Boschetar Grețos îl Denigrează pe Mihai Eminescu

Pandurul
Incorect Politic
Aprilie 7, 2018

 

Foarte interesant acest articol despre Călin Vlasie din revista Pro Saeculum.

Stau și mă întreb cum este posibil ca cineva care îl face pe Eminescu idiot național să fie lăsat de organizatorii premiilor Mihai Eminescu să acorde un premiu unei pornografe care denigrează numele țării noastre tocmai de ziua lui Eminescu?

Să fie o simplă coincidență?

„Eminescu este idiotul național”. Aplicând rețeta vulgarã „ba pe-a mã-tii!”, desigur cã prima reacție a cititorului unei astfel de monstruoase infamii ar fi sã exclame „idiot e cel care a scris!”

Mi se pare și nemeritat, și prea puțin. Idiotul are scuza tâmpeniei sale congenitale, care, pânã și-n justiție, îl ferește de pedeapsã. E idiot și-atât.

Nu-și propune sã facã ordine în cultura naționalã, nu împarte certificate de geniu, nu se amestecã în grave dispute literare, nu-l ia nimeni în seamã, deci nu dã interviuri (și, mai ales, nu i se solicitã, decât, cel mult, în publicațiile de patologie psihiatricã).

Așa dar, idioțenia citatã în deschiderea acestei tablete nu este opera unui idiot sadea, nici a unui simulant care, vrând sã scape de armatã, o face pe nebunul.

A fost comisã cu premeditare, având drept scop țâșnirea din anonimat cu orice chip, cãlcând chiar pe cadavre, scuipând cãtre slãvi, blefturind-o și pe mã-sa, luându-se de brãcinari cu Dumnezeu și urlând din rãrunchi „eu exist și gândesc!”.

N-ar avea prea mare trecere dacã și-ar propune drept target (observați cã încerc sã țin pasul cu scriitura veacului) contestarea lui Panait Cerna ori, sã spunem, Cãrtãrescu: ca sã fii vãzut de departe și cât de cât luat în seamã, trebuie sã țintești sus. Cât mai sus.

Dupã proferarea blasfemiei, individul recãzând în același meritat anonimat – a se vedea cazul celor care l-au tãvãlit pe „pãrosul” Eminescu în Dilema și care, dupã atâta vreme, n-au produs nimic remarcabil în afara înjurãturii originare.

Dar sã-l citim mai departe pe „intelectualul” Cãlin Vlasie (?), cel care combate în nr. 2 al revistei Feed back: „Eminescu era […] un fel de Tucã Show al timpului sãu”.

Fac o pauzã de respirație și nãucealã, încercând sã pricep de ce-o fi fost Eminescu un… Tucå și-atât. Cea dintâi bãnuialã se îndreaptã cãtre lecturile eminesciene ale hiper-exigentului combatant: ori n-a citit nimic, ori n-a priceput nimic.

Înclin cãtre o doua ipotezã, ajutat chiar de Vlasie, care considerã cã „Eminescu n-a avut nici un fel de intuiție și simț politic. El este primul scriitor român care face compromisuri politice grețoase. Este primul antisemit, primul anti-liberal și primul antimodern vehement. N-a înțeles nimic din istorie […] Eminescu e-o capcanã uriașã pentru poporul român”.

Mecanismul contestãrii oarbe e simplu: se ia fiecare diagnostic al eminescologilor în parte și i se aplicã, automat, negația. N-a fost fãuritorul poeziei române moderne, ci „primul antimodern”. N-a avut un copleșitor simț al istoriei, ci „n-a înțeles nimic din istorie”.

N-a fost un formidabil gazetar politic, el „n-a avut intuiție și simț politic” – și tot așa înainte. Mai dificil de înțeles rãmâne acuza cu antiliberalismul, explicabilã, poate, prin niscaiva simpatii liberale ale lui Vlasie. E, neîndoielnic, dreptul lui.

Dupã cum și Eminescu a avut dreptul sã facã parte din tabãra conservatoare. A emite vehemente contestãri culturale și literare în temeiul simpatiilor politice e-o gogomãnie din care derivã și tot soiul de epistole contemporane, concepute și semnate de câțiva neica-nimeni (contrasemnate, probabil inerțial, de clientela onorabilã a misivelor colective) prin care se face ordine în culturã în virtutea unor unice și flagrante criterii… politice: poetul cutare l-a susținut electoral pe Nãstase, în consecințã, n-are valoare nici ca poet, nici ca manager, jos cu el!

Dar sã ne întoarcem la ipochimenul Vlasie, potrivit cãruia Eminescu n-a fost un patriot român, ci „premerge politica grețoasã, naționalistã și pe Nae Ionescu”. Cu astfel de argumente (care-s?) se poate conchide și cã Eminescu e-un premergãtor al lui Nae Ionescu, dar și cã Bãsescu e discipolul aceluiași Nae! Aferim!

Terfelirea valorilor naționale tinde a deveni certã voluptate româneascã.

A dat cândva roade în planul orgoliilor personale (președintele Constantinescu i-a decorat cu medalia Eminescu… taman pe cei care afirmau cã poetul „nu le spune nimic!”).

Între „plasticienii” care, la București, au reconstituit spada lui Stefan cel Mare din… rahat turcesc și indivizii de soiul acestui Vlasie, autorul monumentalei constatãri „Eminescu este idiotul național” funcționeazã o clarã trãsãturã de unire: dorința neostoitã de a ieși în evidențã prin atitudini-șoc.

Chiar cu prețul unor oribile atentate la însãși ființa noastrã naționalã. Iar în locul statuilor propuse spre demolare, nu așeazã nimic. Absolut nimic.

Românii n-au valori. Destinul lor este sã cadã în eternã admirație în fața valorilor altora.

Triste vremi!