Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Vasilica Militaru
Incorect Politic
Febriarie 17, 2021
Asociaţia NEAMUL ROMÂNESC Cod unic R.N.O.N.G.: 14031/A/2011, Petru Vodă, judeţul Neamţ
Telefon 0766.266764, e.mail: neamul_romanesc@yahoo.com
Nr. 1.02/15.02.2021
Excelenței Sale, Domnului Klaus Iohannis,
Președintele României,
Administrația Prezidențială
DOMNULE PREȘEDINTE,
Asociația NEAMUL ROMÂNESC, prin reprezentantul său legal Vasilică Militaru, în calitate de președinte al Asociației, vă supune atenției prezenta
SESIZARE
privind funcționarea ilegală
a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului
din România „Elie Wiesel“
în baza exercitării, de către Președintele țării, a funcției de mediere între puterile statului, precum și dintre stat și societate, prevăzută de art. 80 al Constituției.
Recent, o instanță a Judecătoriei Sectorului 3 București a condamnat la închisoare un român, pe dl colonel (rtg.) S.R.I. Vasile I. Zărnescu, pentru publicarea unor articole care conțineau puncte de vedere personale, dar susținute pe baza cercetărilor multor autori occidentali, privind holocaustul, cercetări realizate în ultimele decenii (cf. (http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000642032&id_inst=301). Constatăm că instanța a ignorat prevederile art. 29 și 30 din Constituția României privind libertatea de exprimare, garantată și de prevederile art. 11 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în deplin acord cu prevederile art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, instituită de O.N.U. în 10 decembrie 1948. Prin sentința dată, completul de judecată a admis, în mod exclusiv, numai optica directorului I.N.S.H.R. „E.W.“, Alexandru Florian, privind Holocaustul. Anticipăm că, prin această condamnare, Justiția a deschis o cutie a Pandorei, care va determina radicalizarea unui segment al societății românești, alimentat de atitudinea vădit antiromânească a instituțiilor de forță ale Statului român.
De pe portalul Judecătoriei, precum și din știrile apărute în multe mass media (de ex., https://www.timesofisrael.com/ex-intel-officer-jailed-in-1st-conviction-under-romanias-holocaust-denial-law/), am aflat că persoana „vătămată“, deci inițiatorul sesizării penale, a fost directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ (denumit în continuare I.N.S.H.R. „E.W.“).
Se înțelege că tot mai mulți români sunt pasibili să ajungă în pușcărie doar pentru că și-ar exprima public un punct de vedere personal (inclusiv pe pagina personală de socializare) asupra problematicii privind teoria „Holocaustului din România“, așa cum este ea difuzată de I.N.S.H.R. „E.W.“ Analizând pozițiile publice ale I.N.S.H.R. „E.W.“, se observă că acesta, în mod discreționar, interzice orice opinie despre problematica Holocaustului care este contrară viziunii propriilor angajați și a liderilor comunității evreiești din România.
În decursul anilor, directorul Alexandru Florian a implicat Institutul într-o permanentă vânătoare de vrăjitoare. Ignorând actul mântuitor al iertării și al pocăinței pentru greșelile trecutului, specifice credincioșilor creștini români, I.N.S.H.R. „E.W.“ a cerut imperios condamnarea cinstirii martirilor români din temnițele comuniste, sub pretextul îmbrățișării de către aceștia, în tinerețe, a unor ideologii legionare. În viziunea I.N.S.H.R. „E.W.“, comemorarea publică (pomenirea creștină) a românilor încarcerați sau uciși în temnițele staliniste, cum ar fi Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr și mulți alții, este un act de antisemitism. La fel, Alexandru Florian, în calitatea de director al I.N.S.H.R. „E.W.“, a cerut demolarea tuturor statuilor, schimbarea denumirii străzilor care purtau numele unor personalități ale Culturii, Spiritualității și Istoriei României, interzicerea emiterii de către Banca Națională a unor efigii aparținând Patriarhilor Țării, scoaterea unor cuvinte din dicționar, ștergerea unor mari evenimente din Istoria Țării și alte asemenea agresiuni axiologice.
