Trump s-a fript! Puterea iudaică îl invinge pe Donald Trump?

Caroline Gunderode
Incorect Politic
Decembrie 15, 2022

Trump s-a fript! Puterea iudaică îl invinge pe Donald Trump?

Există o ironie considerabilă în faptul că, atunci când președinte, Donald Trump s-a târât practic pentru a îndeplini licitațiile Israelului mai mult decât oricare dintre predecesorii săi. El a mutat Ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, a acceptat așezarea brutală israeliană și controlul Cisiordaniei palestiniene, a aprobat anexarea israeliană a Înălțimilor Golan siriene și a ignorat crimele de război repetate israeliene folosind armele furnizate de SUA. Cu toate acestea, pentru toate darurile lui Israelului, care nu au servit niciun interes real al SUA, el este în prezent crucificat de lobby-ul jidovesc/israelian din cauza unei cine idioate cu o pereche de presupuși antisemiți, dintre care unul a fost etichetat ca „negaționist al Holocaustului.”

Și reacția extremă a grupurilor jidovești la afrontul în sine posedă o anumită ironie, în măsura în care demonstrează cât de extraordinar de puternici sunt de fapt promotorii intereselor jidanești și israeliene, lucru pe care aceleași grupuri se străduiesc să-l nege cu fiecare ocazie, la fel cum neagă că ar fi avut. „dublă loialitate” față de Israel. Cert este că forța majoră va prevala și acum vom vedea distrugerea deliberată și metodică a campaniei prezidențiale propuse de Donald J. Trump pentru 2024 de către apologeții jidani americani și israelieni.

Trump fusese deja dus în magazia din spate pentru o biciuire bună, după ce a postat un comentariu pe rețeaua sa de socializare Truth pe 16 ^octombrie . El s-a lăudat că „Niciun președinte nu a făcut mai mult pentru Israel decât mine. În mod oarecum surprinzător, totuși, minunatii noștri evanghelici apreciază acest lucru mult mai mult decât oamenii de credință evreiască, în special cei care trăiesc în SUA… Evreii americani trebuie să se apropie și să aprecieze ceea ce au în Israel – înainte de a fi prea târziu. !”

Dar furia declanșată de oameni precum Jonathan Greenblatt de la Anti-Defamation League (ADL), care a etichetat comentariul din 16 octombrie ^drept „ insultant și dezgustător”, combinată cu atacurile asupra a trei celebrități negre, începe deja să producă respingere, în special din partea multor negri în mod normal apolitici care sunt supărați de viciozitatea răspunsului jidanilor de a nu lua prizonieri din cauza tensiunilor rasiale percepute. Alți observatori sunt, de asemenea, îngrijorați de modul în care grupurile și indivizii jidani exagerează semnificația unora dintre presupusele incidente antisemite (prin definiția lor) într-un efort egoist de a-și valida punctul de vedere că suferința evreiască este unică și nu poate fi comparată cu alte crime împotriva umanității.

De asemenea, pentru cei care aleg să apere dreptul la libertatea de exprimare conform Primului Amendament, este descurajator să observe cum este posibil să spui aproape orice, atâta timp cât nu jignește sensibilitatea jidovească. Au existat deja mișcări în Congres pentru a criminaliza critica jidanilor sau Israelului, făcând astfel de acțiuni în „crima motivată de ură”. Aceste sensibilități specific jidovești includ în mod absurd declararea pe oricine a fi antisemit care critică comportamentul Israelului, deoarece acesta distruge școli și împușcă un adolescent palestinian aproape în fiecare zi. Într-adevăr, mass-media din SUA a fost plină de povești despre creșterea antisemitismului care, împreună, celebrează victimizarea israeliană/jidovească, ignorând totodată crimele de război ale Ierusalimului și concentrându-se în schimb pe presupusele conspirații împotriva jidanilor. Cel mai disprețuitor dintre toate în ochii acelor protectori ai tuturor lucrurilor jidovești sunt puținii critici vizibili care au recunoscut că narațiunea standard a holocaustului, care a fost modelată cu înțelepciune și în mod deliberat de la cel de-al Doilea Război Mondial, este plină de inconsecvențe și erori în fapte demonstrabile. Așa-numiții „negaționiști ai holocaustului” sunt denigrați dincolo de toți ceilalți, deoarece atacă chiar acest ‘raison d’etre’ care constituie mitul „miraculos” al creaţiei Israelului.

