G4Media a identificat peste 20 de străzi, edificii, monumente și instituții de învățământ din toată țara care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război, în frunte cu fostul mareșal Ion Antonescu, al cărui guvern din anii 40 a trimis la moarte 400.000 de evrei.

Conform legii (OUG 31/2002), este interzisă acordarea și păstrarea numelor criminalilor de război pentru străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau alte locuri publice.

Însă, reprezentanții instituțiilor pe care i-am contactat, responsabile de păstrarea acestor nume, fie nu au răspuns, fie au ezitat să-și asume o decizie în acest sens.

Republicăm câteva evenimente care au avut loc recent, pe baza cărora putem trage concluzia că prigoana antiromânească este abia la început.

Cei care au nevoie de teoria conspirației cu antisemitismul o folosesc în scop dublu; să justifice finanțarea de la bugetul statului pentru combaterea antisemitismului și să șteargă istoria și identitatea națională prin redenumiri de străzi, instituții, clădiri.

În fapt, antisemitismul nu este nimic altceva decât o parolă, un nume de cod pentru românism.

Combaterea antisemitismului înseamnă combaterea românismului.

Noiembrie 2019: MAE elaborează strategia pentru dictatura corectitudinii politice. Este descrisă astfel: “strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023”.

Iunie 2020: Institutul Pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel (I.N.S.H.R.E.W.) a publicat un raport despre antisemitismul în mediul online.

4 Februarie 2021: Vasile Zărnescu este primul român condamnat pentru că a publicat studii despre holocaust.

22 Februarie 2021: Publicația neomarxistă G4media, împreună cu institutul terorist Elie Wiesel lansează o listă neagră cu monumentele și străzile “denumite după criminali de război” pentru a fi redenumite, vandalizate sau dărâmate.

Martie 19 2021: Maia Morgenstern scrie pe Facebook că “se simte rănită“ după ce cineva ar fi spus cuvîntul cu J (jidănește) la un eveniment cultural.

Martie 28 2021: Maia Morgenstern primește o “amenințare cu moartea” și timp de o zi presa vorbește numai despre antisemitism în România. Amenințarea a fost ulterior confirmată ca fiind scrisă de un individ cu probleme psihice.

Martie 30 2021: Președintele Klaus Iohannis iese la pupitru și condamnă protestele pentru libertate ca fiind vectori de propagare a urii, xenofobiei și antisemitismului.

Martie 31, 2021: Cazul Maia Morgenstern se arată a fi o făcătură, autorul amenințărilor este jidan, dar nu i se publică numele.

Aprilie 2, 2021– Institutul Elie Wiesel se sesizează din nou după ce primarul Mihai Chirică a dezvelit bustul lui Octavian Goga.

Această listă se va completa pe parcurs, reținem că strategia MAE pentru combaterea antisemitismului românismului are ca interval 2021-2023, deci în acești trei ani vom fi făcuți în fel și chip, și vor încerca să ne aresteze, să ne judece și să ne condamne ca pe colonelul Zărnescu. Credeți că vor reuși? Eu nu cred, cu fiecare zvâcnire disperată, institutul Elie Wiesel își adâncește groapa. Sunt șanse mari ca pe timpul vieții noastre, acest institut terorist să fie desființat

Astfel, București, Cluj și Constanța sunt trei mari municipii unde este încălcată legea privind numele condamnaților pentru crime de război, în contextul în care Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat în ministerul de Finanțe în regimul acestuia, care a coordonat confiscarea averilor evreilor, scriitorul Radu Gyr și fostul mareșal Ion Antonescu dau numele unor străzi, monumente sau instituții de învățământ.

Toți aceștia au fost condamnați conform legii 312/1945 privind înființarea Tribunalului Poporului, care a judecat pe cei acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în perioada 1941 – 1944. În unele cazuri, cum au fost Ion Antonescu și Mircea Vulcănescu după 22 decembrie 1989 au fost introduse apeluri împotriva sentinețelor din 1945 – 1946, respinse definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Publicația G4media literalmente invocă Tribunalul Poporului din 1945, tribunalul-spectacol care a făcut din Justiție o batjocură. Adică G4media sunt simpatizanți bolșevici pe față?