La o analiză mai atentă, am constatat că I.N.S.H.R. „E.W.“ funcționează în mod ilegal, chiar de la înființarea lui, iar angajații acestuia, plătiți din bani publici – cărora de la 1 martie 2017 chiar li s-au dublat salariile –, și-au depășit competențele stipulate prin reglementările legale, în detrimentul scopului și obiectivelor inițiale.
- Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a fost înființat fără respectarea legii și, prin urmare, funcționează în mod ilegal.
I.N.S.H.R. „E.W.“ a fost înființat prin emiterea Hotărârii de Guvern nr. 902/04.05.2005. Activitatea și organizarea I.N.S.H.R. „E.W.“ a fost completată apoi prin prevederile H.G. nr. 866/23.08.2012, ale H.G. nr. 1066/26.11.2014 și ale H.G. 625/31.08.2016.
Toate cele patru Hotărâri de Guvern au fost emise cu încălcarea prevederilor art. 11, lit. (c) al Legii nr .90 din 26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor: „Art. 11. În realizarea atribuțiilor sale, Guvernul îndeplinește următoarele atribuții speciale: (…) c) emite Hotărâri pentru organizarea executării legilor“.
H.G. nr. 902/04.05.2005 privind înființarea I.N.S.H.R. „E.W.“ invocă: „În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5, pct. 16 din H.G. nr. 79/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor, cu modificările ulterioare“. Practic, I.N.S.H.R. „E.W.“ a fost înființat printr-o Hotărâre de Guvern pentru organizarea executării unei alte Hotărâri de Guvern.
La înființarea, prin Hotărâri de Guvern, a tuturor celorlalte institute naționale, au fost invocate prevederile unei anumite legi, cu respectarea prevederilor Legii nr. 90 din 26 martie 2001. Numai pentru înființarea I.N.S.H.R. „E.W.“, Guvernul a emis o Hotărâre „pentru organizarea executării unei Hotărâri de Guvern“ și nu pentru „organizarea executării unei Legi“, așa cum prevede explicit Legea nr. 90/2001.
Deci, H.G. nr. 902/04.05.2005 a fost emisă în mod ilegal.
- I.N.S.H.R. „E.W.“ își depășește competențele legale, desfășurând activități ample de monitorizare a societății românești – practic, de spionaj cultural – în vederea incriminării unor cetățeni români pe motive de antisemitism.
Analizând cu mare atenție toate articolele H.G. privind activitatea I.N.S.H.R. „E.W.“, nu am identificat nici o referire la vreo atribuție a I.N.S.H.R. „E.W.“, finanțat din bani publici, privind „Monitorizarea antisemitismului din România“. Articolele 3 și 4 ale H.G. nr. 902/04.05.2005 prezintă în mod explicit obiectul de activitate și atribuțiile I.N.S.H.R. „E.W.“ privind cercetarea științifică și documentarea istorică a „Holocaustului din România“, fără vreo referire la activități de monitorizare a antisemitismului și nici la necesitatea întocmirii vreunui „Raport de monitorizare a antisemitismului“.
Organigrama I.N.S.H.R. „E.W.“ nu prezintă nici un angajat cu funcții de răspundere privind „monitorizarea antisemitismului din România“.
Se naște întrebarea legitimă: care angajat plătit din banii publici din cadrul I.N.S.H.R. „E.W.“ și în baza căror prevederi legale desfășoară acest „Proiect în curs“ privind „Monitorizarea antisemitismului din România“, prezentat pe pagina online a I.N.S.H.R. „E.W.“? Urmărirea a vreo 10 milioane de utilizatori facebook din România este o acțiune care necesită foarte mult timp (cf. https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/raport-antisemitism/).
- I.N.S.H.R. „E.W.“ publică date extrem de imprecise privind dimensiunea „Holocaustului din România“.
Legile speciale din România pedepsesc, cu închisoare de până la 3 ani, „negarea, contestarea sau minimalizarea, în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia“. În baza prevederilor legale pendinte, orice lucrare științifică prin care s-ar aborda exactitatea numărului victimelor holocaustului intră sub incidența legii, autorul/autorii ei suportând pedepsele penale.
