Epopeea Legionarilor – DIN NOU LA ÎNCHISOARE (3)

Sterie Ciumetti
Incorect Politic
Octombrie 6, 2024

Epopeea Legionarilor – DIN NOU LA ÎNCHISOARE (3)

— Zii, D-le, zii, îl încurajează Preşedintele, crezând că în sfârşit unul dintre noi îi va da dreptate. Şi Gherman continuă:
— Dar ştiţi d-vstră cum zice poetul:

Unde eşti tu Ţepeş Doamne,
Ca să pui mâna pe ei,
Să-i împărţi în două cete,
În smintiţi şi în misei,
Şi în două temniţi largi,
Cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie
Şi la casa de nebuni.

— Şi vă asigur că în situaţia de astăzi nu noi suntem smintiţii şi mişeii, ci d-vstră guvernanţii.
— Taci! Taci că te bag la închisoare pe viaţă, strigă Cristescu disperat.

Strigătul Preşedintelui s’a pierdut în tumultul general. Sufletele noastre chinuite de aproape 24 de ore şi-au vărsat năduful în cântecul legionar care învăluie întreaga sală ca un biciu de foc apocaliptic peste capetele ticăloşilor asupritori.

Moartea, numai moartea legionară,
Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunţi…

În câteva minute a dispărut şi completul de judecată şi poliţia. În sală a rămas doar Lct. Coaje, care, suit pe o masă, dirijează cântecul radiind de bucurie. Şi-au pierdut cu toţii capul. Ne-au suit în câteva maşini, cu un sergent de la poliţie în fiecare din ele şi ne-au trimis din nou la Spitalul de Ochi. Noi cântăm de răsună oraşul şi noaptea de afară.

După două zile vine Procurorul Băluţă-Dumitrescu şi ne anunţă că am fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare, douăzeci de mii de lei amendă, cinci ani degradare civică şi cinci mii de lei cheltuieli de judecată. Pentru o simplă manifestaţie în care noi dovedisem credinţa şi onoarea noastră în luptă, guvernul ne-a onorat cu 25.200 zile închisoare, şi o amendă de 1.400.000 de lei. Uşori mai sunt guvernanţii la dat ani de închisoare!

În definitiv, au fost condamnaţi următorii:

1. Alaci Bogdan student la farmacie
2. Andronic Sebastian student la drept
3. Andronic Ioan student la teologie
4. Avram Constantin student la teologie
5. Bărăscu Marin student la teologie
6. Bruja Aurel student la drept
7. Caloianu Constantin student la teologie
8. Caradan Ion student la teologie
9. Cazaciuc Ion student la litere
10. Crâşmaru Ion student la drept
11. Diaconu Ion student la teologie
12. Dobrescu Manolache student la teologie
13. Dobrin Dumitru student la teologie
14. Dracinschi Constantin student la litere
15. Gheorghe I. Vasile student la teologie
16. Gherghiesc Nicolae student la drept
17. Gherman Aurel student la drept
18. Gorcea Anton student la drept
19. Gradin Dan student la drept
20. Grigore Vasile student la teologie
21. Holvate Radu student la academia comercială
22. Ilieş Petru student la teologie
23. Iliuţ Manole student la drept
24. Iliuţ Teodor student la litere
25. Ivan Ilie student la drept
26. Jitariu Spiridon student la drept
27. LicăGheorghe student la litere
28. Lucaci Eugen student la drept
29. Macovei Ion student la teologie
30. Macoveiciu Andrei student la drept
31. Maftei Vasile student la teologie
32. Mălinaş Nicolae student la drept
33. Mocanu Sebastian student la filosofie
34. Moldovanu Gheorghe student la teologie
35. Moloce Sava student la teologie
36. Morariu Nicolae student la drept
37. Morariu Ştefan student la teologie
38. Nagacevschi Constantin student la litere
39. Nemţanu Ion student la drept
40. Niculescu Dumitru student la teologie
41. Niculescu Virgil student la teologie
42. Niculiţă Simion student la drept
43. Niţă Chirică student la teologie
44. Paraschiv Vasile student la teologie
45. Păunescu Nicolae student la teologie
46. Pânzariu Eugen student la litere
47. Pârnac Mircea student la matematici
48. Pârvu Traian student la teologie
49. Petrică Nicolae student la drept
50. Popa Pavel student la teologie
51. Popa Vaier student la teologie
52. Popescu Andrei student la drept
53. Popescu Ilarion student la teologie
54. Popinciuc Mardarie student la drept
55. Preuţescu Alexandru student la drept
56. Raia Petre student la drept
57. Râsnic Ion student la teologie
58. Rei Dumitru student la drept
59. Rusu Vladimir student la drept
60. Sauciuc Liviu student la drept
61. Spânu Roman student la filozofie
62. Staicu Vasile student la teologie
63. Şoltuz Teodor student la drept
64. Tărăbuţă Radu student la drept
65. Uşeriu Anchidim student la teologie
66. Vlad Gheorghe student la teologie
67. Zavloschi Adrian student la teologie
68. Zelea Nicolae student la teologie
69. Zob Gavril student la teologie
70. Zubcov Benedict student la drept

