Via Justițiarul:

Fake news-urile autorităților, așa-zisele „surse de încredere”, cele care trâmbițează non-stop „Informați-vă doar din surse oficiale!”

ANTOLOGIA BÂLBELOR, CONTRADICȚIILOR ȘI ȘTIRILOR FALSE EMISE PE PERIOADA PANDEMIEI DE CHIAR AUTORITĂȚILE ROMÂNE, cele care v-au îndemnat insistent să vă informați doar din „surse oficiale” și să „respectați recomandările autorităților competente” – cronologic și, firește, neexhaustiv

27 ianuarie. Adrian Streinu-Cercel, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” despre focarul de coronavirus din Hubei: „e un punctișor pe harta Chinei. Înseamnă că riscul ca un astfel de caz să ajungă în România e substanțial redus” (via Digi24) [sursa 1 în comentarii]

22 februarie. Raed Arafat, secretar de stat MAI și șef DSU: „Dacă vine cineva dintr-o zonă extrem de afectată, atunci clar că va intra în carantină de 14 zile.” (Hotnews) [2]

Întrebare: Câți din cei 1.279.000 repatriați de la începutul pandemiei și până în 4 mai (cifre Ludovic Orban, v. infra) au fost carantinați în total? Dar din cei 30.000 care au trecut duminică (17 mai) prin vama Nădlac fără a fi supuși controlului epidemiologic? [3]

24 februarie. Raed Arafat despre primul caz suspect de coronavirus, o persoană din Râmnicu Sărat, repatriată din Italia: „Doamna nu are nicio problemă la acest moment. E asimptomatică.” (DigiFM) [4]. O zi mai târziu, 25 februarie, Claudiu Damian, manager Spital de Urgență Buzău precizează: „[persoana] a fost izolată la UPU, deoarece prezintă simptome de coronavirus”. În seara aceleiași zile, un comunicat oficial al Ministerului Sănătății anunță că rezultatul testului este negativ, persoana nefiind de fapt infectată (Știrile ProTV) [5].

25 februarie. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentant al României la OMS, declară la TVR: „Infecția poate fi prevenită prin măsuri igienice simple […] La temperaturi de peste 20 de grade, virusul se inactivează. […] Lipsa de la scoală este o măsură excesivă […] Putem să facem altceva: să suspendăm permanent cursurile pe parcursul iernii că sunt foarte multe viroze iarna și eventual să facem cursuri vara când sunt mai puține viroze respiratorii.” (Știrile TVR) [6].

27 februarie (data confirmării primului caz). Postare Klaus Iohannis pe pagina sa oficială de Facebook: „…nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală.” [7].

27 februarie. Streinu-Cercel despre Covid-19: „noul virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal” (interviu Digi24) [8].

27 februarie. Horațiu Moldovan, secretar de stat MS: „Din câte ştiu eu […], la începutul săptămânii viitoare vor fi în România 5 milioane de măşti, 25 tone de biocide specifice” (RoHealthReview) [9].

27 februarie. Primul român depistat pozitiv, din județul Gorj, contrazice versiunea oficială a autorităților, potrivit cărora ar fi intrat în contact cu un cetățean italian între timp confirmat pozitiv: „Nu am avut nicio treabă cu acel italian […] l-am văzut doar trei secunde și atât, era la o distanță de 20-30 de metri de mine, nu am dat mâna cu el, nu am fost cu el la vânătoare, nu am avut chefuri împreună […] Nu știu de unde s-au scos chestiile astea. Toată lumea spune numai prostii.” (Libertatea) [10, 11].

29 februarie. Raed Arafat: „Totul depinde de vaccin. Măsurile de acum sunt luate temporar până apare vaccinul” (Știrile ProTV) [12]. Același Raed Arafat, după doar 11 zile, pe aceeași temă a vaccinului: „cel puțin un an, un an jumate – ăsta este orizontul pe care-l dau specialiștii.” (TVR) [13].

1 martie. Începe să fie difuzat intens, la televiziuni și pe platformele sociale, infograficul Grupului de Comunicare Strategică, care recomandă: „Folosiți masca de protecție numai dacă suspectați că sunteți răcit sau sunteți în apropierea unor oameni bolnavi”. Două luni și jumătate mai târziu, portul măștii în spații publice închise devine obligatoriu prin lege [v. imagine atașată A].

