O Asociație Românească Lansează un Apel Internațional Pentru Pace Adresat Tuturor Liderilor Mondiali

Incorect Politic
Septembrie 11, 2024

O Asociație Românească Lansează un Apel Internațional Pentru Pace Adresat Tuturor Liderilor Mondiali

Via MișcareaPentruPace:

ROMÂNIA PENTRU PACE

OPRIȚI RĂZBOIUL! SALVAȚI EUROPA!

APEL INTERNAȚIONAL PENTRU PACE ÎN EUROPA și PE PLANETĂ

 ADRESAT  TUTUROR  LIDERILOR  MONDIALI

Noi, cetățeni români, membri ai Asociației Mișcarea pentru Pace din România și cetățeni din lumea întreagă care susțin pacea, în numele poporului român care la 23.11.1986 prin referendum cu o participare de peste 98% s-au pronunțat peste 99% pentru PACE, fiind foarte îngrijorați de situația geopolitică actuală, ne-am unit ca prin această petiție să ne adresăm dvs. cerându-vă să interveniți și să luați măsuri de urgență pentru a obține pacea și securitatea durabile pentru întreaga Europă și pentru întreaga omenire.

Noi, cetățeni ai Uniunii Europene (UE) provenind din toate statele membre UE ne-am prezentat la urne pe 6 – 9 iunie 2024, pentru a vă alege să faceți parte din cei 720 parlamentari ai Uniunii Europene. Alegerea noastră s-a bazat pe criterii de încredere, nutrind speranța că ne veți reprezenta interesele, că veți fi garantul nostru față de respectarea principiilor și valorilor pe care Uniunea Europeană le promovează: pacea, securitatea și bunăstarea cetățenilor săi, că veți fi VOCEA PĂCII pentru o EUROPĂ PROSPERĂ și UNITĂ.

Obiectivele, valorile și principiile Uniunii Europene:

• Menținerea păcii și securității pe planetă și dezvoltarea durabilă.
• Promovarea valorilor europene și bunăstării cetățenilor săi.
• Consolidarea democrației, statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Așadar, ați fost aleși  pentru ca dvs să acționați în spiritul respectării și aplicării valorilor și principiilor enunțate de UE, pentru a contribui la menținerea păcii, de a împiedica declanșarea unui război, de nu încuraja continuarea oricărui război aflat în plină desfășurare.

Contextul geopolitic în acest moment este unul foarte tensionat. Războiul din Ucraina pare departe de a se încheia cât mai curând așa cum și-ar dori toată lumea. Acest război ar putea să se transforme în orice moment într-un război mondial nuclear.

Pentru a ”construi pacea” este nevoie de multă muncă și elemente specifice, chiar activități dedicate. Pacea nu este o destinație, pacea este chiar drumul către un prezent și un viitor stabil.

Noi, cetățeni ai poporului român, susținători ai păcii, vă aducem la cunoștință următoarele

SOLICITĂRI:

Negocieri de pace necondiționate:

Depuneți eforturi constante pentru a se ajunge la găsirea unei soluții diplomatice de instaurare a păcii. Toate statele implicate în ajutarea Ucrainei au cu siguranță în Constituție prevăzute articole imperative pentru menținerea păcii. Convocați părțile beligerante pentru a discuta soluții durabile și a pune capăt suferinței civililor inocenți.

Oprirea ajutoarelor militare:

Nu mai acordați ajutoare militare, financiare și umane țărilor beligerante. Aceste ajutoare prelungesc conflictele în loc să le oprească. Opriți finanțarea și livrarea de arme pentru Ucraina!

Respectarea drepturilor românilor din Ucraina:

Dispuneți formarea unei comisii internaționale pentru a verifica modul în care autoritățile din Ucraina respectă drepturile identitare și religioase ale românilor, Ucraina fiind singura țară din Europa care persecută și interzic drepturile omului cetățenilor români aflați pe teritoriile românești preluate de URSS prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 și rămase în administrația Ucrainei ignorate fiind în 1997 de un președinte trădător.