Se punea acum problema dacă facem ori nu recurs. Eu pierdusem orice speranţă în cinstea justiţiei româneşti şi de aceea eram contra facerii recursului. Dar majoritatea învinge şi recursul se face, însă fără rezultat; rămânem condamnaţi definitiv.

Mâncarea ni se servea în sala de mese a spitalului, care se găsea în subsolul clădirii. De aceea, în fiecare zi eram conduşi de trei ori prin curte la acea sală. Cum la mergerea la masă nu se lua nicio măsură suplimentară de pază —noi mergeam încolonaţi subt conducerea ofiţerului de serviciu legionar— a început să încolţească în noi gândul evadării. Prea ne părea că ajunsesem pe gratis la închisoare şi prea ne ispitea libertatea, ca să nu încercăm şi evadarea. Mii de planuri ne umblau prin cap. In fine s’a stabilit unul şi s’a fixat ziua evadării.

Planul era simplu. Pânzariu, cu forţa lui de uriaş, trebuia să sfarme poarta dintr’o singură isbitură. Zubcov, nu mai puţin voinic, trebuia să imobilizeze santinela de la intrare. Pârvu cu încă vreo doi aveau în seamă sentinela de lângă gard. Eu trebuia să conduc restul de băieţi şi, la momentul potrivit, să ies cu toţii pe poarta deschisă de Pânzariu. Odată afară, fiecare o lua încotro putea. Toţi erau de acord, afară de Ştefan Morariu. Fănică nu vroia nici în ruptul capului. Eu nu mă duc, zicea el, o să tragă soldaţii şi o să fie o baie de sânge ne mai văzută.

În ziua hotărîtă, o zi plină de nori plumburii şi vânt rece de toamnă, ieşim afară, gata pentru orice. Fănică se declarase bolnav şi a rămas culcat în pat. Dar, ori că se aflase planul nostru, ori că fusese numai o prevedere a comandantului trupei de pază, am găsit sentinelele dublate şi două puşti mitraliere care flancau poarta. La vederea acestor obstacole şi la comanda mea, mai răstită ca de obiceiu, toată lumea a înţeles inutilitatea încercării, şi ne-am văzut de treabă, ca şi cum nimic nu s’ar fi pregătit. Veniţi din nou înapoi, l-am găsit pe Fănică mai mult mort decât viu. El auzise împuşcături şi vaiete şi ne credea pe jumătate din noi morţi.