Conform prevederilor H.G. nr. 902/04.05.2005, I.N.S.H.R. „E.W.“ este un institut cu atribuții de cercetare și documentare științifică privind „Holocaustul din România“, având ca angajați un șef serviciu cercetare științifică, patru cercetători științifici și doi experți.
De pe pagina on-line de prezentare a I.N.S.H.R. „E.W.“ descoperim o relativizare prin imprecizie a numărului victimelor „Holocaustului din România“. Pe pagina intitulată „Holocaustul în România“ (cf. https://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania/), dimensiunea „Holocaustului din România“ este prezentată astfel: „Numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească uciși în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolută. Concluzia, în acest sens, a Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România este că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său ar fi fost uciși sau ar fi murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni. În Holocaust ar fi pierit și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în partea din nordul Transilvaniei, aflată sub administrarea Ungariei în urma raptului comis prin Dictatul de la Viena, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa“. Urmează o prezentare detaliată a dimensiunilor „Holocaustului din România“.
Vă rugăm să identificați – dacă este posibil – rigoarea științifică, specifică unui institut de cercetare, în indicarea următoarelor date privind victimele „Holocaustului din România“: „au murit sau au fost uciși între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucrainieni“; „au pierit și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în nordul Transilvaniei“; „aproximativ 132.000 de evrei au fost deportați la Auschwitz, în lunile mai-iunie 1944 din nordul Transilvaniei, stăpânit de Ungaria“; „între 105.000 și 120.000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria“; „în regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 de evrei locali au fost lichidați“; „între 45.000 și 60.000 de evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de către trupele germane și române în 1941“; „cel puțin 15.000 de evrei din Regat au fost uciși în progromul de la Iași“.
Vă rugăm să remarcați pretinsa activitate de cercetare științifică, desfășurată timp de 15 ani, a unui „institut“ care prezintă numărul „victimelor Holocaustului“ cu marjă de eroare de 100.000 morți (între 280.000 și 380.000), sau de 65.000 morți (între 115.000 și 180.000) sau de 15.000 morți (între 45.000 și 60.000).
Cum poate aprecia un procuror sau judecător al României fapta de minimalizare a numărului victimelor holocaustului, pedepsită penal de legile speciale, dacă toate datele considerate oficiale sunt prezentate, în mod exclusiv, de I.N.S.H.R. „E.W.“ – instituție „științifică“ care se vrea credibilă –, prin evaluări ca „aproximativ“, „între“ și „cel puțin“?!
Domnule Președinte,
Aducem la cunoștința Excelenței voastre faptul că, deși aceste date sunt absolut incerte, fiind relativizate chiar de către I.N.S.H.R. „E.W.“, totuși România a fost plasată pe locul al doilea drept țara cea mai criminală, după Germania, în privința dimensiunii „Holocaustului“. Astfel, se pronunță sentința acuzatoare: „Referindu-se la România, Raul Hilberg a afirmat că nici o țară, în afara Germaniei, nu s-a implicat în masacrarea evreilor la o asemenea scară, cu cea mai mare implicare“. Abrupt, fără a se prezenta cine este persoana citată, sursa bibliografică, data și contextul afirmației sau documentația explicativă.
Am căutat, pe pagina I.N.S.H.R. „E.W.“, o prezentare a numărului total al victimelor Holocaustului, precum și vreun tabel comparativ, cu indicarea numărului de victime la nivelul fiecărei țări, pentru a stabili „scara masacrelor“ din România raportată la ponderea acestora din alte țări. Normal era ca o acuzație atât de gravă să fie susținută de probe concludente. Nu am găsit nici o astfel de probă.
Având în vedere legislația specială în vigoare, prin excelență antiromânească, orice român care ar îndrăzni să comenteze aceste date și afirmații „oficiale“, prezentate de I.N.S.H.R. „E.W.“ ca fiind „certe cu aproximație“, poate fi condamnat oricând la închisoare pentru negarea sau minimalizarea „Holocaustului“.
