Trump şi o majoritatate republicano-democrată urmăresc restrângerea libertății de exprimare prin “Antisemitism Awarness Act”

Incorect Politic
Februarie 4, 2025

Trump şi o majoritatate republicano-democrată urmăresc restrângerea libertății de exprimare prin “Antisemitism Awarness Act”

Text preluat de la comentarii

Noua administraţie Trump şi o majoritatate republicano-democrată urmăresc adoptarea legii „Antisemitism Awareness Act”, ce reia sub formă de lege un fost ordin executiv din anteriorul mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, ordin prin care se declara că „antisemitismul” – criticarea Israelului sau a sioniştilor – este o formă de discriminare “prohibită“ ce trebuie interzisă în școli și universități și că Departamentul Educației trebuie să folosească definiția de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului în evaluarea cazurilor de antisemitism.

https://jewishchronicle.timesofisrael.com/pass-the-antisemitism-awareness-act/

Promotorul „Legii de conștientizare a antisemitismului” („Antisemitism Awareness Act“) este congressmanul republican Michael Lawler.

Proiectul de lege este susținut de marile organizații evreiești americane, „pe fondul unui val de antisemitism la nivel național”.

În 16 ianuarie 2025, au fost difuzatedeja în SUA instrucţiunile de implementare a acestui viitor Antisemitism Awareness Act, sub numele de „Pregătire pentru Legea de Conștientizare a Antisemitismului: Recomandări pentru colegii și universități“

https://www.debevoise.com/insights/publications/2025/01/preparing-for-the-antisemitism-awareness-act

Recomandări cheie (din instrucţini):

• · În 2025, majoritățile republicane din Cameră și Senat vor adopta Legea de conștientizare a antisemitismului. Această lege îndrumă Departamentul Educației să ia în considerare definiția largă a antisemitismului oferită de Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului și exemple specifice de antisemitism, inclusiv anumite critici la adresa statului Israel, la aplicarea legilor federale antidiscriminare.
• · Dacă proiectul devine lege, colegiilor și universităților li se poate cere să interzică comportamentele cuprinse în această definiție largă a antisemitismului. În plus, comentariile critice despre Israel pot deveni suficiente pentru a constata că actele de violență, discriminare sau hărțuire în campusurile universitare sunt motivate anti-evrei, încălcând legile federale antidiscriminare.
• · În pregătirea pentru adoptarea anticipată a Legii de conștientizare a antisemitismului și controlul sporit din partea noului Congres și a viitoarei administrații Trump, instituțiile de învățământ ar trebui să își revizuiască politicile și procedurile pentru a considera dacă ar trebui făcute modificări pentru a se conforma legii.

Pentru a da satisfacție lobby-ului evreiesc, Donald Trump atacă libertatea de exprimare şi semnează un nou decret, prin care să îi pedepsească pe criticii politicii israeliene, în special pe studenții care au participat la protestele pentru pace din ultimul an, anuntă New York Post:
https://nypost.com/2025/01/29/us-news/trump-ordering-review-to-punish-and-deport-antisemites-including-students-on-visas/

Criticile politicii israeliene sunt acum echivalate cu „antisemitismul” și „susținerea terorismului” Hamas, într-o retorică mincinoasă, insultătoare pentru inteligența oricărui observator al fenomenelor internaționale. Imaginați-vă că ar fi fost vânați cei care au avut steagul Ucrainei la poza de profil, cu acuza că s-au făcut vinovați de „anti-rusism”.

Documentul văzut de ziarul Haaretz încă nu e public, dar e anticipat ca măsuri represive fără precedent. Practic, e un ordin care pune capăt primului amendament al Constituției Americii, care protejează libertatea de exprimare, motiv pentru care e posibil să ajungă în contencios la Curtea Supremă.

New York Post spune că Trump a ordonat conducătorilor agențiilor federale „să identifice, să pedepsească și să deporteze antisemiții, inclusiv prin revocarea vizelor de studiu”. Pe lângă folosirea serviciilor secrete sau a altor structuri guvernamentale pentru acte de poliție politică, ordinul ridică serioase îngrijorări prin cooptarea în administrația actuală a mai multor oligarhi de la marile firme de tehnologie, care dețin baze de date cu utilizatorii rețelelor și electronicelor conectate la internet. Capacitatea lor de monitorizare în scopul „identificării” celor care comit crime de gândire poate lua proporții orwelliene în era inteligenței artificiale.

De altfel, amploarea protestelor din campusurile universităților de prestigiu din America a făcut obiectul unor audieri în Congres și represalii la adresa rectorilor. Tot atunci a fost deschis și subiectul blocării TikTok, rețeaua chineză foarte populară între tinerii americani. Firmei i s-a oferit varianta să fie măcar parțial cumpărată de investitori ca Larry Elison de la Oracle. (Aparent, n-ar mai fi nocivă, dacă ar avea patronii potriviți.)

Au existat proteste studențești pentru pace în timpul tuturor războaielor în care a fost implicată America, mai ales în vremea celui din Vietnam și Irak. Și atunci, unii i-au denunțat pe studenți ca fiind „comuniști” sau lipsiți de patriotism, dar judecătorii de la Curtea Supremă au decis că inclusiv arderea steagului american e protejată de primul amendament, ca formă de exprimare.
Atacurile din 7 octombrie 2023 sunt invocate și acum ca pretext pentru necesitatea restrângerii libertății de exprimare, pentru că ar fi crescut sentimentele antisemite. Lucru neadevărat. De fapt, acea zi a crescut masiv sentimentele de solidaritate cu evreii de pe tot globul, care au primit mesaje și dovezi de solidaritate. Ceea ce a urmat după, respectiv răspunsul disproporționat, a stârnit consternare și critici.

Pentru acea zi, armata israeliană s-a răzbunat timp de aproape 500 de zile la rând, într-un mod calificat de Curtea de la Haga ca acoperind definiția unui genocid. Chiar Trump însuși a recunoscut tardiv că Fâșia Gaza „arată ca după o demolare”, dar revine la acea zi ca la singurul reper relevant dintr-o istorie de 80 de ani a conflictului arabo-israelian.

O explicație destul de simplă sunt fondurile uriașe de campanie, cu care a fost efectiv cumpărat. Conform unei statistici, Donald Trump a beneficiat de 230 de milioane de dolari de la grupuri de lobby pro-israeliene din 2020 până acum. Miriam Adelson, văduva patronului de cazinouri Sheldon Adelson, conduce detașat în această statistică, donând 215 milioane pentru publicitatea electorală a lui Trump.