Examinarea a ceea ce au făcut și spus Kanye West și Donald Trump sugerează că a existat o reacție excesivă considerabilă din partea lui Greenblattilor din această lume și a aliaților lor în mass-media și în guvern. Începând cu Kanye West, numit în prezent Ye, se constată că comentariile sale inițiale nu au fost deosebit de uimitoare, sugerând că jidanii dețin sau controlează și gestionează în mod direct industria divertismentului din Statele Unite, ceea ce este evident adevărat . Pe măsură ce criticile la adresa lui Ye, care crede că negrii sunt descendenți din vechii evrei, s-au intensificat, el a răspuns cu o oarecare căldură, în cele din urmă ieșind cu un tweet incoerent: „Death con 3  pe Jidani”(“go death con 3 ON JEWISH PEOPLE.”).

Comediantul Dave Chappelle a continuat controversa oferind un monolog usturator la „Saturday Night Live” despre „jidani” și numărul lor din industria divertismentului, spunând că „nu este o nebunie să crezi” că jidanii exercită o influență uriașă la Hollywood și mass-media. El a mai sugerat că Kanye a încălcat „regulile de percepție” de la Hollywood, spunând: „Dacă sunt negri, atunci este o bandă. Dacă sunt italieni, este o gloată. Dar dacă sunt jidovi, este o coincidență și nu ar trebui să vorbiți niciodată despre asta.”

Dacă Greenblatt l-ar fi ignorat pe Ye, este probabil că comentariile lui prost exprimate ar fi fost repede uitate, dar nu așa funcționează Greenblattii acestei lumi. Fiecare infracțiune împotriva narațiunii standard a victimizării jidanilor necesită război la scară largă. Rapoartele de la începutul săptămânii trecute sugerează că eforturile ADL și al altora de a convinge companiile asociate cu Ye să întrerupă toate legăturile cu el au avut succes, ceea ce înseamnă că el nu mai este miliardar și probabil că are o avere redusă la ceva în intervalul de 400 de milioane de dolari.

Au existat răspunsuri similare la recentul tweet al jucătorului de baschet Kyrie Irving, care susține așa-numita teorie israelită ebraică neagră pe care o împărtășește cu Ye, care afirmă că negrii sunt de fapt evrei, în timp ce comedianul de culoare Dave Chapelle care își bate joc de reacția excesivă ADL din Saturday Night Live este sub pistolul acelei organizații, care l-a acuzat că „popularizează” și „normalizează” antisemitismul. Kyrie Irving crede, de asemenea, că pământul este plat, a fost denunțat drept o „persoană cu care nu te poți asocia” de către proprietarul echipei sale și a fost suspendat de la opt meciuri fără plată de Brooklyn Nets, deși în mod caracteristic și-a oferit câteva scuze abjecte.

Toate acestea au dus la cina de la Mar-a-Lago cu Ye și cu un așa-zis supremasist alb Nick Fuentes. Nu este clar despre ce s-a discutat la cină, dar Ye afirmă că Trump a fost impresionat de Fuentes. După masă, când știrile despre aceasta au apărut în mass-media, a izbucnit o furtună de rahat. Trump a susținut atât că nu-l cunoaște pe Fuentes, cât și că a fost păcălit de Ye , că bărbatul a fost adus la masă ca oaspete al lui Ye. Acele afirmații, cel mai probabil minciuni, au fost atacate în întreaga mass-media și, de asemenea, de către suspecții obișnuiți precum Greenblatt, care a anunțat că „Normalizarea antisemitismului este aici”. În ziua următoare, senatorul Chuck Schumer, liderul majorității democrate și el însuși jidan care se crede „protector al Israelului în Senat” a mers la Senat pentru a denunța acțiunile lui Trump ca fiind „dezgustătoare și periculoase”, înainte de a le numi „rău pur”.