Dezbatere publică despre NATO:

Organizați o dezbatere publică referitoare la apartenența la NATO și necesitatea continuării existenței acestei alianțe militare.

Noua arhitectură internațională de securitate:

Creeați o structură care să pună capăt divizării lumii în blocuri și să ia în considerare preocupările de securitate ale fiecărei națiuni.

Solidaritatea NATO:

Asigurați-vă că principiul “unul pentru toți și toți pentru unul” este respectat și că securitatea statelor din estul Europei nu este sacrificată.

Ziua Internațională pentru Pace:

Promovați pacea prin toleranță, negociere, acceptare și nonviolență.

Principiul precauției:

Faceți tot posibilul să evitați ca țările din Europa să aibă aceiași soartă cu țările din Orientul Apropiat sub influența aceluiaș partener strategic, SUA. Situația existentă, deja foarte tensionată poate scăpa în orice moment de sub control, transformându-se într-un război nuclear, total devastator.

Ați fost aleși de sute de mii de cetățeni europeni și fiți garanții unei păci reale și redați-ne liniștea, speranța că nu se va declanșa un război mondial, un război nuclear. Dorim să vă susținem și avem încredere că veți reuși să instaurați pacea în Europa și pe planetă!

În 2012, UNIUNEA EUROPEANĂ a primit Premiul Nobel pentru Pace ca recompensă pentru susținerea unor cauze majore precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.

MĂSURI NECESARE PENTRU A INSTAURA PACEA 

 

Pentru a reduce și, eventual, a elimina războaiele și foametea, mai ales pentru a proteja copiii de suferințe, este necesar un efort coordonat și multilateral din partea guvernelor, organizațiilor internaționale, societății civile și comunității globale. Iată câteva măsuri esențiale care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv:

1. Diplomația și Rezolvarea Conflictelor

Promovarea diplomației preventive:

Întărirea mecanismelor internaționale pentru prevenirea conflictelor, cum ar fi negocierile și medierea.

Îmbunătățirea dialogului intercultural:

Facilitarea comunicării și înțelegerii între diverse grupuri etnice și religioase pentru a preveni tensiunile.

2. Întărirea Instituțiilor Internaționale

Rolul ONU și al altor organizații internaționale:

Consolidarea capacității ONU și a altor organisme internaționale pentru a interveni eficient în prevenirea și soluționarea conflictelor.

Respectarea dreptului internațional:

Asigurarea că toate țările respectă tratatele și acordurile internaționale privind pacea și securitatea.

3. Reducerea Sărăciei și a Foametei

Investiții în dezvoltare:

Asigurarea accesului la educație, sănătate și oportunități economice pentru toate comunitățile, în special în zonele vulnerabile.

Agricultură durabilă:

Promovarea tehnologiilor agricole durabile și a accesului la resurse pentru fermieri pentru a asigura securitatea alimentară.

Reducerea inegalităților:

Implementarea politicilor care să reducă diferențele economice și să ofere sprijin grupurilor dezavantajate.

4. Protejarea Drepturilor Omului

Protecția copiilor:

Asigurarea că toate statele respectă drepturile copiilor conform convențiilor internaționale și implementarea programelor care să protejeze copiii de exploatare și violență.

Combaterea traficului de persoane:

Întărirea legislației și a aplicării legii împotriva traficului de persoane, în special a copiilor.

 

5. Educație și Conștientizare

Educația pentru pace:

Integrarea educației pentru pace și toleranță în școli pentru a forma generații care valorizează pacea și rezolvarea pașnică a conflictelor.

Conștientizarea globală:

Campanii internaționale pentru conștientizarea impactului războaielor și foametei și mobilizarea sprijinului public pentru inițiativele de pace.