În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Sectorul 4 un liceu tehnologic. Mircea Vulcănescu

  1. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, nu a răspuns solicitărilor G4Media de a transmite când va iniția procedura de schimbare a numelui străzii, în vederea respectării art. 13 al OUG 31/2002, care interzice ca numele criminalilor de război să fie date străzilor, piețelor, scuarurilor sau altor locuri publice.

Radu Mihaiu, primarului Sectorului 2, a declarat pentru G4Media că ”va înainta spre aparatul primarului o cerere de analiză a pașilor pentru înlăturarea bustului”. Bustul lui Mircea Vulcănescu a fost instalat în Piața ”Sfântul Ștefan” din București, în anul 2009. Bustul ar fi trebuit să fie înlăturat în 2014, însă Consiliul Local de la acea vreme a respins cererea Institutului Elie Wiesel.

Dacă ajungem în situația în care o singură statuie denumită după un erou legionar e vandalizată sau dărâmată, în ziua următoare trebuiesc formate gărzi civile care să asigure paza monumentelor, din pleiada de organizații naționaliste cu siguranță ar fi voluntari care ar face scut în jurul busturilor pe care vor ăștia să le dărâme.

Elena David, directorul Liceului Tehnologic ”Mircea Vulcănescu”, a declarat pentru G4Media că ”au fost niște demersuri care au fost anulate”. Întrebată fiind când va relua demersurile, David a spus că nu este cea care poate relua acest demers, adăugând ulterior că ”deocamdată nu se pune problema unei schimbări”, încheind dialogul.

În același timp cu înlăturarea bustului, ar fi urmat să fie schimbat și numele liceului. În spațiul public a circulat la acea vreme un filmuleț cu elevi de la Tehnologic care spuneau că se vor lega în lanțuri de monumentul lui Mircea Vulcănescu din curtea liceului dacă autoritățile vor schimba numele instituției.

Gianina Georgescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a declarat pentru G4Media că, în conformitate cu Ordinul 6564/2011, schimbarea numelui unei instituții de învățământ revine conducerii instituției respective, care este aprobată de Prefectură, iar inspectoratele nu au nicio putere de decizie în astfel de schimbări.

Mircea Vulcănescu mai are și nume de stradă în Aiud (Alba) și a dat numele Școlii Gimnaziale din Bârsana (Maramureș).

Emil Boc a retras proiectul de schimbare a numelui străzii Radu Gyr, invocând societatea civilă

Radu Gyr

Un alt exemplu este în Cluj Napoca, unde, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru. Conform documentelor din arhiva CNSAS, Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol 10/2).

Emil Boc nu a răspuns solicitărilor G4Media de a transmite dacă și când va relua demersul administrativ. Radu Gyr este una dintre cele mai cunoscute figuri legionare, a fost comandant legionar în scurta perioadă de co-guvernare cu regimul Antonescu și este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare. După Radu Gyr a mai fost denumită o stradă din localitatea Păun (Iași).

Alexandru Florian după eșecul redenumirii străzii Radu Gyr

 

Pe 9 septembrie 2017, la 3 zile după apariția sitului INCORECT POLITIC, printre primele articole scrise a fost unul despre această tentativă a institutului ELie Wiesel de redenumire a străzii Radu Gyr.

Alexandru Florian a putut fi învins la Cluj datorită reacției sănătoase a societății civile și a unor consilieri locali patrioți.

Inclusiv familia lui Radu Gyr a reacționat, condamnând institutul terorist.

“Vestea de la Cluj-Napoca, privind retragerea iniţiativei Institutului “Elie Wiesel” de a se schimba denumirea străzii Radu Gyr din municipiu, i-a surprins plăcut pe soţii Simona Popa Gyr şi Demostene Popa, fiica şi ginerele marelui poet. “Sincer, nu ne aşteptam – ne-au mărturisit -, dar aceasta este dovada că răul nu poate să triumfe întotdeauna! Le mulţumim din suflet miilor de români care s-au mobilizat peste noapte pentru a-l apăra pe Poetul Pătimirilor României. Dumnezeu să-i răsplătească!”, au transmis cei doi românilor. Iată că şi în această zi de 22 iunie, zi astrală a neamului românesc, ziua declanşării Războiului Sfânt pentru reîntregirea Ţării, Dumnezeu a fost cu noi, pentru Radu Gyr! Doamne, ajută!