Republicani proeminenți precum Kevin McCarthy și Marco Rubio s-au adunat și ei, sugerând că Trump va găsi puțin sprijin chiar și printre acei politicieni pe care, în mod normal, i-ar considera favorabili realegerii sale. În special, Coaliția Republicană Jidovească s-a alăturat atacurilor, ceea ce înseamnă că banii din campanie nu vor fi transferați către Trump din acea sursă de obicei de încredere. Și chiar și fostul avocat al lui Trump și bărbatul pe care l-a numit ambasador în Israel, David Friedman, și-a condamnat vechiul șef și patron, spunând că „Chiar și o vizită socială a unui antisemit precum Kanye West și a ticăloșiei umane precum Nick Fuentes este inacceptabilă”. În mod ironic, Friedman, a cărui loialitate față de Statele Unite ar putea fi considerată îndoielnică, a fost un apologet persistent pentru Israel în timpul petrecut în acea țară, mai degrabă decât un promotor al intereselor SUA.

Trebuie să mărturisesc că nu auzisem niciodată de Nick Fuentes, așa că am verificat puțin afirmația că el ar fi „negaționist al holocaustului”. Fuentes este bine documentat făcând comentarii care reflectă antipatia lui destul de intensă pentru jidani, dar în ceea ce privește holocaustul, tot ce am putut să văd a fost un comentariu făcut de el, care ataca afirmația că șase milioane de jidani au murit în ceea ce au fost descrise drept lagăre ale morții, cu sugestia că a fost mai probabil cifra de 200.000 până la 300.000, o cifră realistă susținută de înregistrări oficiale și de altă natură. El a descris acele morți drept „prăjituri”, care sunt coapte în cuptor și care ar fi putut să fi înfuriat criticii mai mult decât comentariul despre cifre. În mod interesant, numărul de șase milioane este una dintre cele mai ridicole afirmații care fac parte din narațiunea holocaustului, deoarece pare să fi fost arbitrar ajuns la „acceptabil” și a existat un dezacord considerabil cu privire la fiabilitatea sa.

 

Deci, Fuentes, se pare, nu este un negaționist al holocaustului, mai degrabă pare a fi sceptic în ceea ce privește narațiunea standard, la fel ca și mine  și mulți alții care ne-am obosit să cercetăm documentul istoric verificabil. Dar asta nu înseamnă că oricine la putere va sta la coadă pentru a-și scuza comportamentul. Iar partenerul său de cină, Donald Trump, a depășit, evident, acel bun venit, croit după standardele nobililor protectori ai intereselor jidovești și israeliene. Nu vor veni banii mari de campanie, cei dispuși să-i susțină candidatura vor fi mult mai puțini, iar mass-media se va întoarce împotriva lui chiar mai mult decât a făcut-o în ultimii șase ani. Într-adevăr, o face deja. Există numeroase articole în mainstream în fiecare zi care spun din nou și din nou povestea cinei fatidice de la Mar-a-Lago. Trump a depășit în mod clar linia roșie notorie a problemelor jidovești. Singura întrebare rămasă este ce le va face oamenilor ca Greenblatt? Dacă va continua să bată cu ciocanul, ceea ce va face pentru că așa este conectat, s-ar putea întoarce foaia și vor începe americanii să se întrebe cum 2% din populație a obținut atâta putere? Ar fi o dezvoltare cu adevărat interesantă.

Philip M. Giraldi, Ph.D., este director executiv al Consiliului pentru Interesul Național, o fundație educațională deductibilă fiscal 501(c)3 (Numărul de identificare federală #52-1739023) care urmărește o politică externă a SUA mai bazată pe interese in estul Mijlociu. Site-ul web este councilforthenationalinterest.org, adresa este PO Box 2157, Purcellville VA 20134 și e-mailul este inform@cnionline.org .

Sursa:

https://www.unz.com/pgiraldi/trump-is-toast/