6. Îmbunătățirea Guvernanței

Guvernanță transparentă și responsabilă:

Asigurarea că guvernele sunt responsabile în fața cetățenilor lor și că resursele sunt utilizate în mod eficient și echitabil.

Lupta împotriva corupției:

Implementarea măsurilor stricte pentru a combate corupția care poate alimenta conflictele și exacerba sărăcia.

7. Ajutor Umanitar și Dezvoltare

Asistență umanitară rapidă:

Furnizarea de ajutor rapid și eficient în zonele afectate de conflicte și crize alimentare.

Programe de reconstrucție:

Investiții în reconstrucția post-conflict pentru a restabili infrastructura și a sprijini redresarea economică și socială.

 

Implementarea acestor măsuri necesită angajament pe termen lung și colaborare internațională. Numai printr-un efort global coordonat putem spera să creăm o lume fără războaie și foamete, unde copiii pot trăi în pace și siguranță.

Fiți LIDERII MONDIALI al PĂCII!

Fiți VOCEA PĂCII!

 NOI ROMÂNII VREM PACE, NU VREM RĂZBOI!

 

Pe 24 februarie 2022, când forțele armate ruse au lansat invazia Ucrainei, Uniunea Europeană prin reprezentanții săi a reacționat rapid și decisiv față de agresiunea Rusiei, adoptând imediat măsuri restrictive cu consecințe masive și serioase pentru Rusia, intensificându-și sprijinul politic, umanitar, militar și financiar față de Ucraina.

 

Doar Germania și alte câteva state au propus la câteva zile după începerea atacului rusesc „soluționarea pașnică a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina prin dialog politic, negocieri, mediere și alte mijloace pașnice.

 

Și ONU a intervenit pe 23 februarie 2023 îndemnând statele membre ONU și organizațiile internaționale să „își dubleze sprijinul pentru eforturile diplomatice în vederea obținerii unei păci extinse, juste și durabile în Ucraina”. Acest angajament s-ar fi aplicat, de asemenea, guvernului ucrainean, care însă a continuat să respingă orice negociere cu Rusia.

 

Negociatori ucraineni şi ruşi au redactat un proiect al unui acord de pace, la puţin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce a început, un document de 17 pagini. Tratatul urma să fie ratificat de fiecare stat semnatar, în conformitate cu dreptul internaţional.

Privind înapoi, putem spune că Ucraina se afla atunci într-o poziţie de negociere mai puternică decât acum. Dacă războiul s-ar fi terminat la două luni după ce a început, s-ar fi salvat nenumărate vieţi”, scrie ziarul german, citat de Ukrainska Pravda. La acea vreme, negociatorii estimau că Zelenski şi Putin aveau să semneze documentul în aprilie 2022.
Doar câteva puncte au rămas în suspans, care urmeau să fie negociate personal de către Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit – care nu a avut loc niciodată.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/die-welt-publica-acordul-de-pace-pe-care-ucraina-si-rusia-l-ar-fi-putut-semna-in-aprilie-2022-ce-i-a-cerut-putin-lui-zelenski-2793011

 

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, SUA și Uniunea Europeană împreună cu toate statele membre printre care și România au furnizat Ucrainei ajutoare financiare, militare, logistice, umane și umanitare în valoare de zeci de miliarde euro pentru furnizarea de tehnică de război, echipamente și materiale militare letale și neletale.

 

Pe parcursul istoriei, noi românii am fost forțați sau nevoiți să participăm la multe războaie, războaie declanșate în interesul altor state și din care România a avut numai de pierdut, suportând multe orori, orori care au provocat un număr mare de pierderi umane, materiale și multă suferință. Toate crimele împotriva românilor au destabilizat economia țării, au slăbit siguranța națională, au cauzat tragedii familiale ireparabile și au semănat teroare în popor. Tristul adevăr este că armata română a fost obligată să intre în cel de-al doilea război mondial total nepregătită și inadecvat echipată.