Practic, orice demers de cercetare sau de abordare a temei „Holocaustului din România“, în afara viziunii proprii a I.N.S.H.R. „E.W.“ și fără acordul expres al „institutului“, poate să fie taxat drept infracțiune de către unii magistrați ignoranți. Căci trebuie să admitem ca o axiomă că, dacă înainte de 1989 nu s-a vorbit și nu s-a scris nimic despre holocaust, în schimb, după 1990, s-a prezentat numai punctul de vedere al comunității evreiești, absolut părtinitor, referitor la holocaust. Ca atare, opinia publică, în genere, și funcționarii statului – îndeosebi magistrații, implicați în gestionarea legilor pendinte – sunt afectați de o ignoranță funciară privind problematica holocaustului.
- I.N.S.H.R. „E.W.“ s-a erijat în acuzatorul public al Academiei Române.
În susținerea celor afirmate anterior, proba adusă este cuvântul rostit de directorul Alexandru Florian în aula Academiei Române, în data de 26 noiembrie 2020, intitulat «Mesajul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ către Academia Română».
În locul prezentării unor ultime descoperiri deosebite, ca urmare a activității de cercetare și documentare a specialiștilor holocaustiști din cadrul I.N.S.H.R. „E.W.“, directorul institutului a prezentat un „Raport de monitorizare a activității Academiei Române“. Acesta s-a prezentat, în fața academicienilor români, numai cu o trecere în revistă a acțiunilor academicienilor, din ultimii 15 ani, considerate ca fiind antisemite și de negare a holocaustului: „Avem în vedere manifestări publice ale unor membri sau membri corespondenți ai Academiei, directori sau cercetători din institutele păstorite de acest for cultural“. Nu există nici o referire privind ultimele descoperiri arhivistice importante care să fi dus la corectarea sau stabilirea cu „precizie absolută“ a numărului victimelor „Holocaustului“ (cf. http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2020/11/INSHR-EW-Antisemitism-si-violenta-politica-in-Romania-interbelica.pdf).
- I.N.S.H.R. „E.W.“ dovedește superficialitate în studierea problemei victimelor “Holocaustului”.
Pe pagina veche a Institutului, la capitolul intitulat „Proiecte în desfășurare – Înregistrarea numelui victimelor Holocaustului din România“, cele mai consistente liste – „Lista deportați evrei“, „Lista evrei muncă obligatorie“ și „Lista orfani evrei“ – conțin niște tabele cu nume, având majoritatea rubricilor necompletate și fără o numerotare a acestora, din care să se înțeleagă actualizarea numărului persoanelor descoperite și data identificării acestora. Ultima actualizare a pdf-urilor este din anul 2015 – deci de 5 ani nimeni nu a mai actualizat nici o listă, nimeni nu depus nici un fel de activitate pentru salariul primit.
Celelalte liste, din totalul de 13 prezentate ca „Proiect în desfășurare“, conțin între 9 și 371 nume. Este evident că proiectul a fost abandonat, dar a figurat ca activitate efectuată, pentru care „institutul“ a fost plătit (cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/proiecte/proiecte-in-desfasurare/memoria-publica-a-holocaustului/123-memoria-publica-a-holocaustului.html).
- La I.N.S.H.R. „E.W.“, accesul la informațiile privind “Holocaustul” se plătește cash.
Pe pagina intitulată „Revista I.N.S.H.R. „E.W.“, toate articolele sunt prezentate în limba engleză. Practic, revista „Holocaust – studii și cercetări“ este anuarul I.N.S.H.R. „E.W.“, un institut plătit din banii contribuabililor români. Românul preocupat să afle ultimele noutăți privind cercetările Holocaustului este obligat să cunoască limba engleză și să plătească 3 euro pentru descărcarea fiecărui articol de pe net (cf. http://www.inshr-ew.ro/category/publicatii/revista/).
- Românul care vrea să studieze „Holocaustul“ poate consulta documentația numai fizic, la sediul institutului.
Remarcăm incoerența datelor privind numărul publicațiilor deținute de Biblioteca I.N.S.H.R. „E.W.“, număr care oscilează de la 2.000, la 3.499 până la 4.500.
