Bate vântul schimbării! America ia în considerare retragerea trupelor din România

Incorect Politic
Martie 15, 2025

Bate vântul schimbării! America ia în considerare retragerea trupelor din România

Via DanDiaconu:

În mediile conservatoare americane se vorbește deschis despre retragerea trupelor din România. Motivul invocat va fi lipsa democrației, însă motivul real este lipsa de interes a SUA pentru Europa în general și România în particular, dublat și de negocierile cu rușii(care vor ajunge la gurile Dunării).

În cazul în care încă n-ați prins știrea, deja sunt contacte avansate în ceea ce privește o cooperare SUA-Rusia pentru exploatările de gaze rusești și … distribuirea acestora către Europa. Inclusiv conducta Nordstream va avea acționariat american. Astfel Europa va avea două posibile surse de aprovizionare: SUA – varianta scumpă și Rusia via SUA – varianta ieftină. Și când te gândești că sunt proști care și-au dat viața pentru a lupta împotriva rușilor.

Având aceste vești, poate înțelegeți și de ce acum se negociază, în loc de pace, un tratat de încetare temporară a focului. Adică frecție la un picior de lemn. După alungarea ucrainenilor cu pagube imense din Kursk, armata a declanșat o operațiune în adâncime în Sumî. În Harkov, de asemenea a început „hemoragia rusească”, la fel cum va începe inclusiv spre Odesa. Treaba e clară: SUA face pe mesagerul păcii, întinzând discuțiile până la calendele grecești, pentru a-i da posibilitatea lui Putin să se dezlănțuie. Între timp, Ucraina e fragilizată nu doar din punct de vedere militar, ci și diplomatic. O să vă mai dau niște repere în cursul zilei de azi.

Concluzia e simplă: când ajungi cârpa marilor puteri se alege praful de tine. La un moment dat ai impresia că faci jocuri mari și, când te trezești din făină, observi că a căzut cerul pe tine. Așteptați postarea care vine că e bombă. În câteva ore.

*

Iată acum articolul care a stârnit aceste controverse:

Via The American Conservative:

 

Este timpul să renunțăm la România

Renunțarea la o bază aeriană periferică costisitoare se potrivește perfect cu câteva dintre prioritățile administrației Trump.

Într-o întorsătură de situație care nu este surprinzătoare, comisia electorală din România l-a interzis pe populistul de dreapta Călin Georgescu să candideze pentru funcția de președinte în alegerile din mai care vor avea loc în țară. Acesta nu este primul act de manipulare electorală care provine din această țară din sud-estul Europei. La sfârșitul anului trecut, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale — pe care Georgescu îl câștigase — susținând că Rusia ar fi intervenit în alegeri cumpărând în masă conturi de TikTok pentru a-l sprijini pe Georgescu, care este sceptic față de NATO și democrația liberală. Dezvăluirea că, de fapt, un partid centrist (PNL) ar fi cumpărat conturile de TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, dar că va lua voturi de la un alt candidat de dreapta), aparent nu a avut nici o influență asupra cazului.

Dar acum, alegerile vor continua fără Georgescu, care era un favorit clar cu peste 40% în unele sondaje doar în primul tur.

La acea vreme, administrația Biden a susținut anularea, exprimând îngrijorare față de presupusa interferență a Rusiei. Dar, spre deosebire de administrația Biden, administrația Trump a preluat funcția exprimând îngrijorare față de acțiunile României. Vicepreședintele J.D. Vance a criticat anularea alegerilor din România în discursul său la Conferința de Securitate de la München, iar administrația Trump ar fi împins oficialii români să permită lui Georgescu să candideze în mai. Elon Musk, aliatul lui Donald Trump care a manifestat interes pentru politica populistă de dreapta europeană, a comentat și el despre interdicție, numind-o „nebunie”.