 

Noi, românii vrem pace, nu vrem război

 

Deși primul sau al doilea război mondial au cam disparut din memoria oamenilor, ele nu sunt atât de departe în trecut încât să uităm complet de amploarea distrugerilor pe care le-au provocat. Odată cu izbucnirea tot mai multor conflicte aproape pe toată suprafața globului, teama de o escaladare a acestor conflicte continuă să crească.

Avem un război în plină desfășurare în Europa, un altul în Orientul Mijlociu și, cu China privind lung spre Taiwan, oamenii s-ar putea întreba unde ar fi în siguranță dacă conflictele continuă să se întețească.

Pe timp de război se comit crime împotriva umanității. Pe timp de război au loc acțiuni, bombardamente fără discernământ. Se încalcă drepturile omului. Ne îngrijorează disprețul față de omenire deoarece se afișează un dispreț total față de civili, care sunt considerați victime colaterale în timp ce militarii sunt considerați resurse umane. Milioane de oameni sunt obligați să fugă din calea războiului, milioane de oameni sunt dați dispăruți.

Un al treilea război mondial ar fi probabil cel mai periculos conflict armat pe care l-a văzut vreodată lumea. Cu nouă state care dețin arme nucleare – SUA, Marea Britanie, Rusia, Franța, China, Israel, India, Pakistan și Coreea de Nord – națiunile lumii nu au fost niciodată mai bine echipate pentru conflicte.

https://hotnews.ro/ce-tari-ar-fi-mai-sigure-n-cazul-unui-al-treilea-razboi-mondial-911935

Sumele investite în războaie sunt uriașe, constând în echipamente militare, logistică, personal militar, întreținerea bazelor și a infrastructurii de război. Costurile finale includ nu doar banii cheltuiți pentru arme, echipamente și transport, ci și pentru reabilitarea veteranilor și pentru reconstrucția teritoriilor ocupate sau bombardate. De asemenea, companiile private, cum ar fi contractanții militari, primesc fonduri semnificative din aceste conflicte.

Spre exemplu, războiul din Irak (2003-2011) a costat SUA peste 2 trilioane de dolari. De asemenea, conflictele din Afganistan au depășit 1 trilion de dolari.

Consecințele generate de bombardamente:

 

1. Vietnam (1955-1975):

Victime:          Estimări indică între 1-3 milioane de vietnamezi uciși, inclusiv soldați și civili, iar sute de mii au fost răniți sau dispăruți.

Distrugeri:     Bombardamentele americane au distrus infrastructura Vietnamului, iar substanțele chimice (precum Agent Orange) au avut efecte devastatoare asupra sănătății populației și mediului.

 

2. Irak (1991, 2003-2011):

Victime:          Aproximativ 150.000-200.000 de civili irakieni au murit în conflictul din 2003, iar peste 4.500 de soldați americani au pierit. Mii de alți soldați au fost răniți grav sau au suferit traume psihologice.

Distrugeri:     Bombardamentele au distrus infrastructura civilă (spitale, școli, drumuri), iar economia Irakului a fost devastată.

Afganistan (2001-2021):

Victime: Estimările arată că peste 71.000 de civili afgani au murit, iar alte mii de soldați din ambele tabere au fost răniți sau uciși.

Distrugeri: Distrugerea infrastructurii afgane a lăsat țara într-o criză umanitară profundă, cu milioane de oameni strămutați și dependenți de ajutoare internaționale.

Iugoslavia (1999):

Victime: În jur de 500 civili au fost uciși de bombardamentele NATO, iar numărul total al victimelor din timpul războiului depășește 10.000.

Distrugeri:     Infrastructura industrială și militară a Iugoslaviei a fost grav avariată, afectând grav economia.