Pe prima pagină de prezentare este prezentată Biblioteca Institutului cu specificația: „Peste 4.500 de volume, cărți și periodice, care pot fi consultate fizic la sediul institutului nostru. Lista lor poate fi consultată online“.
Accesând următoarea pagină, intitulată „Biblioteca“, se menționează: „Peste 2.000 de volume, cărți și publicații. Acestea pot fi consultate fizic la sediul institutului“ (cf. http://www.inshr-ew.ro/biblioteca/).
Lista articolelor conține numai 3.499 înregistrări, nici 4.500 și nici 2.000, majoritatea având autori străini și fiind scrise în limba engleză sau franceză (cf. http://www.inshr-ew.ro/biblioteca/lista).
Studierea sau abordarea subiectului „Holocaustului din România“ este un subiect tabu, destinat exclusiv unor „aleși“, care poate deveni un pericol pentru orice cercetător „ne-evreu“, în condițiile în care inclusiv unii academicieni ai României au fost acuzați, în mod public, de negarea sau minimalizarea Holocaustului în lucrările lor. Cea mai recentă acuză de „minimalizare a Holocaustului“ i s-a adus chiar președintelui Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop!
Vedeți, pe larg, aici:
În concluzie, studierea „Holocaustului din România“ a devenit apanajul exclusiv al angajaților institutului dirijat de Alexandru Florian, I.N.S.H.R. „E.W.“, care este o platformă de denigrare a României prin utilizarea unor date și texte arbitrare, lipsite de orice bază științifică, statistică și documentară.
Această concluzie întărește pericolul adâncirii faliei dintre „evrei“ și „ne-evrei“, creată în mod artificial de politicienii români prin prevederile neinspirate din legile speciale. Reamintim că această segregare a societății românești a fost creată de Parlamentul României și validată de Excelența voastră, Președintele României, prin adoptarea și, respectiv, prin promulgarea Legii nr. 217/2015 și a Legii nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Aceste legi speciale au cauzat împărțirea populației României în două categorii distincte și absolut inegale: „evrei“ (circa 5.200, înregistrați la ultimul recensământ) și „ne-evrei“ (circa 20 de milioane).
La momentul oportun, v-am prevenit asupra caracterului xenofob și discriminatoriu al unei asemenea segregări extremiste, de tip rasist, între semiți („poporul ales“ al evreilor, de circa 20 de milioane în toată lumea) și ne-semiți (toate celelate popoare de pe Planetă, însumând circa 7 miliarde de persoane). Nu am identificat nici o măsură legală de corectare a acestor legi antiromânești arbitrare, nerealiste, care nu reflectă existența antisemitismului în România și, nicidecum, riscul creșterii acestui fenomen, așa cum se întâmplă îu Occidentul democratic. Or, tocmai prin promulgarea acestor legi se creează contextul apariției antisemitismului în țara noastră.
Vă rugăm să identificați și să dispuneți toate măsurile pentru intrarea în legalitate a I.N.S.H.R. „E.W.“. În caz contrar, vă rugăm să dispuneți desființarea acestui institut ilegal și crearea unui alt Institut cu reprezentare națională, inclusiv cu specialiști români, pentru echidistanța cercetărilor . De asemenea, vă rugăm să dispuneți identificarea soluțiilor eficiente și competente pentru intensificarea cercetărilor privind stabilirea exactă a dimensiunilor „Holocaustului din România“, pe care I.N.S.H.R. „E.W.“ nu a reușit să o demonstreze pînă acum – dovedindu-și ineficiența. Poporul român are nevoie de publicarea urgentă a unor date precise, probate și argumentate științific, inclusiv cu documente de arhivă.
Constituie un act de crimă națională, culpabilizarea nedreaptă și perpetuă a întregului popor român pentru comiterea vreunui holocaust. Catalogarea țării, în integralitatea ei, ca a doua țară criminală la nivel mondial, este o declarație de război la adresa României.
