Motivul care ne determină a ne adresa Domniilor Voastre:

Știm că sunt mulți oameni care înțelegând realitatea de fapt sunt îngrijorați și revoltați că, Țara Neamului Român precum și majoritatea oamenilor sunt împinși spre limita sărăciei și a unui colaps generalizat.

Această stare impune o Strategie Națională în consecință, respectiv:

(1) Trecerea imediată la reindustrializarea României;

(2) Declararea tuturor resurselor naturale, indiferent de natura acestora, ca fiind Patrimoniu Strategic de interes Național și trecerea acestuia și a Ministerelor de resort sub controlul și gestionarea directă a C.S.A.T. și implicit/concomitent cu:

a) Stoparea înstrăinării și recuperarea imediată a tuturor terenurilor agricole sau cu alte destinații, fie ele concesionate sau înstrăinate către persoane fizice sau juridice străine. Chiar dacă există prevederile Art. 148 în Constituție acestea nu pot contraveni la prevederile inviolabile ale Constituției României (vezi obligația Statalității de a respecta întocmai a Art. 1,2,3,4 și 152);

b) Stopare imediată a exploatării fondului forestier și trecerea la reîmpădurire și totodată constituirea unui supra control militarizat a tuturor ocolurilor silvice;

c) Stopare exportului tuturor produselor, indiferent de natura lor, în stare brută/neindustrializată;

d) Stoparea exportului de alimente neprocesate și instituirea unui sever control al calității alimentelor importate.

(3) Excluderea sărăciei și a lipsei locurilor de muncă prin:

a) Respectarea de către Statalitate a Constituției care o obligă să asigure un trai decent cu prioritate tuturor cetățenilor României și prin măsuri de dezvoltare economică (vezi (1)/Art. 47)

b) Statalitatea are obligația ca să interzică importul de forță de muncă (vezi (4)/Art. 3)

(4) Determinare echilibrului și a echității sociale prin:

a) Respectarea întocmai a Constituției în ce privește egalitatea în drepturi și excluderea tuturor discriminărilor (vezi (1)/ Art. 16);

b) Impozitarea graduală a tuturor marilor proprietăți și contorul provenienței acestora similar cu Legea 18 a ilicitului;

c) Eliminarea, prin lege, a disproporționalității dintre remunerația minimă și maximă din cadrul angajaților bugetari, precum și reglementarea acesteia în limitele ecartului 1-5, respectiv remunerația funcțiilor necalificate (1) și a funcției de Președinte al României (5);

d) Eliminarea, prin lege, tuturor funcțiilor sinecură și a angajaților fictivi din cadrul tuturor Instituțiilor Publice, din cadrul deconcentratelor, din cadrul consiliilor de administrare, precum și din cadrul oricăror societăți la care Statalitatea României este parte;

e) Interzicerea deplină, prin lege, a angajării unei persoane concomitent, în două sau mai multe funcții, și respectiv a remunerării multiple a aceleiași persoane de la Bugetul Național;

f) Eliminarea deplină, prin lege, a tuturor remunerațiilor/veniturilor necuvenite, a tuturor privilegiilor oneroase precum sunt multipla remunerare bugetată a aceluiași angajat; bonificațiile date celor din sistemul bugetar; acordarea pensii speciale sau/și de compensații discriminatorii la pensionare; a tuturor facilităților materiale și a altor venituri necinstit motivate.

(5) Legiferarea Legii Patrimoniu Strategic de interes Național

(6) Legiferarea Legii de Transfer a Guvernării și a Proiectelor de Țară.

ATENȚIONARE.

Atenționarea este și ea o motivare a Memorandumului.

1. Viitorul NU va fi a imperiilor mari ci a Neamurilor care-și păstrează: Unitatea, Principiile de Fundamentare, toate Proprietățile de Rang Național și integritatea Teritoriilor Străbune !!

2. Pericolul iminent al omenirii NU va consta doar în o recesiune de ordin economic sau/și financiar ci în grave colapsuri și anume:

a) Lipsa acută de materiale, minerale și materii prime (cade industria);

b) Lipsa acută de industrie și agricultură (erupe mizeria, pauperizarea);

c) Lipsa acută de alimente naturale și suficiente (cade sănătatea);

d) Lipsa acută de apă potabilă (efecte ale supraviețuirii, scade populația);

e) Lipsa acută de aer respirabil (îmbolnăvirea acută și dispariția).

3. Factorii cauzatori ai pierderii Suveranității, ai pauperizării unor generați și ai dispariție unui Neam sunt:

a) Lipsa acută de Conducători Politici cu/de caracter (dezordine, haos);

b) Lipsa acută de Dregători iubitori de Neam și Țară (jaf, trădare);

c) Lipsa acută a iubiri de Principii, Adevăr, Dreptate și Semeni (ura, crime);

d) Degradarea Instituției Publice de Sănătate (demografia și mortalitatea);

e) Degradarea Instituției Publice de Învățământ și Cultură (îndobitocirea);

f) Denaturarea Instituției Familiei și a Omului prin opresiuni (sclavia);

g) Lipsa acută de Preoți și Îndrumători Vrednici (sodomizarea);

h) Lipsa acută de iubire de Țară, Neam și Dumnezeu (dezomenire).

Articolul 1. Analizând și constatând realitățile de fapt, factorii cauzali și efectele cazate de aceștia concluzionăm că:

(1) Realmente actuala Stare a Națiuni a atins limita unui colaps generalizat, determinând implicit grave atingeri/pierderi Suveranității și Integrității Naționale, chiar și teritoriale;(vezi teritoriile înstrăinate)

(2) Evidențele dovedesc existența unei grave pierderi de oameni ai României, prin exodul a peste 5.000.000 de cetățeni ai României, în mare parte bune pregătiți profesional, exod impus în deplin contrariu Intereselor Naționale și deopotrivă determinând o gravă afectare a capacității demografice, respectiv de perpetuare a Românității, precum și de apărare a intereselor, identității și a Suveranității Naționale;

(3) De facto s-a generat o stare de sărăcie lucie, respectiv analfabetismul determinat de o efectivă pauperizare a peste 50% din cetățenii României.