2 martie. Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș: „Testul pentru coronavirus folosit în România este foarte performant, are cea mai mică rată de rezultate fals negative.” (G4Media) [14]

Versus cazuri din realitate:

-Tg Mureș: pacient internat la data de 4 aprilie, cu simptome gripale. În 2 mai, deci după aproape o lună, timp în care au dispărut și simptomele, i se efectuează un al 7-lea test, și acesta tot pozitiv. Ce îi spun medicii: „ştim că sunteţi bine, dar nu vă putem externa, pentru că legea nu ne permite asta. Staţi calm până ies două teste negative.” (Libertatea) [15]; sau

– Arad, luna aprilie: O femeie este internată cu rezultatul testului negativ, și apoi externată cu rezultat pozitiv (Mediafax) [16]; sau

-Iași, tot luna aprilie: în interval de 17 zile, o infirmieră este testată de patru ori (toate testele fiind moleculare). Rezultatele testelor, în ordine: negativ, pozitiv, negativ, pozitiv (Libertatea) [17].

4 martie. În contextul crizei sanitare, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anunță într-un video pe pagina sa de Facebook că „tot ce s-a negociat a fost acceptat. România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană…”. La solicitarea Hotnews, Comisia Europeană răspunde: „în această etapă, nu am primit încă un plan de la autoritățile române pentru reducerea deficitului bugetar.” [18]

6 martie. Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt al Institutului Matei Balș: comparativ cu forme mai vechi de coronavirus, în cazul cărora „99,9% dintre îmbolnăviri erau ușoare”, noul tip „este o idee mai agresiv, în sensul că vreo 95% sunt cazuri ușoare, iar 5% sunt cazuri severe și chiar mortale” (Hotnews) [19].

Fact check: la nivel global, la data de 19 (ora 15:00) mai, din totalul de 2.672.181 cazuri active, doar 45.166, adică 1,7%, erau serioase sau critice [20].

11 martie. O postare pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Sănătății include într-un tabel Franța, Germania și Spania în așa-numita „zonă roșie”. După circa o oră și jumătate, pagina de Facebook a MAI anunță că „nu s-a luat o decizie referitoare la includerea Franței, Germanii și Spaniei în ‘zona roșie’”. Postarea de pe contul MS este prompt ștearsă (NovaTV) [21].

12 martie. Opinia specialistului Streinu-Cercel: „Alcoolul sanitar nu este bun, nu folosește la nimic. Spirtul medicinal nu e bun” (Antena 1) [22]. O zi mai târziu, pe pagina oficială de Facebook, Ministerul Sănătății precizează: „Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă folosirea alcoolului sanitar (spirt medicinal) ca măsură de prevenire a infecției cu coronavirus”; „alcoolul sanitar (etanol 70%) poate fi folosit pentru dezinfectarea suprafeţelor atinse frecvent” (MS) [23].

18 martie. Același Streinu-Cercel despre testări: „Când ești la început de epidemie, testarea este utilă. Noi nu mai suntem de mult la început de epidemie. Noi ne-am trezit în plină pandemie. Deci noi ne-am trezit cu cazuri cat se poate de reale pe teritoriul României și nu ai ce să testezi. Ce să mai testez acum?” (A3 via ziare.com) [24].

20 martie. Victor Costache, la acel moment încă ministru al Sănătății: „Sper să avem încă o mie de ventilatoare, de săptămâna viitoare” (Digi 24) [25].

Bun, le aveți?

20 martie. Emoții la Giurgiu. Președintele CJ: „DSP mai are în acest moment doar 6 teste pentru coronavirus”; șefa DSP: „NU este așa, DSP are în stoc circa 500 teste” (Gândul) [26].

22 martie (data primului deces înregistrat în România). Streinu-Cercel: „Nu este legătură între prezența virusului și decesul pacientului. Pacientul a murit de un cancer terminal. Faptul că avea și coronavirus e cu totul altceva. Nu are legătură una cu alta” (TVR) [27].

22 martie. Nelu Tătaru, la acel moment secretar de stat la ministerul Sănătății, confirmă știrea că României îi vor fi furnizate 2 milioane de teste din Coreea de Sud (Digi24) [28].