Revenind la G4media și lista neagră:

Nu în ultimul rând, din anii 2000, o stradă din Constanța îi poartă numele lui Antonescu, într-un cartier numit ”Veterani”, iar primarul Constanței Vergil Chițac (din 2020) a declarat inițial că vrea să supună dezbaterii o eventuală schimbare a numelui străzii, pentru că figura și rolul lui Antonescu în istorie sunt controversate.

Ulterior, în urma reacțiilor dure ale ambasadorului Israelului în România, David Saranga, și a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, Chițac a declarat că i-au fost ”răstălmăcite” declarațiile și că regretă interpretarea acestora într-un mod tendențios, vorbind totodată despre dificultățile birocratice pe care le implică schimbarea numelui unei străzi.

Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a transmis că primarul și prefectul Constanței i-au dat asigurări că au demarat procedura de schimbare cât mai rapidă a numelui străzii Ion Antonescu.

Consilierul premierului Cîțu: Schimbarea numelor de străzi care încalcă legislația nu este negociabilă

Alexandru Muraru a declarat pentru G4Media că va monitoriza și sprijini autoritățile locale în ”a schimba rapid denumirile unor străzi care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război, genocid sau crime împotriva umanității”.

De când a ajuns Alexandru Muraru consilier “onorific”, numai nenorociri s-au întâmplat, făcătura cu Maia Morgenstern, acuzații nefondate de antisemitism aruncate asupra protestatarilor, iar acum această grabă să schimbe numele străzilor. Muraru acționează ca prefectul Manciu, cu exces de zel împotriva a tot ce-i românesc.

Oare va sfârși la fel?

Deputatul a mai precizat că există inclusiv o rezoluție a Parlamentului European a atras atenția că astfel de cazuri reprezintă ”o utilizare a simbolurilor care glorifică regimuri totalitare, ceea ce deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecințele celui de-al Doilea război Mondial și către propagarea sistemului politic totalitar”.

Alexandru Muraru a mai spus că schimbarea denumirilor unor străzi care încalcă legislația în vigoare ”nu este negociabilă” și că ”nu este permisă” invocarea unor așa-zise dezbateri care să evalueze rolul politic sau istoric al unor persoane condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității, care să genereze eventual o decizie sau soluție.

Alexandru Florian, directorul Institutul Național pentru Studierea Holocaustului, a declarat pentru G4Media că în privința numelor de instituții sau busturi, încercările Institutului Elie Wiesel au fost în zadar, însă au existat câteva reușite în privința numelor de străzi. Directorul institutului a mai spus că va continua demersurile și dialogul cu administrațiile locale pentru a le convinge să schimbe numele persoanelor condamnate pentru crime de război de pe străzile, edificiile și instituțiile din țară:

„De-a lungul timpului strategia institutului, pentru a elimina memoria publică a persoanelor condamnate pentru crime de război, pot spune că a fost completă: corespondența cu administrația locală sau centrală, convorbiri telefonice, acțiuni în Justiție. Acestea din urmă au fost de două feluri, în contencios administrativ („obligația de a face”) sau penal (OUG 31/2002, modificată prin legea 217/2015). Am avut rezultate în următoarele localități: Costinești (jud. Constanta), Predeal (jud. Brașov), Beiuș (jud. Bihor), 1 Decembrie (jud. Ilfov), Mărășești (jud. Vrancea), Craiova (jud. Dolj), Râmnicu Sărat (jud. Buzău). În ceea ce privește denumiri de instituții sau busturi, rezultatele noastre au fost nule. Desigur, ca orice instituție responsabilă, vom relua și anul acesta demersurile pentru a convinge administrațiile locale de necesitatea aplicarii legii”.