(4) Indiscutabil precum și evident infracționalitatea a atins gradul de fenomen, insinuându-se și la vârful angajaților din instituțiile Statalității, iar fără de o imediată, fermă și promptă eradicare a fenomenului infracțional vom asista la generarea unei Statalități infracționale.

(5) Fiind larg cunoscute nu vom înșirui toate evidențele concurente/participante la determinarea dezastruoasei Stării de fapt, însă în virtutea necesarului de a fi arătat și înfățișat Adevărul vom recurge la o comparație: *Pierderile de Rang Național în omeni, valoare/număr și materiale cumulate din decursul ultimelor 200 de ani sunt mult minore în raport cu pierderile din ultimii 30 de ani.*

Articolul 2. Evidențele dovedesc că, principalii Factorii Cauzali care au determinat ca efect actuala stare, de după 1989, sunt:

(1) Excluderea Practicilor Politice și permiterea insinuării și uzurpării Statalității de către diverse grupuri de interes, respectiv de către adepții practicilor gregare ale politicianismului.

(2) Practicarea politicianismului (interesul personal sau/și de grup) clar în contra și dauna Intereselor Naționale, de către majoritatea grupărilor partinic-ideologice și persoane angajate în Funcțiile Publice cu și de Responsabilitate, unii fiind incapabili și inconștienți, iar alții fiind personal interesați doar a parvenii și a se înavuții preponderent nu cinstit.

(3) Permiterea legilor excesiv tolerante față de infracțiuni, respectiv infractori, fapt care a generat creșterea infracționalități și complicități și eruperea acesteia și în rândul celor ce ocupă Funcții Publice.

(4) Pervertirea Justei Măsuri a Actului de Dreptate, care determină inevitabil o labilitate și contravenientă definire a Actului de Justiție și Dreptate; precum este chiar și o acțiune în contra Bunelor Practici ale Actului de Justiție consfințit clar ca fiind unul obligatoriu just, de Constituției.

(5) Inconștienta sau/și intenționata excludere a Selecției pe criteriul Valorii, atât în ceia ce privește Acțiunile Politice de imediată sau îndelungată necesitate, și mai ales excluderea criteriul selecției valorice „Omul Potrivit la locul lui potrivit” și înlocuirea Elitei Naționale cu niște personaje promovate cu pofta unor grupări partinice chiar și posesori fiind a unor diplome fictiv/oneros dobândite.

(6) Desigur am enumerat numai câțiva Factori Cauzali.

(Enumerăm doar o parte din Efectele produse de către Factorii Cauzali enumerați în Art. 2 și alții implicit rezidenți lor)

Articolul 3. Trădarea Intereselor și a Suveranității Neamului Român care sunt faptic evidențiate prin.

(1) Cedarea Suveranității Politice, prin actul de admiterea a unor vasalității față de interesele externe, chiar și în dauna Intereselor de Rang Politic Intern, respectiv Național.

(2) Cedarea Suveranității Naționale definită de Dreptul de Proprietar. Respectiv cedarea Dreptului de Proprietar asupra Teritoriilor, asupra Resurselor Naturale, precum și asupra dreptului de exploatare, de distribuire și de folosire cu prioritate în interesul Cetățenilor României.

(3) Cedarea de Suveranitate în domeniul Evoluției Științifice, Cercetării, a survenit prin crasul dezinteres și ineficienta susținere a Instituțiilor de Cercetare și a Cercetătorilor.

(4) Cedarea Suveranității Economice, datorită distrugerii efective, aproape în totalitate, a Economiei Naționale (vezi în genere industria, agricultura, asociațiile meșteșugărești și altele)

(5) Cedarea Suveranității de ordin Ambiental, respectiv a mediului sănătos și corect protejat pentru a fi propice trăirii. (vezi deteriorarea apelor, defrișările brutal excesive a pădurilor, importul de deșeuri, altele)

(6) Cedarea Suveranității energetice și înstrăinarea sistemului de distribuire a acesteia. (vezi înstrăinarea distribuției de energie electrică și de gaze naturale, sistem de branșamente care de fapt în mare parte este proprietate particulară castul acestora fiind suportat de proprietarii de imobile)

(7) Cedarea Suveranității asupra apei potabil. (vezi înstrăinarea sistemului de distribuire care de fapt este proprietate de drept a proprietarilor de imobile)

( Cedarea Suveranității Naționale în domeniul financiar și bancar. (vezi sistemelor Bancare și Comerciale și a altora cu/de interes Politic.

Articolul 4. Cedarea Suveranității Naționale, Spirituale și Intelectuale.

(1) Cedarea Suveranității de Ordin Spiritual constă în admiterea abuzivă și în contra Constituției a populării/colonizării României, Țara Neamului Român care este fundamentat eminamente pe Principiile Creștinătății, doar pentru a satisface o pofta aberantă și agresivă.

(2) Cedarea de Suveranitate Intelectuală este produsă din lipsa de definire a unor Instituții de Învățământ care să garanteze o bună educare și instruite de ordin general și profesional a Viitorimii și totodată care să elibereze strict justificat și conform cu pregătirea fiecărui elev/cursant acreditările, diplomelor (vezi actualmente cea mai josnică crimă vânzarea de diplome și plagiatul,care a determinat lipsa de cultură generală și profesională mai ales a unora cu masterate și doctorate din cadrul Statalității)

(3) Cedarea Suveranității din Domeniul Sănătății Publice care incumbă Instituțiile de Cercetare și producție a necesarului Farmaceutic.

