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul românesc, atât cele politice, militare sau paramilitare, cât şi orice alte organizaţii care au desfăşurat propagandă ostilă Naţiunilor Unite şi în special Uniunii Sovietice, nepermițând în viitor existenţa unor astfel de organizaţii”.
Atenție, semnatarii Convenției au fost prevăzători și cu viitorul, parcă anticipând apariția neonaziștilor, după cum se vede din formularea din finalul articolului 15: „nepermițând în viitor existenţa unor astfel de organizaţii”! Ca urmare a Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien) a fost dizolvat prin Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944 semnat de regele Mihai!
Pentru informarea doamnei judecător şi pentru cultura sa generală, chiar Convenţia de Armistiţiu a fost cea care l-a obligat pe regele Mihai să emită respectivul decret-lege.
În data de 12 iulie 2010, am scris primul articol despre această ticăloșie comisă de FDGR-ul lui Klaus Iohannis, cu implicarea directă a acestuia prin abuz în serviciu (ca primar) și conflict de interese (primar și președinte FDGR concomitent) și cu participarea judecătoarei Maria Morar: Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), condus de Klaus Iohannis, se declară oficial continuatorul partidului nazist din al Doilea Război Mondial. Articolul respectiv a fost publicat în ediția tipărită din 15 iulie 2010. (…)
Dată fiind valoarea enormă a imobilelor furate efectiv de la statul român – adică de la noi toți! – de către FDGR și Biserica Evanghelică, aceste fapte se încadreză la grave prejudicii aduse României și trădarea interesului național.
Ca să vă dați seama de amploarea retrocedărilor unor imobile care adăpostesc unități de învățământ către Biserica Evanghelică C.A., unde statul român plătește etnicilor germani chirie pentru educația copiilor, cu mențiune că unele dintre aceste clădiri au fost construite pe vremea comuniștilor și nu au avut cum să aparțină bisericii sașilor, dar aceștia revendică terenul pe care se află respectivele imobile, iată o listă cu retrocedările școlilor și grădinițelor din județul Sibiu, fără numărul copleșitor de licee revendicate și deja retrocedate!!!
Biserica Evanghelică aparține comunității germane și şi-a dat mâna cu partidul nazist în data de 11 august 1942. Atunci s-a semnat Convenţia Generală privind Reglementarea Relaţiei dintre Biserica Evanghelică de Confesiune Augsburgiană (C.A.) şi Etnicii Germani din România, prin care s-a hotărât trecerea averii bisericii la Grupul Etnic German.
Deci și retrocedările către Biserica Evanghelică C.A. s-au făcut tot pe baza succesiunii după Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien), biserica în cauză fiind a comunității săsești reprezentată de FDGR!
Oricare partid, O.N.G., poltician, jurnalist sau chiar simplu cetățean poate să înainteze plângere penală împotriva Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), ca succesor al organizației naziste Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien) și împotriva președintelui Klaus Werner Iohannis, după modelul plângerii mele penale redată mai sus, la care poate adăuga și capetele suplimentare de acuzare: conflict de interese și abuz în serviciu, ultimul fiind imposibil să fie dezincriminat, având în vedere amploarea fraudei prin care a fost prejudiciat statul român.
După câte că primarul Klaus Werner Iohannis i-a retrocedat președintelui FDGR, același Klaus Werner Iohannis, bunuri ale statului român pe care-l reprezenta, primarul Klaus Werner Iohannis nici măcar nu a binevoit să apere în instanță statul român, doar a trimis o întâmpinare că lasă la latitudinea instanței să hotărească.
Mai mult, Klaus Werner Iohannis, ca primar, nici nu a atacat sentința Judecătoriei Sibiu prin care FDGR-ul condus de el a fost declarat oficial succesor al organizației fasciste Grupul Etnic German, deși era obligat de fișa postului de primar, ceea ce reprezintă o sfidare a legilor și a bunului simț.» (Fragmente din articolul „Justițiarul”, prima publicație care a scris despre reactivarea organizației hitleriste Grupul Etnic German de către Klaus Werner Iohnnis!)