 

Pierderile Umane și Materiale în Cele Două Războaie Mondiale

 

Primul Război Mondial (1914-1918)

 

Decese:           Aproximativ 20 de milioane de oameni, inclusiv 9-11 milioane de militari și 7-10 milioane de civili.

Răniți:            Aproximativ 21 de milioane de oameni.

Orfani:           Numărul exact este greu de determinat, dar se estimează că milioane de copii și-au pierdut părinții.

Pierderi materiale:

Economiile țărilor beligerante au suferit pierderi uriașe, iar infrastructura în multe regiuni a fost grav afectată. Costul total al războiului a fost estimat la aproximativ 208 miliarde de dolari (valoarea anului 1919).

 

Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

 

Decese:           Aproximativ 70-85 de milioane de oameni, incluzând:

Militari:          Aproximativ 21-25 de milioane.

Civili:              Aproximativ 50-55 de milioane.

Mortalitate indirectă:

Aproximativ 19-28 de milioane, incluzând foamete și boli.

Dispariții:       Milioane de oameni au fost raportați dispăruți, fără posibilitatea de a fiidentificați sau confirmați ca decedați.

Mutilați:         Milioane de militari și civili au fost răniți grav, mulți suferind amputări saualte invalidități permanente.

Orfani:           Aproximativ 13 milioane de copii au fost orfaniți.

 

Pierderi materiale:

Pierderile materiale au fost colosale, incluzând distrugerea masivă ainfrastructurii și orașelor. Costul total al războiului a fost estimat la aproximativ 1.6 trilioane de dolari (valoarea anului 1945).

Atacurile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki

 

Atacurile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki din august 1945 au marcat prima și singura utilizare a armelor nucleare în război. Acestea au avut loc în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial și au avut consecințe devastatoare.

Hiroshima:     Pe 6 august 1945, un bombardier american B-29, denumit Enola Gay, a lansat prima bombă atomică (“Little Boy”) asupra orașului Hiroshima, un important centru militar japonez. Bomba avea o putere echivalentă cu 15.000 de tone de TNT și a explodat la aproximativ 600 de metri deasupra orașului. În doar câteva secunde, o mare parte a orașului a fost distrusă, iar aproximativ 70.000-80.000 de oameni au murit imediat. Alte zeci de mii au murit ulterior din cauza rănilor și a efectelor radiațiilor.

Nagasaki:

Pe 9 august 1945, o a doua bombă nucleară (“Fat Man”), cu o putere mai mare (21.000 de tone de TNT), a fost lansată asupra orașului Nagasaki. Aceasta a ucis aproximativ 40.000 de oameni pe loc, iar până la sfârșitul anului, numărul total al morților a ajuns la aproximativ 70.000 din cauza efectelor radiațiilor.

Consecințele atacului:

Imediate:        Pierderile de vieți omenești au fost uriașe, cu aproximativ 140.000 de morți la

Hiroshima și 70.000 la Nagasaki până la sfârșitul anului 1945. Mii de supraviețuitori au suferit de arsuri severe, boli provocate de radiații și cancer.

Sănătatea pe termen lung:

Radiațiile au avut efecte devastatoare asupra sănătății celor expuși, cu cazuri crescute de cancer, leucemie și alte afecțiuni legate de radiații, afectând inclusiv generațiile următoare.

Consecințe politice:

Bombardamentele au grăbit sfârșitul războiului. Pe 15 august 1945, Japonia s-a predat necondiționat, iar al Doilea Război Mondial s-a încheiat oficial pe 2 septembrie 1945.

Impact moral și etic:

Utilizarea bombelor nucleare a stârnit dezbateri ample despre etica folosirii unor astfel de arme devastatoare, discuții care continuă și în prezent.

 

Cursa nucleară:

Atacurile au marcat începutul cursei înarmărilor nucleare, pe măsură ce alte țări au

început să dezvolte propriile arsenale nucleare, în special în timpul Războiului Rece.