(4) Cedarea Suveranității Naționale agravată și constituită și din cei peste cinci milioane de Cetățeni Români obligați să emigreze, pierdere care incumbă o mare parte din capacitățile de dezvoltare, producție și nu în ultimul rând de apărare, emancipare și revitalizare/perpetuare a Neamului.

Articolul 5, Producerea în cadrul și între instituțiile Statalității de stări conflictuale beligerante permanente cauzate de politicianism.

(1) Apartenența la politicianism a grupărilor partinic-parlamentare generează varii conflicte care sunt alimentate de o permanentă propagandă politicianistă și evident strict din interesul grupărilor partinic-parlamentare preocupate permanent pentru acapararea unor poziții/funcții care le pot asigura obținerea intereselor politicianiste, de regulă frauduloase, de înavuțire personală sau/și a afinilor și acoliților care-i susțin.

(2) Inevitabil este că, în consecința stării beligerante, se induce multor Funcționari Publici obediența, aroganța, dezinteresul în corecta și fidela exercitarea a atribuțiilor care le revin sau/și o stare facilă eruperii dorinței de profit ocazional, respectiv asumarea/practicarea stării de coruptibil.

(3) Prin înțelegerea transpartinic convenită și admisă, de grupările parlamentare, a practici politicianiste de condiționare a Dreptului Constituțional de a fi Ales prin Legea Scrutinului Electoral și mai ales condiționarea depășirii procentului de 5%, și care Lege este preferențială, discriminatorie, necinstită și frauduloasă de facto fiindcă:

a) Pe de o parte Legea acordă grupărilor partinice parlamentare susținere preferențială materială, pecuniară, logistică, precum implicit și facilități de propagandă;

b) Iar pe de altă parte Legea discriminează deplin toate organizațiile politice noi înființate, ba mai mult le impune condiții care le creează imposibilitatea de a-și realiza Dreptul de a fi votate pentru a accede în Funcțiile Publice ale Statalității. (este a se considera că, actualelor grupări parlamentare nu li s-au impus atare obstrucționări care de fapt vin a îngrădii Dreptul de a fi Ales)

Articolul 6. Spolierea prin Legi permisive a Banului Public.

(1) Grupările partinic-parlamentare în propriul interes sau/și a fidelilor lor au introdus legi preferențiale prin care acordă membrilor din ierarhia lor și a unor segmente bugetate drepturi și venituri nu cuvenite sau/și nu justificate de un efort/prestație deosebită depusă, precum sunt:

a) Sinecurile și angajarea în două sau mai mule funcții bugetate;

b) Angajarea fictivă în diverse funcții bugetate;

c) Acces la contractele din Banul Public;

d) Imunitatea și inamovibilitatea (de fapt clare facilități de sustragere de la rigorile Legii);

e) Practicarea absenteismului, a sustragerii de la actul de decizie și a inactivității efective, în special a parlamentarilor (neîndeplinirea datoriei față de Funcția Publică ocupată, remunerată și încălcarea Jurământului de Credință !)

f) Diverse sporuri și alte avantaje materiale (discriminatorii);

g) Remunerații excesive (vezi raport față de salariul minim!);

h) Pensionări preferențiale a unor categorii de bugetari (la limite de vârstă nejustificată sau/și motivată logic);

i) Permiterea cumulului de remunerație bugetată cu pensia (în dauna angajării de cadre tinere);

j) Compensațiile speciale/excesive acordate unor angajați bugetați la pensionare (discriminatorii);

k) Acordarea de pensii speciale/oneroase (nu justificate de o muncă de excepție depusă, și fiind indiscutabil deplin discriminatorii)

l) Acordarea și de alte avantaje direcționate pentru activul de partid sau/și către sponsorii/contributorii și membrii grupărilor partinic-parlamentare (Toate acestea fiind clar preferențiale, nemotivate și clar frauduloase).

(2) Toate aceste spolieri a Banului Public coroborate, în special, cu o producție internă insuficientă (minoră și sub-potențialul real) vor determina exodul forței de muncă și implicit recurgerea la împrumuturi externe și în final colapsul financiar și incapacitatea de plată a Țării. (vezi și incapacitatea de plată a remunerației aferentă bugetarilor, restituirea sumelor aferente dreptului la pensie, etc.)

a) Coroborarea efectelor răufăcătoare enumerate, și a altora nu arătate, procedează sistemic și inevitabil la degradanta Starea de Ființare a Națiunii.

(Pentru soluționarea vicioasei stării de fapt considerăm ca fiind util necesare a fi legiferate câteva legi în materie, pe care le enumerăm)

Articolul 7. Legea Patrimoniului Natural de Rang Național.

(1) Prezentele soluții vin în consecința și contra acestor stări de fapt Deci strict din considerente politice venim, în întregirea prezentului Memorandum, cu prezentele propunerii de soluții conforme cu Constituția.

(2) Propunerea Legii de constituire a Patrimoniului Natural de Rang Național vine pentru respectarea întocmai a Constituției României, precum și din considerente de Strategie Națională pe termen imediat, mediu și lung, necesară pentru apărarea intereselor Cetățenilor Români.

(3) Păstrarea și respectarea acestor deziderate stă sub controlul direct al C. S. A. T. iar Primul Ministru răspunde, în solidar cu Guvernului, pentru protejarea, gestionarea și administrarea judicioasă a acestor resurse, având ca și considerație clară prioritatea garantării necesarului intern pe termen imediat, mediu și de lungă perspectivă, cu aceste bunuri strategice.