Conform surselor consultate de G4Media (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel” și Forward.com), în luna ianuarie 2021, în România existau următoarele străzi, monumente și edificii care poartă numele unor persoane condamnate pentru crime de război.

  • Ion Antonescu  – (15 iunie 1882, Pitești, jud. Argeș – 1 iunie 1946, Jilava) – Fost mareșal al României, Ion Antonescu a condus România în perioada 1940-1944, atunci când au fost deportați, închiși în lagăre și omorâți evreii din Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transnistria. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” estimează că în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. Mareșalul Ion Antonescu a aprobat politica de stat prin care au fost exterminați evreii din România.
  • Străzi în localitățile Turnu Măgurele (Teleorman), Mărășești (Vrancea), Râmnicu Sărat (Buzău), Bechet (Dolj), Predeal (Brașov), Beiuș (Bihor), Mintia (Hunedoara);
  • Bust în localitatea Sărmașu (Mureș).
  • Albert Wass – (1908, Bonţida, jud. Cluj- 1998, SUA). Scriitor, poet, pictor. În septembrie 1940, după intrarea Transilvaniei de Nord-Vest în componenţa Ungariei, a incitat la uciderea de civili români de către militari şi jandarmi ai statului ungar. La 13 martie 1946, Tribunalul Cluj l-a condamnat la moarte în contumacie pentru crime de război. În 2008, Curtea de Apel din Cluj Napoca a respins cererea de revizuire a condamnării, cerere formulată de fiul său, Andreas Wass.
  • Străzi în localitățile Odorheiu Secuiesc (Harghita);
  • Piatră memorială în localitatea Brâncovenești (Mureș);
  • Busturi la Biserica din satul Lunca Mureșului (Mureș) și Biserica Romano-Catolică din Reghin (Mureș).
  • Școala Generală din satul Vința (Bistrița Năsăud).
  • Gheorghe Jienescu – (1894, Rast – 1971, Bucureşti). Aviator, general şi om politic. A fost membru al tuturor guvernelor formate de Ion Antonescu în perioada 6 septembrie 1940- 23 august 1944, deţinând portofoliiul Secretariatului de Stat al Aerului în Ministerul Apărării. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la 20 de ani de temniţă grea, alături de ceilalţi membri ai guvernelor conduse de Ion Antonescu. Pentru o vreme, a împărțit celula cu Mircea Vulcănescu.
  • Stradă și școală generală în localitatea Rast (Dolj).
  • Vintilă Horia – (18 decembrie 1915, Segarcea, jud. Dolj- 4 aprilie 1992, Spania), pe numele real Vintilă Caftangioglu. Scriitor, jurnalist şi diplomat. A colaborat cu publicaţia „Sfarmă Piatră”, unul dintre reperele antisemitismului în România în anii 1930. În „Sfarmă Piatră”, Vintilă Horia a publicat articole elogioase la adresa lui Adolf Hitler şi a Germaniei naziste şi a avut o atitudine vădit antisemită. În perioada 1940-1944 a fost consilier la mai multe misiuni diplomatice ale României (Viena, Roma, Madrid). În 1946, Tribunalul Poporului l-a condamnat în contumacie la 25 de ani de muncă silnică pentru crime de război.
  • Stradă în localitatea Mangalia (Constanța);
  • Grupul Școlar din Segarcea (Dolj).
  • Visarion Puiu – (27 februarie 1879, Paşcani- 10 august 1964, Franţa). Cleric şi înalt ierarh bisericesc. Episcop de Argeş (1921) şi de Hotin (1923). A afişat manifestări politice de extremă dreapta, in special faţă de Partidul Naţional Creştin, condus de Octavian Goga. Din noiembrie 1942 şi până în decembrie 1943, mitropolitul Visarion Puiu a condus Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria, regiunea unde zeci de mii de evrei au fost ucişi în Holocaust. La 21 februarie 1946 Tribunalul Poporului l-a condamnat la moarte pentru crime de război.
  • Bust la Mănăstirea Putna (Suceava).

Partidul AUR a avut o reacție prin care a condamnat corectitudinea politică.

Nu dați înapoi, nu vă cereți scuze, apărați interesele Românilor!