Aceste atacuri rămân printre cele mai discutate și controversate evenimente din istoria militară mondială, datorită magnitudinii distrugerilor și suferinței pe care le-au provocat.

Conflictele au avut efecte devastatoare asupra populațiilor, atât prin violența directă (bombardamente, lupte), cât și indirect, prin boli, foamete, și dezrădăcinarea comunităților. Majoritatea victimelor sunt civili, care suferă atât din cauza atacurilor directe, cât și din lipsa accesului la hrană, apă, și servicii medicale.

De ce mereu războaie?

Interesele economice și geopolitice sunt adesea factorii principali pentru care războaiele continuă să aibă loc:

Controlul resurselor:

Multe conflicte au la bază controlul resurselor naturale, cum ar fi petrolul (Irak, Siria), minerale prețioase (Africa) sau terenuri agricole.

Influența geopolitică:

Marile puteri (SUA, Rusia, China) se implică în războaie pentru a-și extinde sau proteja influența în anumite regiuni.

Industria de armament:

Producția și vânzarea de arme este o industrie profitabilă. Contractele militare aduc miliarde de dolari marilor companii de armament, care au un interes financiar direct în menținerea conflictelor.

 

Consecințele războaielor

Costuri umane:

Sute de mii de vieți pierdute, soldați invalizi, copii orfani și civili traumatizați.

Impact economic:

Țările bombardate suferă pierderi economice masive. Infrastructura este distrusă, iar reconstrucția durează ani sau decenii.

Crize umanitare:

Milioane de refugiați, foamete, lipsa accesului la educație și asistență medicală în zonele de conflict.

În concluzie

Războaiele aduc beneficii economice și strategice doar unei mici părți a celor implicați (companii de armament, state cu interese geopolitice), dar costurile umane și materiale sunt uriașe pentru întreaga planetă. Pierderile, suferința și distrugerile cauzate de aceste conflicte sunt incomensurabile, iar instaurarea unei păci durabile ar trebui să fie prioritatea globală.

 

Declanșarea unui al Treilea Război Mondial

 

în special unul nuclear, ar avea consecințe devastatoare la o scară fără precedent. Impactul ar include pierderi masive de vieți omenești, distrugeri materiale imense, colapsul infrastructurii globale și efecte pe termen lung asupra mediului și economiei globale. Iată câteva dintre consecințele posibile:

 

1. Pierderi umane masive

Un conflict nuclear ar provoca milioane de victime într-un timp foarte scurt. Majoritatea populațiilor urbane din zonele țintite ar fi afectate direct de exploziile nucleare și de radiațiile ulterioare. Efectele ar fi mult mai devastatoare decât în orice război anterior, având în vedere puterea armelor nucleare moderne.

 

2. Distrugerea infrastructurii globale

Orașele mari, centrele economice și infrastructura critică (fabrici, drumuri, centrale electrice) ar fi distruse în primele faze ale unui conflict nuclear. În mod special, rețelele de energie, comunicații și transport ar suferi avarii ireparabile, ducând la colapsul economic și oprirea activităților esențiale.

3. Impactul ecologic pe termen lung

Războiul nuclear ar declanșa fenomenul numit „iarnă nucleară”. Praful și fumul rezultate din exploziile nucleare ar putea bloca lumina solară, ducând la o scădere semnificativă a temperaturilor la nivel global, care ar perturba agriculturile și ecosistemele. Această „iarnă nucleară” ar cauza foamete la scară largă, întrucât producția de hrană ar fi grav afectată.

 

4. Radiații și efecte pe termen lung asupra sănătății

Radiațiile rezultate din exploziile nucleare ar avea un impact devastator asupra sănătății umane. Expunerea la radiații ar cauza boli mortale precum cancerul, mutații genetice și alte afecțiuni care s-ar transmite și generațiilor viitoare. Ar exista zone întregi care ar deveni nelocuibile timp de decenii sau chiar secole.