Întrebare: au ajuns, unde sunt?

22 martie. Raed Arafat despre posibilitatea transmiterii virusului prin intermediul hainelor: „virusul nu se ia de pe haină, decât dacă cineva a strănutat pe tine”. O a doua opinie – Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a spitalului „Victor Babeș” din Timișoara: „pentru a evita contaminarea prin haine, când ajungi acasă, după ce te-ai spălat pe mâini, te dezbraci de hainele de stradă, le pui pe balcon sau într-un loc prestabilit, care să poată fi dezinfectat şi poți face un duș sau după ce te speli din nou pe mâini, te îmbraci în hainele de casă. Hainele de strada este bine să le lași 24-48 de ore, dacă nu le poți dezinfecta sau călca la temperatură mare” (B1TV) [29].

23 martie. Declarația vicepremierului Raluca Turcan, potrivit căreia „sunt trei etape posibile [adică „scenarii”, n.n], cel puțin din perspectiva mea […], iar al treilea ar fi al repetării anului” (RFI) [30] este contrazisă la câteva ore distanță de ministrul Educației, Monica Anisie: „scenariul acesta al înghețării anului școlar nu este luat în calcul.” (edupedu.ro) [31].

24 martie. Autoritățile anunță obligativitatea declarației pe proprie răspundere și postează pe site-ul MAI formularul descărcabil. În mai puțin de 48 ore, formularul este schimbat (ziare.com) [32].

25 martie. Victor Costache anunță că va fi testată întreaga populație a municipiului București (Mediafax) [33]. Două zile mai târziu, Costache este „demisionat”.

26 martie – 7 aprilie, DSP Buzău: două persoane repatriate din Italia, testate pozitiv și internate, sunt externate pe 26 martie după un test dublu negativ. Pe 6 aprilie sunt testate din nou, depistate pozitiv, în forme asimptomatice, și reinternate (GCS via Digi 24) [34].

28 martie. Într-o intervenție telefonică la Antena3, Horațiu Moldovan clamează că în România s-ar efectua 3.500 teste pe zi, la fel ca în Franța. Informația este falsă în ambele componente: în realitate, la acel moment, România făcea doar 1600-1800 teste zilnic, iar Franța efectua în medie 10.000 teste zilnic (France3 via PresaCurată) [35, 36].

28 martie. Nelu Tătaru, recent instalat ministru al Sănătății: ”Au venit peste 200.000 de conaţionali până în acest moment și ne aşteptăm la încă 200.000 până în sărbătorile pascale” (Observator News) [37]. Versus Ludovic Orban (4 mai): „Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români” (Agerpres) [38].

29 martie. Nelu Tătaru: „în acest moment avem o capacitate de 2.000-2.300 de paturi, odată cu intrarea celor 36 de spitale plus specialităţi tip dializă sau alte patologii, care au infecţie coronavirus, vom mai aduce un surplus de 8.000 de paturi” (economica.net) [39].

Două întrebări: a.) le-ați adus? b.) dacă da, ce faceți cu ele? Pentru că numărul maxim de cazuri active în România s-a înregistrat pe 29 aprilie – 7.734 (din care 247 în secții ATI), iar de atunci numărul lor se menține pe un trend descrescător.

30 martie. GCS anunță în aceeași zi 13 decese la spitalul județean Suceava, ulterior DSP precizând însă că decesele se produseseră de-a lungul întregii săptămâni 22-29 martie (Mediafax) [40]. Pe site-ul GCS, comunicatul inițial este înlocuit cu o „variantă rectificată” [41].

30 martie. Încă o rectificare a GCS: numărul persoanelor vindecate este de fapt 209, și nu 180, așa cum se comunicase inițial (Hotnews) [42], iar numărul deceselor 46, și nu 44 (RELR) [43].