(4) Ministerul Comerțului Exterior sub controlul direct al C.S.A.T. răspunde direct de respectarea întocmai a Legii Patrimoniului Natural în ceia ce privește exportul de bunurile definite de aceasta, precum în mod deosebit de corecta calitatea a importurilor de alimente.

Articolul 8. Legea Patrimoniului Natural este strict constituțională.

(vezi Constituția României, Titlul I Principii generale)

(1) Conform cu prevederile Constituției României Proprietățile incumbate teritoriului Țării, indiferent de categorie sau/și destinație, nu pot constitui obiectul concesionării, donației sau a altei tranzacției numai între cetățenii români sau/și societățile Române înregistrate cu domiciliul și activitatea stabilite strict în România.

(2) Totodată Legea definește că atare tranzacții care eventual contravin Constituției precum și prezentei Legi sunt nule de drept absolut și fiind în opoziție cu Constituția României au caracter caduc și în consecință se reziliază de drept, deîndată ce sunt cunoscute.

Articolul 9. Constituția României consfințește că:

(1) În întregul său Teritoriul Rumâniei este inalienabil precum garantează și integritatea teritoriului (vezi (1)/Art. 3 și (1)/Art. 152)

(2) Constituția garantând integritatea Teritoriului României definește fără de dubiu că sub același regim al inalienabilități/înstrăinării sunt toate cele ce incumbă, ca esențe și constituire, teritoriul României, indiferent de natura, starea, compoziția sau/și de destinația și utilitatea acestora.

(3) În virtutea prevederilor Constituției este indiscutabil adevărul că, în sensul de Teritoriu sunt clar definite toate cele ce sunt, prin origine naturală, parte integrală cuprinsă în și de Teritoriul cuprins în cadrul Fruntariilor României. Deci indiscutabil Constituția nu se referă (înscriind cuvântul teritoriu) doar la ceva nedefinit ci în deplinătatea concretului său îl arată ca fiind:

a) Întreaga floră și faună, apa și aerul, precum și toate elementele care sunt parte constituentă a teritoriului în totala profunzime/compoziție a solului (dacă înțelegeți sau nu) până în centrul pământului precum un con răsturnat cu vârful în jos și cu suprafața cuprinsă între Fruntariile Țării.

b) Deci Constituția definește ca integralitate a Teritoriului României toate bogățiile solului, subsolului, apele, precum și Cerul de deasupra Țării, adevăr recunoscut de toate Neamurile/Țările și tratatele internaționale.

Articolul 10. Ca parte a Patrimoniului Natural de Rang Național sunt:

(1) Suprafața teritorială propriu zisă, indiferent de destinația acesteia de origine sau/și stabilită prin necesar de om și legi;

(2) Întregul potențial/volum al apei, indiferent de natura, starea sau locul unde se găsește;

(3) Întregul depozit de zăcăminte naturale necesare în domeniile industriei și a construcțiilor;

(4) Întregul patrimoniu forestier, indiferent de/și în a cui proprietate sau folosință legitimă este la un moment dat;

(5) Toate produsele/resursele naturale ale solului, precum flora și fauna, furajele, fructele, vânatul, de natură piscicolă și altele care sunt în proprietate publică.

Articolul 11. Regimul tuturor celor ce aparțin Patrimoniului Natural.

(1) Toate resursele naturale (vezi Art.10) și implicit rezervele de minereuri, minerale, materii, precum și de alte materiale prime pentru industrie sau/și pentru construcții sunt constituente ale Patrimoniului Natural de Rang Național și oricare tranzacție de înstrăinare către părți străine este strict interzisă și este infracțiune pedepsită de Legi.

a) Exploatarea tuturor acestora se face cu prioritate în interesul cetățenilor din România, chiar dacă efectuarea efectivă a exploatării se face de către societăți angajate în acest sens.

b) Eliminarea tuturor intermediarilor dintre producătorii și consumatorii energiei electrice, gazelor naturale și apă.

c) Exportul acestora în stare neprelucrată nu este admis a constitui obiect comercial, respectiv marfă contra pecunii, ci numai ca produse finite sau în schimb/contrapartidă cu materii și materiale de import necesare producției și folosinței interne.

(2) Să se interzică pe o perioadă de minim 15 ani exploatarea fondului forestier pentru refacerea și menținerea ecosistemului, a se admite strict tăierile de curățire pentru necesarul lemnului de foc.

a) Refacerea patrimoniului forestier prevede obligația tuturor celor care exploatează această resursă să planteze un anume număr de puieți în funcție de metrii cubi de lemn tăiat, nerespectarea acestei clauze este infracțiune.

b) În scopul refacerii patrimoniului forestier se va subvenționa cu puieți pe toți acei care doresc ca să împădurească terenuri definite de Statalitate în acest scop, și se acordă dreptul de folosință veșnică asupra loturilor împădurite acelor persoane fizice sau juridice care pe cont propriu plantează puieții oferiți de către Statalitate, prin intermediul Ocoalelor Silvice.

Articolul 12. Legea apei să prevadă o judicioasa gospodărire a tuturor resurselor de apă.

(1) Toate resurse naturale de apă, din subsol, din lacurile de acumulare sau altele de pe Teritoriul Țării, sunt parte integrală din Patrimoniul Natural al României, indiferent de natura și proveniența lor se constituie în Patrimoniu Natural de Rang Național care trebuie strict reglementat și protejat prin legi speciale, clare și ferme, iar poluarea acestora este infracțiune pedepsită de Legi.

(2) Exportul de apă și a apei minerale îmbuteliate se poate face numai în contra partidă cu produse alimentare de primă necesitate sau cu fructe exotice.

Articolul 13. Regimul produselor alimentare și a furajelor.