Gherman însă nu are odihnă deloc. Inspectează etajul, unde stăm închişi, prin toate colţurile şi-şi tot face planuri cum să evadeze. În sfârşit descopere intrarea în coşul central de fum al edificiului, care are o lărgime cam de vreo jumătate de metru. Într’o seară, îşi trage peste haine o cămăşă veche şi o pereche de izmene lungi şi se bagă în coş ca să-l încerce. Nu s’a mai întors. A ieşit pe acoperiş, apoi pe cealaltă parte de la clădire s’a dat jos ajutat de un burlan pentru scurgerea apei, şi dus a fost. (Un an mai târziu am aflat că a fost împuşcat de către poliţie la Bucureşti împreună cu Iovu, Vucu, Nadoleanu, Dragoş, Popovici şi încă vreo câţiva, învinuiţi că încercau să atenteze contra lui Călinescu.)

A doua zi se pune problema ascunderii fugii lui Gherman, pentru a-i da timp să se adăpostească bine. Pentru aceasta am recurs la următorul şiretlic. Cum frontul nostru, când se face numărătoarea, este pe coridor, drept în faţa uşii dormitorului şi cum aproape regulat câte doi, trei dintre ai noştri sunt bolnavi şi deci rămân în pat în dormitor, şi cum Rei cade în front în dreptul uşii dormitorului, după ce este numărat în rând, se strecoară pe după spatele ofiţerului de serviciu care însoţeşte pe ofiţerul şef al trupei de pază, în dormitor, unde este numărat din nou. Aşa numărul nostru este mereu complect. Aşa l-am ţinut ca prezent până la jumătatea lui Decembrie 1938, când au venit să ne transporte la închisorile din Ardeal.

Ce zi a mai fost şi aceea! Afară era ceaţă groasă, alburie, umedă şi rece de ţi se făcea frig numai când o vedeai prin geam, necum s’o simţi. Cam pe la orele două după masă vine Lct. Ciucă, Comandantul închisorii Militare, şi ne anunţă că vom fi transportaţi la alte închisori, şi ne ordonă să ne facem bagajele. Noi deschidem geamurile şi ne aşezăm în ele şi îi tragem un cântec de să se ducă vestea. Apoi Caradan ne ordonă să mergem cu toţii în sala de şedinţe. Dar Ciucă nu ne lasă. A ocupat uşa cu vreo doi soldaţi şi nu ne dă drumul să ieşim. Printre băieţii care se îmbulzesc la uşă, Caradan îşi face loc cu coatele şi, când ajunge lângă Ciucă, îi zice:

— D-le Lct., nu uita că noi suntem condamnaţi şi că nu mai avem prea mult de pierdut; lasă-ne drumul liber, altfel nu garantez de cele ce vor urma. Ciucă a simţit că nu ne poate stăpâni multă vreme şi ne-a lăsat drumul liber.

Sala noastră de şedinţe, altădată goală complect, acum insă cu ceva mobilă ne primeşte în sânul ei, ca şi de atâtea ori în trecut. Lct. Ciucă a băgat în sală, în jurul nostru, soldaţi cu baioneta la arme, iar el s-a postat în uşă. Formăm frontul şi Caradan deschide şedinţa; apoi ne zice:

— Camarazi. Azi e cea din urmă şedinţă a noastră, a tuturor la un loc. Mă doare sufletul că ne despart, dar trebuie să ne supunem loviturilor sorţii. De ori unde om fi, sufletele noastre vor fi mereu împreună. Zidurile închisorilor nu vor fi un obstacol, ci mai degrabă o legătură. Dar, să ştiţi că cea mai bună legătură este rugăciunea. De aceea să ne rugăm împreună lui Dumnezeu. Camarade Moldoveanu, spune te rog rugăciunea.

Pe faţa lui Caradan se preling două şiroaie de lacrimi, în timp ce rugăciunea se ridică peste capetele noastre. Soldaţii s’au descoperit şi ei, numai Ciucă din uşă priveşte nepăsător.

*

Fragmente din Pentru Sfânta Cruce, Pentru Țară (vol.I)de Mardarie Popinciuc