30 martie. Streinu-Cercel: „Acest virus parșiv se ascunde în praf și mizerie. De aceea, am rugat pe toată lumea, toate autoritățile locale, să spele bine străzile, gardurile, parcurile, pentru că acolo se găsește virusul” (Antena3) [44]. Comunicat din 16 mai al Organizației Mondiale a Sănătății: „Pulverizarea spațiilor exterioare, cum sunt străzile sau trotuarele, nu este recomandată pentru eliminarea virusului SARS-CoV-2 sau a altor agenți patogeni pentru că dezinfectantul este inactivat de murdărie […] În plus, străzile și trotuarele nu sunt considerate rezervoare de infectare cu COVID-19 [iar] pulverizarea de dezinfectanți, chiar și în exterior, poate fi periculoasă pentru sănătatea umană” (Agerpres) [45].

31 martie. Continuă întârzierile în comunicările deceselor, ceea ce viciază acuratețea curbei deceselor zilnice în timp, generând senzația că situația s-ar agrava. Astfel, decesul nr. 79 anunțat la această dată de GCS (femeie, 84 ani, București) s-a produs de fapt în 27 martie (MS) [46].

2 aprilie. GCS anunță pentru județul Caraș-Severin 13 cazuri de persoane depistate pozitiv, din care s-au vindecat și au fost externate… 23 (Libertatea) [47].

2 aprilie. Informația din ziua precedentă comunicată de GCS cu privire la două cadre medicale din județ care ar fi infectate este infirmată de DSP Alba (G4Media) [48].

3 aprilie. Nouă rectificare a GCS: în județul Timiș sunt înregistrate nu 2, ci 28 cadre medicale infectate cu noul coronavirus (tion.ro) [49].

4 aprilie. GCS anunță un total de 141 morți. În scurt timp, INSP corectează informația: cazul 137, al unei bătrâne de 82 de ani din Galați, de fapt nu decedase (G4Media) [50].

5 aprilie. Anunț șocant al secretarului de stat Horațiu Moldovan: „sunt deja 3 medici care și-au pierdut viața din cauza acestei infecții”. În puțin de oră, informația se dovedește a fi falsă (Antena 3, GCS) [51].

6 aprilie. Horațiu Moldovan: „numărul de testări a ajuns la 3.000 pe zi. Este o cifră care e în creștere…. constantă” (TVR) [52].

Fact check: conform raportărilor GCS, din cele 8 zile premergătoare declarației (29 martie – 5 aprilie), în doar două numărul testelor a depășit 3000/zi: 1643; 1551; 1955; 1874; 3174; 4435; 2531; 2364 (vezi imaginea atașată B).

7 aprilie. La B1TV, Horațiu Moldovan recidivează în a compara numărul de teste și afirmă că România ar efectua 3.500 teste pe zi, Franța 5.000, iar Germania 6500 [53].

Fact check. În realitate, conform datelor GCS, numărul zilnic mediu de teste efectuat în România în perioada 1-7 aprilie a cifrat doar 2.700. Comparativ, Germania efectuase în perioada 29 martie – 5 aprilie cca. 58.265 teste zilnic, iar Franța, în perioada 31 martie – 7 aprilie cca. 15.570 (OurWorldInData / ECDCP, v. și imagine atașată C).

7 aprilie. GCS raportează cu întârziere 8 decese din județul Arad care s-au produs în realitate la datele de 28 martie, 30 martie, 31 martie (patru), 4 aprilie și 5 aprilie (debanat.ro) [54]. „Pentru a elucida situația […] a fost trimisă o echipă de medici epidemiologi de la INSP-CRSP Timișoara la fața locului.” (GCS/MS) [55].

14 aprilie. DSP Suceava corectează cifrele comunicate de GCS la nivelul județului: numărul total de cazuri confirmate est de 1706, și nu 1733, numărul noilor cazuri înregistrate în ultimele 24 ore fiind de doar 40 (GCS / Monitorul de Suceava) [56, 57].

15 aprilie. Klaus Iohannis mimează în cadrul unei declarații de presă surprinderea față de „un așa-zis acord încheiat între Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă” (Digi 24) [58]. Comentariul lui Marcel Vela, ministrul de Interne: „eu, înainte de a face un lucru, e normal că îl anunț pe primul ministru și pe președinte. Ambii erau la curent cu ce am anunțat aseară.” (Mediafax) [59].

17 aprilie. GCS prezintă decesul nr.402: femeie de 84 ani, din Vrancea, testată pozitiv pe 11 aprilie, decedată pe 17 aprilie, se internează la spital pe… 23 aprilie (știri oficiale.ro) [60].