(1) Producția de: cereale, furaje, produse alimentare de primă necesitate, fructe, precum și a tuturor materiilor și materialelor prime sau conservate din categoria produselor alimentare, se constituie ca necesar alimentar de prim rang pentru trăirea firească, sănătoasă și îndestulată a Cetățenilor Românie.

a) În România între producător și consumator acestora este interzisă acțiunea oricărui intermediar/speculant, aceasta se constituie în infracțiune și este pedepsită de lege.

(2) Dreptul de export al acestora produse este condiționat și se va face numai dacă excede necesarului definit de consumului intern efectiv, sub strictul control, responsabilitatea și avizul funcționarilor angajați și acreditați, în acest sens, de Ministerul Comerțului Exterior.

(3) Numai producătorii acestor bunuri de primă necesitate au dreptul de a-și vinde aceste produse fie personal în magazine proprii și piețe sau/și tot direct către societățile comerciale de vânzare cu amănuntul.

(4) Produsele agricole din gospodăria personală de subzistență care exced nevoilor personale pot fi comercializate în piețe numai direct de către țărani, producători.

a) Nu se consideră producție impozitabilă, a acestora, dacă se face pentru uz familial-propriu sau pentru vânzarea în piețe direct de către producători.

(5) Legea vine a garanta asigurarea internă a necesarului de alimente și furaje; diminuarea prețurilor; precum și pentru eliminarea speculei; pentru excluderea exportului și reimportului fictiv și a altor fraude financiare.

(6) Constituția nu interzice ci susține această lege ca fiind strict necesară pentru garantarea calități vieții; a unui trai sănătos și decent în favoarea prioritară a cetățenilor României.

Articolul 14. Legea transferului Guvernării.

(1) Puterea Executivă, prin menire, scop, atribuții și îndrituiri are și obligația ca toate ministerele, înainte cu 45 de zile de predarea mandatului de patru ani, să definească un raport justificativ explicit, concret și public care să dovedească cheltuirea Banului Public și a altor Bunuri Publice pe întreaga perioadă a mandatului.

a) Raport de predare a mandatului este obligatoriu pentru a-și justifica corecta activitate, raport care va cuprinde implicit și toate costurile proprii Statalității cu funcționarea pe care le-a generat în sarcina Neamului Suveran, precum și investițiile realizate și justificarea costurilor acestora, dar și ce cheltuieli rămân, ca sarcină, Banului și Bunurilor Publice pe termen mediu și de perspectivă.

Articolul 15. Legea Transferului Proiectelor de Țară.

(1) Parlamentul are obligația ca să definească sau/și să completeze, conform necesarului, Proiectul de Dezvoltare al Neamului și al Țării, pe toate termenele prin care să dispună distribuirea efortului și a costurilor just și echilibrat în tot teritoriul României.

a) Proiectul de Țară odată fiind definit și instituit cu putere de Lege de către Parlament toate viitoarele Guverne și instituții ale Statalității, precum și Grupările partinic-politice, au obligația să-l respecte și să-i asigure buna realizare, cu eventualele ajustări și îmbunătățiri inerent pretinse de desfășurarea Proiectului, însă fără a-l rediscuta sau întrerupe abuziv, nemotivat temeinic și în contra Legii Planului Metodic, doar din considerente ideologice sau chiar politicianist-propagandistice.

(2) Puterea Executivă la fiecare predare/preluare de mandat periodic (de patru ani) are obligația ca:

a) La predare să definească un raport cu toate Proiectele de Țară care prin Legi sunt de realizat și rămân de continuat sau de început pentru membrii Puterii Executive nou instalată;

b) Raportul Puterii Executive are obligația de a cuprinde întocmai toate sarcinile corespondente Legilor aferente Proiectelor de Țară și în concret și exact să arate stadiul de derularea acestora, precum și Planul Metodic de realizare a proiectelor în derulare.

c) Puterea Executivă căreia îi încetează mandatul are obligația ca prin raportul de predare să justifice sau/și să arate concret toate eventualele impedimentele care au concurat la nu realizarea în termenele prevăzute de Lege, pentru a fi cunoscute și excluse de Puterea Executivă nou instalată.

SUSȚINEREA MEMORAMDUMULUI.

(În întreg este bazată și susținută pe prevederile Constituției și pe Legi în vigoare.)

Articolul 1. Precum Spiritul și înscrisele consfințite de Constituția României le invocăm în susținerea Memorandumului aidoma Temeinicii și Călăuze ne sunt Iubirea de Cruce, Adevăr, Neam și Țară!

Așa să ne ajute Dumnezeu !!

Articolul 2. În România, toate legile, până și Constituția, sunt accesorii-subsidiare la *Principiile de Fundamentare și Trăire ale Neamului Român și la Creștinătate.*

Omnem legibus, etiam Constitutione, sint accessoria ad *Christianismum et ut Gentem Principiorum, sint în Romania.

Articolul 3. Indiscutabil toate suzeranitățile, drepturile și libertățile înscrise în prezenta Constituție sunt inviolabile, intangibile și imprescriptibile ca fiind și consfințite de Voința Neamului Suveran Român, exprimată prin Instituția Referendumului de instituire a Constituții. (excepție fiind numai după starea definită de Titlul VII)

(1) În acest adevăr nici o autoritate sau instituție a Statalității nu au legitimitatea în a aduce atingeri sau sancțiuni, de nici un fel, Dreptului Sacru la Legitimă Apărare al Neamului Suveran Român, care incumbă și dreptul legitim de a acționa, în modul și cu mijloacele impuse, în contra oricăror factori cauzali care deteriorează Starea și Ființa Neamului Român, fie factor natural, fie factor agresiv de tip imperativ, dictatorial, cotropitor sau de natură politicianistă, respectiv fie venite din interior prin trădare sau/și din exterior. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 și (1)/Art. 55)