După 15 ani de huzur pe banii publici, I.N.S.H.R. „E.W.“ plasează Holocaustul din România sub spectrul acelorași ambiguități fomulate în Parlamentul României, încă din anul 2002, de academicianul Răzvan Theodorescu: “În România nu a avut loc un Holocaust, dar România, prin Guvernul Antonescu a participat la Holocaust”.
Asociația Neamul Românesc își dorește descoperirea și prezentarea adevărului istoric privind „Holocaustul din România“, care ar produce o conciliere între evreii reprezentați de I.N.S.H.R. „E.W.“ și români.
Cu deosebită considerație,
Vasilică Militaru,
Președintele Asociației Neamul Românesc,
ing. dipl. și licențiat în teologie
P.S. Sesizarea privind funcționarea ilegală a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, adresată Președintelui României, a fost înregistrată la Departamentul Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale, sub nr. DCL/318/16.02.2021.
Doar moliftele sf.Vasile Cel Mare si psaltirea ptr.dusmani mai pot face ceva.Nimeni, in colonia asta, nu ridica nici un deget ptr.romani.Serviciile nu sunt romanesti,instantele sunt vandute,parlamentul e tributar stapanilor coloniei, ororile in halate albe au devenit,majoritar,hiene flamande de ciosvarte si de sange,b.o.r.,cu eceptia I.P.S. Teodosie, se face pres in fata guvernatorului coloniei si exemplele pot continua.Doar la Dumnezeu mai este speranta,atat! Blestemate sa fie hoardele sataniste care si-au pus labele pe pamantul asta!
loda,
AMIN!!
Dumnezeu te ajută, dar nu îţi bagă în traistă.
…
Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi.
Macar sa stie ca STIM!
… am mai gasit un BARBAT de felul lituanianului care a pedepsit pe asasinii fiicei lui… un rus:
https://en.wikipedia.org/wiki/Vitaly_Kaloyev
Acest mason imputit, care linge labele lui Lucifer, maestru de grad 33 numit Iohannis a pus la cale uciderea ritualica a tinerilor din Colectiv ca să-l dea jos pe Ponta și a reușit. La momentul respectiv, un angajat SRI l-a dat de gol – se poate verifica pe net – ca a fost o operatiune pusa la cale din timp. Un alt argument este ca nu s-a reusit in urma simularilor ulterioare realizate in laborator sa se obtina decat o viteza de propagare a focului de 5 ori mai mica decat cea din realitate.
Acum au murit 15 oameni la piatra neamțului – altarul unde neamtul arde romani ca jertfa pentru Lucifer – si acum la Balș. Nu va faceti griji ca nu va pica nici un cap. Nimeni nu este vinovat.
Ei isi se saluta – pardon, isi dau coate – si ranjesc in spatele mastilor ca sa ne batjocoreasca pe noi dar niciunul nu va scapa de ac sau de glont. Vor avea de ales.
Fratilor, Dumnezeu nu doarme si trezeste pe cine vrea EL! Sa stam drepti, sa stam cu frica, Domnul este cu NOI!
Cine este Alexandru Florian, Directorul Institutului „Elie Wiesel” | Şi-a început cariera la 21 de ani ca propagandist al comunismului şi al PCR şi linguşitor al lui Ceauşescu
Institutul „Elie Wiesel” este o instituţie de stat, plătită din banii publici şi ar trebui, la fel ca în celelalte instituţii de acest fel, să nu aibă în componenţă nomenclaturişti sau propagandişti ai comunismului. Cu toate acestea, în fruntea sa se află Alexandru Florian, care, de la 21 de ani, făcea propagandă comunismului!
În acest fel se explică faptul că în Legea 217/2015, la redactarea căreia Alexandru Florian a avut un rol primordial, aşa cum se spune în argumentul iniţiatorilor, comunismul nu este condamnat, alături de celelalte ideologii criminale, cum este fascismul! Şi asta deşi Parlamentul României a adoptat acum cîţiva ani un Raport de condamnare a comunismului şi, deci, trebuia să se regăsească în acest act normativ cu prioritate între ideologiile interzise în spaţiul public, la fel ca şi în cazul propagandei fasciste!