21 aprilie. Declarație Klaus Iohannis: „Deci, persoanelor în vârstă le spun clar: stați liniștiți! Nu vine nimeni să vă ia de acasă, să vă ducă în carantină, nu vine nimeni să vă impună lucruri inumane.” (video pagina oficială FB) [61]. Similar, Arafat (31 martie): „nu este vorba despre o internare forţată a bolnavului COVID pozitiv în orice spital. Este o forţare pentru a se lua decizii potrivit stării pacientului pentru a-i salva viaţa. Aici vorbim de urgenţe.” (Digi24) [62].

Versus realitatea: la 11 mai, unei bătrâne asimptomatice în vârstă de 83 de ani din jud. Bistrița, care, depistată pozitiv, refuză internarea, i se deschide dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor (Hotnews) [63].

21 aprilie. Klaus Iohannis se preface încă o dată luat prin surprindere: „într-un astfel de plan, cineva [sic] propunea de exemplu o măsură aberantă – aberantă, altfel nu pot să-i spun – cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă și duse în anumite zone de carantină” (pagina oficială FB, 21 aprilie) [64]. Referința nenominală vizează așa-zisul plan „Vacanța Mare” al prof. Streinu-Cercel, la acel moment manager al Institutului Matei Balș și șef al comisiei științifice speciale anti-covid a Ministerului Sănătății (ulterior revocat din funcție de ministrul Tătaru).

23 aprilie. Klaus Iohannis: „avem o creștere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore […] Suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei!” (ziare.com) [65].

Fact check: fals în ambele privințe; conform datelor oficiale ale GCS, numărul de noi cazuri înregistrate în respectiva zi (386) era mai mic decât în intervalul precedent de 24 ore (468), mai mic decât pe 16 aprilie (491) și în fapt pe o tendință descrescătoare încă din data de 11 aprilie, atunci când se înregistrase valoarea maximă de 523 noi cazuri (v și imagine atașată D).

24 aprilie. Ludovic Orban: Am crescut capacitatea de testare. În ultimele intervale de 24 ore s-au efectuat peste 7.000 de teste zilnic” (Mediafax) [66].

Fals. Număr zilnic de teste (pe 24 ore) efectuate în România în cele șapte zile premergătoare declarației (inclusiv), conform informărilor zilnice ale GCS: 5186; 2620; 4880; 3061; 4805; 6979; 8266. Număr zilnic mediu de teste efectuate de la data primului caz pozitiv și până pe 17 mai: 3933,5 (GCS) [67] (v. și imaginea atașată B).

27 aprilie. Klaus Iohannis, motivându-și decizia de a nu redeschide școlile pe parcursul actualului an școlar: „Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensive.” (Digi 24 via FI) [68]. A doua zi, Agnès Longueville, responsabila biroului de presă al Ministerului Educației din Franța, precizează: „Sunt informații false. În Franța n-a fost deschisă nicio școală ca experiment. Singurele deschise sunt cele pentru copiii personalului didactic și ai personalului indispensabil securității interioare, [iar în aceste școli] nu avem niciun caz de Covid-19, nici printre copii, nici printre persoanele care se ocupă de ei.” (Libertatea) [69, 70].

28 aprilie. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile își actualizează metodologia de intervenție și raportare: „Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente […] și COVID-19 trebuie raportată ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează ca au favorizat evoluția severa a COVID-19” (luju.ro) [71]. La o săptămână distanță, secretarul de stat în MS, Horațiu Moldovan, admite că, de fapt, „sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză […] 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum…” (Digi24, 5 mai) [72].

29 aprilie. INSP corectează datele comunicate de GCS, precizând că decesul nr. 260 este al unei persoane în vârstă de 67, și nu 53 ani (TVR) [73].

30 aprilie. Prefectura Harghita corectează datele comunicate de GCS, precizând că în județ sunt nu 22, ci 20 cazuri totale de infecție, de care 7 deja vindecate [74].

1 mai. Decesele nr. 743 și 744 comunicate de GCS: cei doi decedați în vârstă de 48 și respectiv 81 ani din județul Suceava sunt de fapt un bărbat de 68 ani din Cluj și o femeie de 67 ani din Covasna (Mediafax) [75].

