Aspecte de neconstituționalitate și de nelegalitate ale legii privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului

Vasilică Militaru
Incorect Politic
Noiembrie 17, 2021

Aspecte de neconstituționalitate și de nelegalitate ale legii privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului

Asociaţia NEAMUL ROMÂNESC                 Cod unic R.N.O.N.G.: 14031/A/2011, Petru Vodă, judeţul Neamţ

      

Domniei Sale, Domnului Ciprian Bucur,

Secretar General al Senatului României

Senatul României

 

DOMNULE SECRETAR GENERAL,

 

Asociația NEAMUL ROMÂNESC, prin reprezentantul său legal Vasilică Militaru, în calitate de președinte fondator al Asociației, vă supune atenției

 

Aspecte de neconstituționalitate și de nelegalitate ale Proiectului de lege L 483/2021 – Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului

 

Proiectul de lege L 483/2021 a ajuns la Senat, aprobat de Camera Deputaților sub titulatura „Pl-x nr.461/2021 – Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului“ și a primit toate avizele legale (cf. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2021/cd461_21.pdf și http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19616).

Atragem atenția asupra faptului că în Camera Deputaților Pl-x nr.461/2021 a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Avizul nr.4c-2/985 din 21.10.2021 și de Comisia juridică, de disciplină și minorități, cu Avizul Nr.4c-13/835/19.10.2021 din 27.10.2021. Proiectul a fost avizat favorabil și de Consiliul legislativ prin Avizul înregistrat cu nr.2/10270/21.10.2021.

 

1. Este neconstituțională adoptarea legii fără indicarea resurselor bugetare necesare aplicării legii

Proiectul de lege prevede elaborarea unor „manuale, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul»“ cât și predarea disciplinei în licee de către cadre didactice care „pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate“.

Perfecționarea în țară sau în străinătate a cadrelor didactice presupune niște resurse bugetare consistente pentru a asigura predarea acestei noi discipline în cele 1468 licee și grupuri școlare din țară.

În aceste condiții, este evident că parlamentarii din comisiile de specialitate au ignorat total aspectul privind indicarea sursei de finanțare pentru aplicarea prevederilor legii adoptate. Iniţiatorii erau obligați să prezinte fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt încălcate prevederile Constituției Românei, republicată, ale art.111, referitoare la informarea Parlamentului, și ale art. 138 alin. (5), potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Totodată sunt încălcate și prevederile art. 4 şi art. 15-17 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în temeiul art. III din Legea nr. 377/2013 pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 mai 2015.

În acest sens trebuie avută în vedere Decizia Curții  Constituționale nr. 764 din 14 decembrie 2016, Publicată în  Monitorul Oficial nr. 104 din 7 februarie 2017 (cf. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/186425).

Curtea a deliberat: „30. Referitor la semnificaţia prevederilor art. 111 din Constituţie, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României s-a reţinut că, prin intermediul lor, legiuitorul constituant a dorit să consacre garanţia constituţională a colaborării dintre Parlament şi Guvern în procesul de legiferare, instituind obligaţii reciproce în sarcina celor două autorităţi publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004). Curtea a mai reţinut că în cadrul raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. Această obligaţie a Parlamentului este în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (2) care prevăd că Guvernul are competenţa exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat şi de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competenţe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate (Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007).“.

Curtea Constituțională a decis: „Admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie.“.

Inadmisibil este faptul că legea nu precizează cine va instrui profesorii pentru predarea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul“. Totodată nu este indicat impactul bugetar prin adoptarea acestei legi. Nu sunt prevăzute, așa cum ar fi fost necesar, sumele bugetare care vor fi alocate pentru implementarea în învățământul liceal și profesional a acestui obiect de studiu. Manualele, instruirea profesorilor cât și salarizarea viitorilor profesori de istoria evreilor și a holocaustului înseamnă sume de bani alocate de la buget.

 

1. Disciplina ar trebui denumită corect „Istoria evreilor, a rommilor și a holocaustului din România“ și nicidecum „Istoria Evreilor. Holocaustul“

Deputații nu au respectat recomandările Consiliului legislativ, care a spus: „Prin urmare, sugerăm reanalizarea denumirii disciplinei școlare propuse, astfel încât aceasta să reflecte faptul că privește comunitatea evreiască din România, așa cum rezultă din instrumentul de prezentare și motivare. În prezent, anumite aspecte privind istoria poporului evreu se regăsesc, într-o manieră succintă, în programa școlară a disciplinei «Istorie».“.

Definiția holocaustului din România a fost introdusă prin prevederile pct. 4 al art. I din Legea nr. 217 din 23 iulie 2015, publicată în M. Of. nr. 558 din 27 iulie 2015: „prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944“.

Prin urmare, se impune și studiul istoriei rromilor pentru a înțelege contextul istoric în care s-a produs holocaustul din România. Altfel, s-ar introduce o discriminare a etniei rrome care încă reprezintă o minoritate consistentă din România, spre deosebire de cea evreiască, conform datelor finale ale ultimului recensământ.

 

III. Titlul recomandat al legii: „Legea pentru completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011 și a Legii nr.174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România“

Deputații au ignorat propunerea Consiliului legislativ: „Potrivit uzanțelor normative, având în vedere că prezenta propunere legislativă completează două acte normative, propunem ca titlul acesteia să fie redat astfel: «Legea pentru completarea legii educației naționale nr.1/2011 și a Legii nr.174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România». De altfel, în forma popusă de inițiatori, titlul propunerii legislative nu reflectă deplin obiectul de reglementare al acesteia, care nu se limitează la adoptarea unor măsuri pentru studierea Istoriei Evreilor și a Holocaustului, ci instituie și Premiul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.“.

 

1. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» nu are competența și nici capacitatea de pregătire a mii de cadre didactice pentru predarea noii discipline

Legea adoptată de Camera Deputaților prevede: „Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel»“.

I.N.S.H.R. «E.W.» a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 902/04.08.2005  modificată și completată prin prevederile H.G. nr. 866/23.08.2012, ale H.G. nr. 1066/26.11.2014 și ale H.G. 625/31.08.2016.

Din anul 2005 până în anul 2021, cercetătorii I.N.S.H.R. «E.W.» nu au adus nicio contribuție la actualizarea datelor imprecise prezentate în Raportul final al Comisiei Internaționale Elie Wiesel din anul 2004.

Pe pagina intitulată „Holocaustul în România“ (cf. https://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania/), dimensiunea „Holocaustului din România“ este prezentată astfel: „Numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească uciși în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolută. Concluzia, în acest sens, a Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România este că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni. În Holocaust au pierit și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în partea din nordul Transilvaniei, aflată sub administrarea Ungariei în urma raptului comis prin Dictatul de la Viena, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa“. Urmează o expunere pe larg a altor date imprecise și aproximate.

Acesta este rezultatul pretinsei activități de cercetare științifică, desfășurată timp de 16 ani, a Institutului Elie Wiesel care prezintă numărul „victimelor Holocaustului“ cu o marjă de eroare  de 35%, adică de 100.000 morți (între 280.000 și 380.000). Pe lângă aceste date imprecise, liceenii vor fi educați că toți strămoșii lor au fost niște criminali notorii, în condițiile în care numai o administrație a regimului dictatorial Ion Antonescu a participat la fenomenul istoric denumit „holocaustul din România“.

Cu deosebită considerație,

Vasilică Militaru,

Președintele Asociației Neamul Românesc,

ing. dipl. și licențiat în teologie