După ce, prin retrocedări ticăloase și fără temei legal, sibienii au fost scoși din locuințe în favoarea unor cetățeni germani (despăgubiți initial de două ori pentru locuințele la care au renunțat în urma emigrării în Germania) sau a unor falși moștenitori, de aici sau de aiurea, ai unor decedați fără urmași, după ce FDGR (succesor declarat al organizației hitleriste Grupul Etnic German: Jaf imobiliar la Sibiu, retrocedări ilegale către FDGR, succesor al organizaţiei naziste Grupul Etnic German) și biserica evanghelică au revendicat abuziv și au căpătat de la fostul primar Iohannis Klaus Werner (președinte FDGR și credincios evanghelic) nu doar locuințe, ci și licee, școli și grădinițe de unde copiii românilor au fost evacuați sau primăria nemțească plătește acum, din banii românilor, chirii exorbitante către organizația lor etnică (FDGR).
La fel s-a întâmplat cu Filarmonica, sala cu cea mai bună acustică din municipiul Sibiu, revendicată de sași și transformată în restaurantul „Hermania” și la fel a fost retrocedat Căminul de bătrâni din str. George Coșbuc, iar acum Primăria Sibiu, condusă de sași, plătește lunar o chirie mare, din banii românilor contribuabili, către FDGR-ul lor, al sașilor.
Iată că aceiași sași hrăpăreți și necinstiți au fost și vor fi votați în continuare de o populație îndobitocită prin niște lozinci de doi bani și mituri locale expirate despre hărnicia și cinstea sașilor. Ăia cinstiți și harnici au emigrat, aici au rămas, după 1990, doar bătrânii, lichelele oportuniste, puturoșii și escrocii!
Cu observațiile de rigoare, părinții mei care au rămas în țară n-au fost nici batrâni, nici lichele, nici puturoși ori escroci, ca ei fiind și alții ai căror copii azi citesc Incorect Politic și încet, dar sigur, se pregătesc a termina ce au început ai lor de bună credință în ’89, dar au fost sabotați din afară.
Așa cum am spus mai sus, relele pe care mi le-a făcut Klaus Iohannis mie, personal, sunt vechi și „rănile” cauzate s-au „cicatrizat”. Ca un bun samaritean, care și-a pus de mai multe ori bunurile personale la dispoziția comunității, pot ierta ticăloșiile cărora le-am căzut victimă… Dar vânzare copiilor români și jefuirea țării nu le pot ierta, Herr Iohannis!
Marius Albin MARINESCU
PS: Îi desfid pe toți propagandiștii iohanniști, trompetele din mass-media mai mult sau mai puțin acoperite, seviciile secrete autohtone și străine care l-au promovat pe impostorul acesta ca Gauleiter peste colonia România și-l ocrotesc în continuare, sioniștii și masonii care-l sprijină la ordin și pe toți cei cu creiere spălate care mă vor înjura, fără să gândească și fără să analizeze toate dovezile prezentate de mine în acest material și în linkurile anexe, fiindcă ei chiar cred prostește că impostorul Klaus Werner Iohannis este un om cinstit și patriot.
Mulțumim Justițiarul, pentru un articol complet care arată de fapt că nu suntem o țară în care funcționează justiția mult fetișizată de hoardele #rezist.
În România nu există justiție independentă, cum de altfel nu există nici democrație.
P.S.: În caz că unii cititori roșu pastilați sunt circumspecți în legătură cu autorul articolului, sunt sigur că domnul Marinescu nu consideră ceva greșit în faptul că cineva ar fi fost un membru ori susținător al formațiunii național socialiste, cum de altfel tind să cred că nu consideră nimic greșit cu existența unor lagăre (și fiind un om greu de manipulat, cred că știe și el că erau de muncă, nu de exterminare) în cadrul războiului, dar compararea lor cu piețele Sibiului și sublinierea apartenenței lui Iohannis la FDGR este o tehnică eficientă de a lăsă urme în conștiința cititorului.
Munca lui Marinescu este veche și acesta a contribuit nu doar prin scris, așa că distribuiți articolul și luați 5 minute din zi să-i transmiteți niște gânduri bune pe pagina sa de contact (link).