1 mai. Generalul-medic Ionel Oprea, secretar de stat MS și șeful echipei militare care a preluat conducerea Spitalului Județean Suceava declară că, în pofida ordinului său scris, angajații civili ai spitalului raportau cu întârziere decesele Covid-19, „ca să nu se interpreteze” (Digi24) [76] [ceea ce, n.n., afectează în mod evident natura ascendentă sau descendentă a curbei deceselor zilnice, vezi în acest sens imaginea atașată F].

4-7 mai. Iohannis vs. Vela vs. Orban cu privire la deplasările în afara localității după 15 mai:

– Klaus Iohannis (4 mai): Deplasările, în esență, vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale, mersul cu bicicleta”

– Marcel Vela (6 mai, video pe pagina FB): deplasările în afara localității se vor putea face „fără a ţine cont de limita de municipiu sau de judeţ”

– Ludovic Orban (7 mai): „Suntem într-o analiză, există mai multe variante […] Suntem într-o analiză a acestor motive de părăsire a localității. Când vom lua o decizie o vom anunța” (RELR) [77]

6 mai. DSP Arad deschide o nouă anchetă cu privire la raportarea întârziată a deceselor cu Covid-19, mai multe decese fiind anunțate de către reprezentanții Spitalului Județean chiar și după o lună (exemplu: femeie de 83 ani, confirmată pe 30 martie, decedată pe 1 aprilie, anunțată de GCS abia pe 5 mai) (Aradon) [78]

8 mai. GCS constată că șase din decesele comunicate în cursul zilei au fost de fapt raportate de câte două ori. În consecință, „urmează să fie înlocuite restul de 3 decese pe măsura raportării altor decese noi în cursul zilei de astăzi” (MS, RRI) [79].

8 mai. Tot GCS anunță trei decese cu Covid-19 din județul Mureș (cazurile 906, 908 și 909) care au survenit de fapt pe 31 martie, 8 și 21 aprilie (zidezi.ro, MS) [80, 81].

8 mai. GCS revine încă o dată: cazul decesului nr. 888 fusese confirmat pozitiv nu pe 31 aprilie (dată de altfel inexistentă), ci pe 21 aprilie (MS) [82].

8 mai. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: ”alte țări […] nu raportează – și mă refer aici la Germania – decât cazuri strict fără comorbiditate, care au murit de infecție coronavirus” (Digi 24) [83].

Fals. Declarație de presă din 20 martie a directorului Institutului Robert Koch din Germania, Lothar Wieler: „la noi se consideră caz de deces Corona cineva care a fost depistat ca fiind infectat cu coronavirus” (conferință de presă) [84] (pentru confirmare și verificare, vezi și [85 și 86])

10 mai. GCS anunță, pentru a doua zi la rând, un număr total de 53 cazuri pozitive în județul Olt. În replică, prefectul de Olt, Florin Homorean clarifică: „nu avem niciun caz nou de ieri până azi, deci rămân 49 cazuri în total”, din care 20 deja vindecate (olt-alert.ro) [87].

14 mai. Într-un număr de scamatorie care l-ar fi făcut invidios chiar și pe marele Houdini, GCS descoperă undeva prin niște sertare 1092 persoane deja vindecate (față de o medie zilnică până în acel moment de 264), care însă figurau în continuare la „cazuri active”. Justificarea oficială: „Numărul de persoane vindecate, evidențiate mai sus, se datorează ultimelor actualizări înregistrate la nivelul județului Suceava” (GCS/MS) [88] (v și imagine atașată E).

Tot 14 mai, și tot GCS: decesul nr. 1070 s-a înregistrat de fapt în Ialomița, nu în Vrancea (Ziarul de Vrancea) [89].

14 mai. Dr. Raluca Trifan, șefa DSP Suceava, admite că, din cauza suprasolicitării și respectiv necalificării corespunzătoare a funcționarilor care introduceau datele în sistem, la începutul pandemiei, „în loc să fie raportată o persoană cu trei rezultate pozitive, în sistem apar trei cazuri pozitive. Același lucru ar putea să fie valabil și la raportarea cazurilor noi.” (Monitorul de Suceava) [90, 91].