Dar, dacă în Legea 217/2015 ar fi fost condamnat şi comunismul, atunci Alexandru Florian ar fi trebuit să se condamne atît pe el, cît şi pe tatăl său, Radu Florian, profesor de marxism-leninism în perioada 1949-1989! În mod curios, deşi ştie ce tare are în educaţia sa prin faptul că a fost propagandist comunist, Alexandru Florian a acceptat, dintr-un evident oportunism, să promoveze astfel de legi care condamnă ideologii la fel de criminale ca şi comunismul pe care l-a slujit, de care acum are impresia că se poate spăla ca un mecanic care şi-a mînjit mîinile cu vaselină!
Alexandru Florian îşi ascunde cartea despre statul ateu în care-l citează masiv pe Nicolae Ceauşescu
Dacă ne uităm în CV-ul lui Alexandru Florian, aflăm că dumnealui este autorul a trei cărţi:
– România şi capcanele tranziţiei, Editura Diogene, Bucureşti, 1999
– Cunoaştere şi acţiune socială, Editura politică, Bucureşti, 1987
– Procesul integrării sociale, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983
Cu toate acestea, în biblioteci există şi volumul „Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor”, colecţia „Ştiinţa pentru toţi”, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1975, care aparţine aceluiaşi Alexandru Florian, dar care nu se regăseşte în lista publicaţiilor din CV-ul său!
cunoasterea_stiintifica- alexandru florian
Autorul avea atunci doar 21 de ani, fiind încă student al tatălui său, şi publicarea acestui mic eseu într-una dintre colecţiile populare din acea vreme a fost un evident privilegiu datorat rolului avut în PCR de tatăl său, dacă nu cumva acesta a avut o mare contribuţie chiar în redactarea ei, avînd în vedere bibliografia destul de greu de asimilat de un tînăr abia ieşit de pe băncile liceului!
Citind această broşură, am înţeles de ce autorului îi este acum ruşine cu conţinutul său, căci Bibliografia de la sfîrşit consemnează sursele de inspiraţie, între care la loc de cinste figurează 6 volume semnate Nicolae Ceauşescu:
1. „Cuvîntare la sesiunea jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată celei de-a XXX-a aniversare a eliberării României de sub dominaţia fascistă”, Ed. politică, 1974
2. „Cuvîntare la plenara comună a Comitetului Central al PCR şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României”, Ed. politică, 1974
3. „Expunere cu privire la Programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza pricipiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste”, Ed. Politică, 1971
4. „Raport la cel de-al XI-lea Congres al PCR”, Ed. politică, 1974
5. „Raport la Conferinţa Naţională a PCR”, Ed. politică, 1972
6. „Programul Partidului Comunist Român”, Ed. politică, 1974.
La loc de cinste se află şi lucrările părinţilor spirituali ai comunismului: K. Marx, Fr. Engels, V.I. Lenin, menţionaţi cu 10 lucrări. Aceasta este, aşadar, baza teoretică a formării personalităţii lui Alexandru Florian (dacă el a scris, cu adevărat, cartea), pe care acum încearcă s-o ascundă de ochii lumii, căci, între timp, a devenit profesor de sociologie şi ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, dar şi la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, trecînd şi pe la Institutul Social-Democrat (!!!), dar şi la Institutul de Teorie Socială din cadrul Academiei Române! Ştiu oare studenţii de la Universitatea „Dimitrie Cantemir” cine este cu adevărat profesorul lor şi care este fundamentul pregătirii sale didactice? Bănuiesc ei că acela care le predă acum doctrinele politice europene a fost un propagandist de cea mai joasă speţă a comunismului, visînd la o societate ateistă, fără Dumnezeu şi fără credinţă, bazată doar pe ideologia comunistă învăţată de la tatăl lui, care a făcut acelaşi lucru timp de 50 de ani?