(2) Ba mai mult, în acest sens, conform Constituției, Șeful Statalității sau după caz Președintele Camerei Senatului, are dreptul-obligație de a decreta starea de urgență și prin Instituția Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să dispună tuturor instituțiilor Statalității, civile și militarizate, ca să participe deîndată în solidar cu Neamul Român Suveran la înlăturarea factorului cauzal al agresiunii/agresiunilor în sine, și respectiv a agresorilor, fie că acesta vin din interior sau/și exterior. (vezi (1)/Art. 92 și (1)/Art. 93)

Articolul 4. Principiile Național-Creștine sunt omni imperative deoarece însăși Constituția le recunoaște, înscrie și consfințește și prin acestea li se subordonează. (vezi (3)/ART. 33)

(1) Principiile Național –Creștine fiind consfințite de Constituția României devin obligatorii tuturor Legilor, precum și întregii Statalități deoarece prevederile constituționale sunt indiscutabile și atât Legile României precum în integralitate și Statalitatea României sunt obligatoriu subsidiare Constituției. (vezi (5)/Art. 1 și (2)/Art. 16)

(2) Constituția României pentru a nu admite nici un dubiu vine și consfințește ca obligatorii Principiile Național Creștine cu prioritate atât pentru toate Instituțiile Statalității Române și implicit pentru toți angajații Statalității, iar pentru a întării definitiv acest Adevăr vine și nu admite decât condiționat de Jurământul de Credință față de Neam și Țară cu mâna pe Constituție și Biblie „Așa să-mi ajute Dumnezeu” următoarele:

a) Validarea Președintelui (vezi(2)/Art. 82)

b) Validarea parlamentarilor (vezi (1)/Art. 70)

c) Validarea tuturor membrilor Guvernului (vezi (1)/Art. 115)

d) Validarea tuturor Funcționarilor Publici (vezi (6)/Art. 62 din Legea nr.188 /8-12-1999)

e) Validarea prin Legea Jurământul depus de Forțelor Armate (vezi Legea nr. 8 din 10 ianuarie 2002 și (1)/Art.118/Constituție)

Articolul 5. Voinţa și decizia supremă, în toate cele ce aparțin trăirii Neamului Român-suveran, revine de drept Neamului Român băştinaş și implicit Suveran. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. și (2)/Art.8. precum și (1)/Art. 20, respectiv Dreptul la liberă determinare a Națiunilor)

Articolul 6. Entitatea Neam este unica entitate suverană după Dumnezeu și deține, de drept divin și just, toate proprietățile care-i revin de drept, implicit cele de ordin teritorial. Entitate Neam care dimpreună cu toți oamenii români și cu toate proprietățile Sale constituie un Ansamblu Unitar și Indivizibil, respectiv Ansamblul Român Neam-țară. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. și (2)/Art.8.)

(1) Deci Neamul Român este o Entitate Suverană și Proprietară care incumbă străbunii, actual trăitorii, viitorimea și incumbă și Românii din exteriorul teritoriilor române fiecare cu vrednicia și drepturile care le revin, fiind și stăpână de drept asupra celor aferente Teritoriilor române. (vezi (1), (3)/Art. 3.Teritoriul și (1), (2) Art. 4. și Art. 7.)

(2) Familia este nucleul esențial de constituire și perpetuare a Entității Neam Român, și este constituită creștinește, numai din două persoane de sens opus prin naștere, respectiv femeie, bărbat și prunci. (vezi(2)/Art. 48)

Articolul 7. Neamul Român, dimpreună cu toate Etniile conlocuitoare și cu toate proprietățile Sale care-i revin de drept, indiferent de natura, starea de ființare și origine ale acestora, constituie un organism integral, respectiv Ansamblul Român Neam-țară. (pentru edificare a se consulta Titlul I și Capitolul I al Titlului II al Constituției)

(1) În și din aceste considerent, respectiv a ființării efective a Ansamblului Român Neam-țară, în integralitate Neamul Român ființează și actualmente ca esență-suflet al Ansamblului și deține indiscutabil și nu negociabil integralitatea virtuților de Proprietar și Suveran deplin.

(2) În consecința, acestor adevăruri, numai sub voința, în interesele și cu dispoziția Neamului Român proprietățile pot fi prezervate, consumate sau înstrăinate, conform cu prevederile Constituției de Drept, sub supravegherea și administrarea Instituțiilor aparținătoare Statalității care au calitate de ordonator, de executant precum și de a sancționa încălcările Constituției și a legilor. (pentru edificare a se consulta Titlurile I și II al Constituției

Articolul 8. Nu discutăm adevărul că, de facto Constituţia Română pentru a fi instituită de Drept are obligația de a fi o fidelă şi ordonată transpunere a Principiilor de Fundamentare şi Trăire ale Neamului Suveran Român. Principii pe care Constituția doar vine și le înscrie, în spiritul şi litera lor proprii, și se admite a fi supusă Instituției Referendumului fiindcă numai astfel consfințește strict Voința Neamului Român ca fiind unica Suverană în a decide Principiile de Trăire pe propriile teritorii și în relația cu alte Neamuri Suverane. (vezi (3)/Art. 151 și Art.153 și Art.156)

(1) Indiscutabil o Constituție de Drept admite ființarea numai a Gândirilor/Acțiunilor Politice și a Legilor juste care:

(2) Îi sunt subsidiare; (vezi (5)/Art. 1; a), d)/Art. 146 și Art. 154)

(3) Sunt Gândiri/Acțiuni strict Politice care exclud politicianismul; (vezi (2)/Art. 2)

(4) Sunt Legi strict Constituționale, deci clare, nu interpretabile și nu admit practici necinstite; (vezi (1)/ Art. 154 și (1)/Art. 155)