A vorbi împotriva unor astfel de acțiuni evident antidemocratice este bine și necesar. Dar administrația Trump ar trebui să meargă mai departe, folosind această oportunitate pentru a trage o linie fermă în nisip, anunțând că retrage trupele și sprijinul de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Majoritatea americanilor probabil că nu au auzit de această bază, numită și Baza Aeriană 57. Dar aceasta a jucat un rol geopolitic major. Baza este în curs de extindere și va deveni în curând cea mai mare bază aeriană a NATO, cu un contingent de 10.000 de soldați; în prezent găzduiește deja peste 4.000 de soldați americani. Locația sa, chiar pe Marea Neagră, a făcut-o un bun imobiliar de primă clasă pentru democrații liberali care doreau să extindă influența Americii în anii 2000, când administrația Bush a invitat România în NATO.

Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în contradicție cu prioritățile administrației pentru secolul 21; de fapt, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este clar interesat să realinieze politica externă americană cu interesul național. Asta înseamnă să se distanțeze de Europa, să se orienteze către Asia și să cheltuiască dolarii americani pe cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate.

Alegerea personalului, declarațiile și acțiunile administrației au făcut aceste obiective cristaline. Acestea includ numirea lui Elbridge Colby ca subsecretar al apărării pentru politică, care a cerut în mod repetat Europei să facă mai mult și a pledat pentru o reorientare către Asia, precum și declarațiile secretarului de stat Marco Rubio despre multipolaritate și încercările de a redeschine negocierile cu Rusia. Administrația ar fi spus chiar aliaților europeni că nu vor mai efectua exerciții militare cu europenii după 2025.

Dar, în mod bizar, conducerea europeană pare să nu creadă încă faptul că America se va opri cu adevărat din a le mai apăra. Seria lor recentă de întâlniri privind cheltuielile de apărare — pe care Bruxelles le-a lăudat ca fiind schimbătoare de paradigmă — nu a produs nimic mai mult decât o promisiune de a se gândi mai serios la această problemă în lunile următoare. Un diplomat european, care a vorbit anonim pentru mass-media, a spus că va trebui să persiste „până când Trump moare”, părând să creadă că lucrurile se vor întoarce la normal odată ce al 47-lea președinte își va părăsi funcția.

Părăsirea Bazei Aeriene 57, însă, ar face clar faptul că lucrurile s-au schimbat definitiv. România pare să creadă încă faptul că America are nevoie de acea bază, ceea ce ar putea explica de ce s-a simțit încrezătoare să sfideze dorințele administrației Trump în cazul lui Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că scopul Americii ar trebui să fie să răspândească democrația cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod diferit, și pe bună dreptate.

Luați, de exemplu, locația bazei. Dacă America ar încerca să mențină unipolaritatea, o bază pe Marea Neagă — a cărei prezență este o iritare permanentă pentru Rusia — ar putea avea sens. Dar din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de la o prezență acolo. Aliatul NATO Turcia — care găzduiește și ea o bază majoră a NATO — controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp major de apă regional, nu este exact ceva peste care Statele Unite trebuie să aibă control. Aceasta reprezintă doar aproximativ 2,5% din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de vest, care include teritorii americane precum Guam și Hawaii, nu este aproape de nicio masă de uscat americană.

Baza este, de asemenea, costisitoare. Găzduirea a mii de soldați și a familiilor lor nu este o aventură ieftină. Extinderile anterioare au costat o avere. Guvernul României susține că va acoperi costul extinderii actuale, estimat la peste 2,7 miliarde de dolari, cu lucrări care vor continua până în 2040, dar este greu de imaginat că guvernul nu speră să recupereze cumva costul pe termen lung.

Când totul este luat în considerare, este cu adevărat dificil să-ți imaginezi ce beneficiu obține Statele Unite de la Baza Aeriană 57. Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită acum peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei părți semnificative din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite.

Chiar dacă establishment-ul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze — și poate, dacă se simt deosebit de democrați, să câștige — acest lucru nu va schimba interesele geografice naționale ale Americii. Administrația Trump, cu înghețarea ajutoarelor și recomandările Departamentului de Eficiență Guvernamentală de a reduce cheltuielile, este clar interesată de a elimina risipa și de a reajusta politica externă americană. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România.