15 mai. GCS rectifică ale date: decesul numărul 1052 este al unei persoane în vârstă de 79, și nu 49 ani, așa cum se comunicase inițial [92, 93].

17 mai. Virgil Musta: „[Întrucât] s-au relaxat anumite măsuri, există un risc că lumea să nu respecte întru totul recomandările făcute […] Din acest motiv, ne așteptăm să avem și noi o creștere a numărului de cazuri și din păcate cazuri severe […] Este cumva o bombă cu efect întârziat (republica.ro) [94].

Martie-aprilie-mai. Orban, Streinu, Costache, Tătaru, Arafat, Rafila, Azoicăi, Geantă, și Marinescu întrecându-se în a ghici când va fi vârful pandemiei:

– 8 martie. Raed Arafat: „Este o părere care [sic] am citit-o recent, că prin perioada Paștelui va fi vârful, [după care] începe să scadă și se va întoarce în noiembrie. Este o părere științifică!” (Antena 3) [95];

– 16 martie. Centrul pentru Inovație în Medicină, condus de Marius Geantă, elaborează o simulare care distinge trei scenarii posibile: a) „scenariul de risc maxim”, în care vârful va fi atins în perioada 1-20 iunie; b) „scenariul mediu”, cu vârful în perioada 1-20 iulie; c) „scenariul ideal”, cu un vârf prognozat în perioada 1-20 mai (Raportul de Gardă) [96];

– 18 martie. Streinu-Cercel: „Avem două valuri care vor fi foarte active: primul după Paștele catolic, al doilea după Paștele ortodox […] calculele sunt ușor de estimat. Dacă punem alături… un interval de 7-8 zile, cât este incubația medie, vom avea vârfuri de apariție a incidenței îmbolnăvirilor. Ne așteptăm să apară îmbolnăvirile. Vor fi cu un potențial sever.” (Antena 3) [97];

– 18 martie. Alexandru Rafila anticipează o „evoluție rapid crescătoare” și un vârful pandemiei cu mii de cazuri ”în jurul perioadei de Paște sau după Paște” (Adevărul live) [98]. Fact check: număr zilnic noi cazuri conform informărilor GCS în cele două săptămâni succesive Paștelui (20 apr. – 3 mai): 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431;

– 20 martie. Victor Costache, la acel moment încă ministru al Sănătății, întrebat când se estimează că va fi vârful pandemiei: „cred că vom putea răspunde cam într-o săptămână, 10 zile la această întrebare (Digi 24) [99];

– 21 martie. Doina Azoicăi, președinte al Societății Române de Epidemiologie: ”S-a estimat că aprilie-mai va fi o perioada de vârf, dar această prognoză nu exclude ca vârfurile să apară în mai” (?!) (Mediafax via Antena 3) [100];

– 22 martie. Raed Arafat: „Vârful de infectare va fi undeva în luna aprilie. Cât va persista acest vârf nu se ştie. Există analize în acest sens” (Mediafax) [101];

– 25 martie. Alexandru Rafila recidivează: „probabil spre sfârșitul lunii aprilie se va ajunge la mii de cazuri zilnic” (Digi24) [102]. Din nou fals (v. supra; valoare medie pe cele 10 zile premergătoare declarației = 330,4 noi cazuri zilnic);

– 29 martie. Nelu Tătaru, proaspăt instalat ministru al Sănătății: „după estimările noastre [vârful] ar fi în a doua jumătate [a lunii aprilie], spre 20-25 aprilie” (România TV) [103];

– 30 martie. Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul „Matei Balș”: ”Probabil undeva după sărbătorile pascale, probabil spre 1 mai, ne vom apropia de vârful epidemiologic. Asta o să însemne un număr mare de îmbolnăviri la nivel de zi. Este foarte greu de spus dacă vor fi poate și o mie de cazuri pe zi” (realitatea.net) [104];

– 2 aprilie. Ludovic Orban: „cele mai multe păreri converg spre un vârf al epidemiei cam între 20 aprilie şi 1 mai” (Digi24 via Agerpres) [105];

– 2 aprilie. Nelu Tătaru: „vârful pandemiei îl văd în a doua jumătate a lunii aprilie” (Agerpres) [106];