(5) Au virtutea de a determina/defini o bună rânduire politică;

(6) Au caracter faptic și evident politic întru o armonizare echilibrată a Ansamblului Neam-țară; (vezi (2)/Art. 2; (1)/Art. 4 și (2)/Art. 80)

(7) Prezervă și definesc Actul de Dreptate, precum și ferme măsuri de sancționare, just argumentată, care rezidă în consecința unei atingeri sau agresiuni dovedite și definesc concret dezdăunarea adecvată. (pentru edificare a se conspecta Titlul II Capitol I)

Articolul 9. Oricare altă constituţie care nu respectă subsidiaritatea față de Principiile Neamului Suveran Român, ci derivă din teorii ideologic-partinice sau/și fiind impusă de forțe de opresiune sau/și de cotropire, este legitim considerată, de către Neamul Român Suveran, ca fiind sub Nulitate Absolută, respectiv dictatorială, imperativă și ca fiind fără nici un Temei Legitim și având cel mult efecte temporale, obligatoriu de exclus de către Neamul Suveran prin mijloacele impuse de agresor/i sau precum abrogarea constituției din 21-7-1965. (vezi Art. 153)

Articolul 10. Toate cele ce nu sunt permise de către Principiile de Trăire ale Neamului Român sau/și de Principiile Creștinătății nu poate a permite Constituția României a Neamului Român-creștin și în consecință nici Legile române, și sunt ferm interzise, sancționate și condamnate de Neamul Român Suveran în virtutea Dreptului la Legitimă Apărare a Ființei Sale.

(1) Constituția României consacră și consfințește Neamului Român acest Drept Legitim la Apărare, și îl impune clar și cu fermitate și tuturor Instituțiilor aparținătoare Statalității Române pentru a fi constituționale și legitime. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 și(1)/Art. 55)

Articolul 11. Spiritul și Litera Constituție nu admite nici o atingere a unui Drept, decât dacă expres prevăzută o condiție prin care un drept se suspendă sau pierde.

Articolul 12. Toți cetățenii României sunt egali în fața Constituției și a legilor ei subsidiare fără de nici un privilegiu sau o atingere din vreun considerent discriminatoriu. (vezi (1), (2)/Art.16)

(1) Oricare discriminare sau/și privilegiu sunt abuzive și imperative și trebuie a fi eradicate prompt și fără de echivoc.

Articolul 13. Spiritul și Litera Constituție garantează toate drepturile și libertățile și implicit nu admite nici o atingere a unui Drept, decât dacă expres prevăzută constituțional o condiție prin care un drept se transferă, suspendă sau pierde. (vezi (3)/Art.1)

(1) Dreptul la muncă este un Drept Garantat de către Constituția României tuturor cetățenilor pentru a-și dobândi prin căi cinstite cele necesare trăirii demne și decente. (vezi (1), (2)/Art. 41)

(2) Prin chiar scopul său Dreptul la muncă poate fi transformat prin exercitarea lui pentru dobândirea celor necesare traiului. Astfel între proprietarul acestuia și un proprietar de drept cu capacitate de angajator, respectiv proprietarii unor drepturi convin liber, însă conform legilor, a face schimb de drepturi, în consecință:

a) Angajatul de fapt nu dobândește nici un venit sau plus valoare impozabilă, ci strict și numai drepturile cuvenite în schimbul efectuării efective a unei munci fizice sau/și intelectuale în beneficiul angajatorului, în virtutea dreptului la muncă și a dreptului de a dispune liber de propria persoană (vezi (2)/Art. 26)

b) Angajatorul deduce, din venitul său brut, și toate drepturile cuvenite angajatului, respectiv ca fiind cheltuiala cu forța de muncă, precum deduce oricare altă cheltuială. Astfel angajatorul are obligația de a achita toate costurile legitime aferente folosirii/consumării forței de muncă a angajatului în vederea obțineri unui beneficiu personal.

(3) Excluderea oricărei impozitări, taxări, etc. a Dreptului la muncă vine tocmai pentru excluderea dublei uzitări/exploatări a forței de muncă, respectiv de către angajator prin munca efectivă și de către Statalitate prin diverse taxe, impozite, etc.

a) Constituția României prin Legile în materie definește ca strict din valoarea veniturilor nete realizate de o societate sau angajator să fie suportate în integralitate toate cheltuielile care sunt aferente costurilor cu educarea, instruirea și întreținerea stării bune a sănătății angajaților, care costuri vor fi suportate din veniturile care derivă din efectuarea prestației de către angajat în beneficiul respectivei societăți sau angajator.

Articolul 14. Constituția României în mod explicit definește dobândirea fără de echivoc, din avuția și banul public, a dreptului la ocrotirea sănătății precum și a dreptului la învățământ, la instrucție profesională și accesul la cultură. (vezi (4)/Art. 32; (1)/Art. 33; (1), (2)/Art. 34; (2)/ Art. 41 și (2)/Art. 47)

Articolul 15. Puterea de Suveran consfințită de Constituție.

(1) Constituția prezervă, Neamul Român Suveran, fără de echivoc și pe Just Temei, dreptul de a pretinde Statalității respectarea și punerea în fapt a prevederilor constituționale, precum și obligația de a exclude, just și cât mai deplin, toate efectele care au caracter discriminator, opresiv, imperativ sau și prin uzurpare au fost impuse prin constrângeri, de oricare natură și proveniență imperativ-dictatorială.

(2) În acest sens Constituția definește ființarea instituțiilor cu atribuții și puteri depline, precum sunt: Instituția Scrutinului Electoral; Instituția Referendumului; Instituția Justiției; Instituția Dreptului la Protest; de fapt incumbate în Instituția Legitimei Apărări a Intereselor Naționale care este o obligație pentru toți cetățenii României, (vezi (1)/Art. 24; ART. 54 și ART. 55) dar și Instituția Curții Constituționale, Instituția Justiției, Instituția Avocatul Poporului, altele.