Dar, cum memoria bibliotecilor reţine şi cărţile de care unii autori se ruşinează peste ani, am intrat în posesia acestei cărţi, Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor, „trecută în rezervă” de către Alexandru Florian, în care aflăm o virulentă susţinere a ateismului ca formă supremă de cunoaştere, teorie care urmează pas cu pas ideologia Partidului Comunist Român, aşa cum a fost redată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu! Alexandru Florian aduce în cartea sa numeroase citate din tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aşa cum se vede în facsimilele reproduse mai jos:
facsimil_florian_1
facsimil_florian_2
După cum se observă, Alexandru Florian nu este doar un comentator al ideolgiei comuniste, ci consideră PCR ca fiind „partidul nostru”, ceea ce face din el nu numai un simpatizant al politicii comuniste, ci şi un activist înregimentat, cu un serios potenţial de propagandist, care susţine că numai ateismul poate conduce la societatea comunistă, ba, chiar, autorul aspiră la „făurirea unei civilizaţii ateiste”! Dar să urmărim mai departe felul în care tînărul de 21 de ani, Alexandru Florian, urmează teoria tovarăşului Nicolae Ceauşescu:
facsimil_florian_3
Să vedem acum felul în care Alexandru Florian îşi susţine teoria ateistă ca metodă ce trebuie urmată de „partidul nostru”:
facsimil_florian_4
Observaţi că autorul scrie „dumnezeu” cu literă mică, pentru că religia este văzută ca un duşman al omului, împotriva căreia trebuie dusă o luptă, căci, în viziunea lui Alexandru Florian, religia este o formă a „puterii politice butgheze”, cum scrie la pagina 83:
facsimil_florian_5
Farul călăuzitor al lui Alexandru Florian rămîne, totuşi, Nicolae Ceauşescu, de la care-şi însuşeşte şi definiţia unui „adevărat marxist-leninist”, urmînd fără abatere calea deschisă de PCR:
facsimil_florian_6
Ca să nu fie pus la zid pentru aceşti ani în care a fost ideolog al comunismului, aducîndu-şi din plin contribuţia, alături de tatăl său, la genocidul produs de comunism, Alexandru Florian are o singură şansă: să nu fie el autorul acelei cărţi! Va avea, oare, amabilitatea să lămurească această chestiune?
Şi, pentru că în aceşti ani de după Revoluţie conducătorii ţării – toţi, fără excepţie – au refuzat să scoată comunismul în afara legii, iată că acum unul dintre susţinătorii săi iese la drumul mare şi îndrăzneşte să ceară trimiterea în puşcărie a oricrui om care ar fi simplu simpatizant al altei ideologii!
Cocoţat în fruntea Institutului „Elie Wiesel”, instituţie publică de stat, plătită de Guvernul României din bani publici, Alexandru Florian a devenit în aceste ultime săptămîni simbolul bolşevismului care vrea să-i vadă la închisoare pe cei care gîndesc altfel decît el! Şi, pentru că veni vorba de Institutul „Elie Wiesel”, cum de a fost posibil ca Guvernul României să dea numele acestei instituţii după cel al unei persoane în viaţă, ca şi cum ar fi o instituţie privată sau un ONG denumit după numele finanţatorului său? Cu atît mai mult, cu cît personalităţi importante din comunitatea evreiască îl contestă pe Elie Wiesel în articole şi cărţi cunoscute în întreaga lume. Chiar nu s-a găsit între victimele reale ale Holocaustului o personalitate demnă de a fi omagiată prin acordarea numelui său unei instituţii care are ca scop cercetarea crimelor naziste? Este ca şi cum Facultatea de hidrologie s-ar numi Ion Iliescu sau Universitatăţii din Bucureşti i s-ar da numele Nicolae Manolescu, în timp ce aceştia sînt încă în viaţă!
Cu această carte, „Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor”, publicată în 1975, Alexandru Florian era aruncat de tatăl său între tinerii ideologii ai PCR, iar acum, la 40 de ani de la apariţie, aceeaşi broşură îl situează pe lista comuniştilor travestiţi în democraţi care, dacă ar exista o lege care să condamne această ideologie criminală, l-ar trimite exact acolo unde ar vrea el să-i trimită pe cei care vor în continuare să-i citească pe Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran sau Mircea Eliade.
SURSA: http://www.cotidianul.ro/directorul-institutului-elie-wiesel-a-fost-propagandist-al-comunismului-si-al-pcr-266792/