 

5. Colapsul economic și social global

Lipsa de resurse, distrugerea centrelor economice și haosul provocat de război ar duce la prăbușirea sistemelor economice globale. Statele ar deveni instabile, și ar fi posibilă apariția unui colaps social masiv, cu foamete, conflicte interne și migrații în masă ale supraviețuitorilor.

 

6. Dispariția ordinii internaționale

Al Treilea Război Mondial ar putea duce la prăbușirea organizațiilor internaționale și a acordurilor globale care au menținut pacea în ultimele decenii. Fără capacitatea de a gestiona cooperarea internațională, conflictele locale ar putea deveni mai frecvente, ceea ce ar putea amplifica instabilitatea.

 

7. Posibilitatea extincției umane

Dacă un conflict nuclear s-ar răspândi la scară globală și ar implica utilizarea pe scară largă a armelor de distrugere în masă, unele estimări sugerează că ar putea duce la extincția speciei umane. Lipsa resurselor, radiațiile și colapsul climatic ar face viața aproape imposibilă în anumite regiuni ale planetei.

 

Concluzie

Un al Treilea Război Mondial, în special unul nuclear, ar reprezenta o tragedie fără precedent pentru umanitate. În loc să ofere vreun câștig real, ar provoca pierderi enorme și ar pune în pericol însăși existența speciei umane.

 

După al Doilea Război Mondial, PACEA a devenit o preocupare prioritară pentru toate națiunile. Uniunea Europeană a demonstrat că pacea, prosperitatea și solidaritatea pot transforma conflictele în cooperare. Aceste valori, alături de libertate, sunt fundamentale pentru tinerii de azi și pentru viitorul nostru comun.

https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/principles-and-values/aims-and-values_ro

https://european-union.europa.eu/priorities-and-actions/actions-topic/humanitarian-aid-and-civil-protection_ro

 

ROMÂNIA

În intervalul 1968 – 1989 România a avut o perioadă de liniște, timp în care s-a înzestrat și modernizat, refăcându-se după cele două războaie mondiale printr-o industrializare puternică atât pe plan intern cât și internațional.

Dacă înainte de 1989 din punct de vedere economic România era un stat independent și suveran, dacă înainte de 1989 România nu depindea de nimeni: producea orice, de la ac până la avion, la ora actuală nu doar economia națională a României a fost pusă la pământ, ci întreaga Românie, fiind împovărată de datorii uriașe lipsite de justificare, obținute prin diverse împrumuturi de la băncile mondiale sau de la alte instituții expoliatoare.

Deși nu am fost bombardați, țara noastră arată ca și cum ar fi fost bombardată. Fabricile, uzinele, drumurile, clădiri importante au fost transformate în ruine. Orașele, inclusiv Bucureștiul arata ca un ghetou: pereți, garduri, vitrine mâzgălite.  Deși nu am fost invadați oficial, peste 10 milioane de români au părăsit țara. Deși nu am fost cuceriți militar, politicieni vremelnici aflați la guvernare se comportă ca și cum am fi sub ocupație străină, ascultând de ordine venite din afara țării. România este de multă vreme în faliment vizibil, deși nedeclarat.

Avem peste zece milioane de români plecați din țară, din cauza faptului că instituțiile statului român au încălcat și continuă să încalce art. 47 din Constituția revizuită în 2003. Cităm: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”.

Anul 1989 a găsit România pe profit și fără nici o datorie. Nu există nici o justificare pentru care o țară bogată ca a noastră sa aibă brusc așa de multe datorii externe.

In timp ce marea majoritate a populației trăiește cu un venit mediu de 500 euro/lună

guvernanții acumulează continuu datorii dar nu pentru ridicarea nivelului de trai și a calității vieții.