Articolul 16. Constituția interzice Politicianismul (interesul personal sau/și de grup) precum și toate grupările politicianiste de orice factură, de a aduce ingerințe în Conducerea Treburilor Publice, fiind diametral opuse Artei Politice și cauzatoare de corupție, infracțiuni și acte de trădare în contra Intereselor Naționale. (vezi (2), (4)/Art. 40 și( 2)/Art. 8 .

Articolul 17. Constituția definește clar statutul Statalității

(1) Constituţie definește că, Statalitatea este o Structură Sistemică îndrituită strict în a rânduii și coordona treburile întregului Ansamblu Neam-țară și respectiv având menirea de a-i determina o buna trăire, în actual și în viitor.

(2) De fapt și explicit Constituția definește clar Statalitatea ca fiind strict o Angajată a Neamului Român Suveran implicit a cetăţenilor României, în oricare alte condiții Statalitatea este uzurpatoare, nu legitimă și infracțională sau/și dictatorială.

(3) Constituția tocmai din interesul/scopul de a exclude oricare, eventual, dubiu despre statutul de Angajată a Statalității definește Jurământul de Credință ca și condiție indiscutabil obligatorie.

(4) Toți membri Corpului Statal, angajați în Instituțiile Statalități Constituționale, vor depune Jurământul de Credință față de Neam și Țară, respectiv față de Ansamblu Neam-țară, la preluarea Funcției Publice, însă în prealabil (pretindem noi) este firesc și necesar a fi verificați și acreditați ca având competența profesională, psihică și comportamentală conformă cu demnitatea de Funcționar Public.

Articolul 18. Constituția definește tot ca atribuții ale Statalității.

(1) Constituția înscrie, de drept, ca atribuție permanentă a Statalității Constituționale, ca fiind reprezentanta Neamului Suveran Român, obligația de a recupera deîndată și fără de echivoc, în integralitate, toate pierderile de ordin material și teritorial pricinuite de către persoane fizice, juridice, funcționarii publici sau/și de către cotropitori. (vezi (3)/f), h)/Art. 73; vezi scopul, menirea și Legile de funcționare a Puterii Judecătorești; (1)/Art. 131; (1)/Art. 118)

(2) În acest sens (susținem și argumentăm noi) Constituția dispune prin Legi, clar și ferm, ca fiind imprescriptibilă oricare faptă infracțională care a adus o daună certă Proprietăților Neamului Suveran Român, precum și că făptuitorii nu pot fi exonerați de la sancțiunile care decurg din faptele lor, însă și că actul dezdăunării și implicit a detenției se stinge numai la acoperirea deplină a prejudiciului, și când este cazul se transferă și asupra familiei și moștenitorilor de drept a făptuitorului.

(3) Tot în acest sens Președinții celor două Camere ale Parlamentul au obligația constituțională, să pretindă Parlamentului ca să elaboreze și o legislație care să garanteze dezdăunarea în integralitate a tuturor prejudiciilor aduse Neamului Suveran Român. Indiferent dacă atingerile sunt provocate de o persoană; de o ideologie dictatorială și de legile subsidiare acesteia sau ca fiind atingeri opresiv-injuste cauzate de/și sub presiunea imperativă a unei Statalități (de la un moment dat) cu practici abuziv-infracționale și dictatoriale sau/și în complicitate cu forțe externe care intervin, la treburile interne, prin impuneri, invazii, cotropiri sau alte agresiuni. (vezi f)/(2)/Art.65; (2)/Art. 82 și (6)/Art. 62 din Legea nr.188/8-12-1999)

(4) Întreaga Statalitate este obligată de Constituție ca să procedeze deîndată la acțiunile concrete în contra agresiunii, prin mijloace conforme cu necesarul de eradicare a agresiunii.

a) În cazul daunelor de ordin teritorial sau atingeri grave determinate de acte de trădare, invazii sau cotropiri toate Instituțiile Statalității sunt obligate de Constituție ca să procedeze deîndată la acțiunile necesare pentru a recupera în deplinătate pierderile suferite de Neamul Român Suveran, totodată informând despre demers toate forurile internaționale, și făcând cunoscute public clar toate demersurile făcute în acest sens.

b) Aidoma toate Instituțiile Statalității au obligația de a acționa în consecință și just pentru a exclude o atingere de ordin material și cultural cauzate de către un oarecare depozitar care a devenit de rea credință, (vezi Titlul I; (1), (2)/ Art. 54; (2)/Art. 80; (1)/Art. 92; (1)/Art. 93; (2)/Art. 82; textele Jurămintelor de Credință și Legea CSAT nr. 415/27-06-2002)

Prezentul document este definit în virtutea Drepturilor prevăzute de Constituție.

Chiar dacă este sub propria-mi semnătură și identitate în conformitate cu dreptul de petiționare (vezi (1) și (3) /Art. 51) și conform dreptului prevăzut constituțional prin Dreptul la Solidaritate (vezi (1)/Art. 7)

În consecința acestor Drepturi consfințite de Constituția României vine și admite ca:

Toți Cetățenii României, fie ca persoane fizice, persoane juridice sau oricare membru al unui grup Civil Politic în nume propriu, care doresc și aderă la prezentul demers să facă parte directă la Demers prin confirmarea pe care o comunică prin intermediul Petiție Online, prin confirmarea „Vreau să fiu participant direct la demers !”

Actualizată azi/3/2022

Pavel Luis Bratu

Teodor Cîmpeanu

Petru Borodi (borodipetru@yahoo.ro)