– 3 aprilie. Ludovic Orban: „[vârful] va fi atins în perioada 29 aprilie – 1 mai” (Rador) [107];

– 5 aprilie. Raed Arafat: „vârful va fi de pe 27 aprilie până în iunie” (Antena 3 apud capital.ro) [108];

– 6 aprilie. Streinu-Cercel: ”15 mai înseamnă vârf al incidenței” (Antena 3 apud ziare.com) [109];

– 15 aprilie. Nelu Tătaru: ”vârful va fi la 7-10 zile după sărbătorile pascale, având în vedere și mișcarea din aceste zile” (TVR) [110];

– 15 aprilie. Horațiu Moldovan: „ne așteptăm să se producă un nou val de cazuri de coronavirus după aceste Sărbători Pascale. Noi sperăm să fim în limita unei dublări. Dacă acest salt va fi peste dublu, sistemul medical poate să ajungă la limita lui de funcționare și să trebuiască să luăm măsuri speciale” (Antena 3) [111]. Fact check: nici pomeneală de salt, darămite dublu; valoarea maximă a numărului zilnic de noi cazuri s-a înregistrat cu 8 zile ÎNAINTEA Paștelui, sărbătoarea neinfluențând cu nimic tendința susținut descrescătoare;

– 16 aprilie. Ludovic Orban: „cam astea sunt evaluările, probabil între 1-5 mai va fi vârful.” (Adevărul) [112];

– 21 aprilie [la două zile după Paște]. Adrian Marinescu: „Vârful este foarte aproape, eu aș mai aștepta o săptămână pentru a-mi da seama dacă sărbătorile Pascale nu au fost derapaje [sic]. Undeva la 1 mai vom avea un vârf cu stagnare.” (Mediafax) [113];

– 23 aprilie [la patru zile după Paște]. Nelu Tătaru: „Încă suntem pe pantă ascendentă, chiar dacă panta este lină […] dar las acea perioadă de 7-10 zile de la Sărbătorile Pascale, pentru a vedea totuși ce s-a întâmplat în timpul Sărbătorilor Pascale și care este efectul în următoarea perioadă.” (Agerpres) [114];

– 25 aprilie. Adrian Marinescu: ”Foarte probabil că suntem aproape de […] vârful îmbolnăvirilor, [care] trebuie perceput ca un platou, un interval de 7-10 zile” (B1TV) [115];

– 2 mai. Nelu Tătaru: ”Suntem pe panta ascendentă a curbei! Avem încă cazuri [sic] noi, avem încă focare noi!” (Mediafax) [116];

– 4 mai. Nelu Tătaru: „Săptămâna asta va fi vârful, un vârf aplatizat, urmând ca de săptămâna viitoare să observăm o scădere.” (TVR apud Libertatea) [117];

– 5 mai. Nelu Tătaru: „În acest moment, la nivelul ţării noastre suntem pe acea pantă ascendentă spre platou.” (news.ro) [118];

– tot 5 mai și tot Nelu Tătaru: „Suntem de o săptămână pe un platou” (TVR / Rador) [119].

Fact check: până la data de 19 mai, conform datelor oficiale comunicate de autoritățile române: numărul zilnic maxim de decese s-a înregistrat (în mod real) pe 10 aprilie (33), cu un al doilea vârf, mai degrabă ca oscilație de moment, pe 9 mai (32); numărul maxim de cazuri active s-a înregistrat pe 29 aprilie (7734, în realitate probabil chiar mai timpuriu); numărul maxim de cazuri grave internate în secții ATI a fost atins pe 22 aprilie (288); numărul zilnic maxim de noi cazuri s-a înregistrat pe 11 aprilie (523) (vezi și imaginile atașate D, G și H).

(Toate sursele aici: [https://pastebin.com/CrTHHAij](https://pastebin.com/CrTHHAij))

                                                    * * *

Atât s-a putut. Ăștia sunt, cu ăștia defilăm. Dar încercați măcar să nu uitați, infidelilor: Sunt aceiași care au interzis orice manifestații de protest, care par realmente obsedați de amendarea cetățenilor, care acum vă amenință cu reinstituirea stării de urgență, care vă sperie cu un nou val la toamnă-iarnă, etc.

    Ionuț APAHIDEANU