În acest moment avem datorii așa de mari de parcă am fi trecut prin 10 războaie și ele cresc într-un ritm amețitor de la an la an: pentru 2024 exista o planificare pentru achizitii de tehnica de lupta în valoare de 16 miliarde de lei (3 miliarde de euro), fiind posibilă însă și contractarea achizitiilor cu plata esalonata in anii urmatori de pana la 71 de miliarde de lei (14 miliarde de euro) conf. Ziarului Financiar.

Conducerea vremelnică a României a decis fără ca cetățenii să fie informați, fără ca în Parlament să se nască vreo dezbatere, să participe la Misiunea Militară de Asistență în sprijinul Ucrainei înființată de Consiliul de Afaceri Externe a UE pe 15 noiembrie 2022.

Cu ocazia summitului NATO 2024 de la Washington din 10 iulie 2024, președintele României Klaus Iohannis, a semnat în numele României tot fără consultarea parlamentului

 ”Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina” acord care echivalează cu o declarație de război deoarece acest acord de cooperare angajează poporul român să lupte alături de ucrainieni în războiul fratricid Rusia vs Ucraina.

Mandatul pe care poporul l-a dat parlamentarilor a fost dat pentru ca Parlamentul să ia decizii  în favoarea poporului. In momentul în care reprezentanții fiecărui popor își depășesc atribuțiile, poporul respectiv este îndreptățit să le retragă mandatul, atât individual cât și ca partide.

https://www.presidency.ro/ro/media/acord-privind-cooperarea-in-domeniul-securitatii-intre-romania-si-ucraina1720705732

precum și pe pagina Președintelui Ucrainei https://www.president.gov.ua/news/ugoda-pro-spivrobitnictvo-u-sferi-bezpeki-mizh-ukrayinoyu-ta-92117

Este recomandat ca fiecare cetățean care aparține unui stat membru al Uniunii Europene să verifice existența unui astfel de acord semnat de președintele țării sale și să facă toate demersurile pentru a-l anula. 

 

CONCLUZII

Având în vedere cele de mai sus, noi, cetățenii României tragem următoarele concluzii:

Aceasta e prima etapă a ceea ce se prefigurează a fi implicarea militară directă a multor țări europene sub forma unei Coaliții multinaționale. Tancurile, elicopterele, avioanele și toate celelalte utilaje de război, trimise acum nu sunt pentru militarii ucraineni, depășiți numeric de ruși, ci pentru militarii Coaliției multinaționale. Se poate spune că țările participante își trimit deja armamentul greu de care vor avea nevoie proprii militari când vor declanșa Războiul împotriva Rusiei alături de Ucraina.

Subliniem încă odată că poporul român n-a intrat în nici un conflict cu nimeni decât atunci când i-au fost atacate teritoriile sau populația.

Pentru a ”construi pacea” este nevoie de multă muncă și elemente specifice, chiar activități dedicate. Pacea nu este o destinație, pacea este chiar drumul către un prezent și un viitor stabil.

În 2012, UNIUNEA EUROPEANĂ a primit Premiul Nobel pentru Pace ca recompensă pentru susținerea unor cauze majore precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.

Fiți LIDERII MONDIALI al PĂCII!

Fiți VOCEA PĂCII!

NOI ROMÂNII VREM PACE, NU VREM RĂZBOI!

 

Cu stimă și speranțe,                                       Asociația Mișcarea pentru Pace din România

Președinte:                                                      Georgeta Mihail -Alexandrinna

Asociația Mișcarea pentru Pace                                                      

Bucharest, Romania

CIF 49430817 / 18.01.2024  Telefon: 0757333693  Email: info@miscareapentrupace.ro

First Bank SA,

CONT lei: RO23 PIRB 4202 7880 1500 1000

CONT euro: RO86 PIRB 4202 7880 1500 2000

Sucursala Unirea Brătianu  SWIFT: PIRBROBU

 

https://miscareapentrupace.ro/

https://www.petitieonline.com/apel_international_pentru_pace_in_europa_i_pe_planet#form

*