Incorect Politic O Publicație Dizidentă
Incorect Politic
Decembrie 10, 2023
Teroristul Alexandru Florian
Legaturile institutului Elie Wiesel cu Securitatea bolșevică
HOLOCAUSTIȘTII : NOMENCLATURIȘTI ȘI SECURIȘTI DE BINE
Din seria articolelor din sertar, am uitat cine mi l-a trimis.
Sorin Iulian, ofițer de Securitate, este (încă) membru al Colegiului de onoare al Institutului Wiesel, deși a decedat pe 23 martie 2013. Cum s-ar zice, este nemuritor !
El a fost „în problemă” încă din vremea lui Gheorghiu-Dej (cf. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-06-06/scandal-cu-securisti-in-comunitatea-evreiasca-din-romania.html).
Sorin a fost și cel care l-a susținut pe Al. Florian în calitate de catindat la conducerea FCER, tentativă nereușită care explică fricțiunile frecvente cu conducerea Comunității : „Directorul executiv al I.N.S.H.R., conf. dr. Alexandru Florian, a mulţumit fostului secretar general şi preşedinte interimar al Federaţiei, av. Iulian Sorin, pentru că l-a încurajat să candideze” (cf. http://www.jewishfed.ro/downloads/congres/buletin3.pdf, p. 3, col. 2).
Avem deci un institut pentru istoria și memoria holocaustului (în realitate un institut care se ocupă cu terorismul cultural și reeducarea societății) în care director este un activist comunist (Florian), șef de drept-și-de-fapt un alt activist, tot comunist (Ioanid), iar în Colegiul de onoare sunt membri șeful propagandei lui Ceaușescu (Iliescu) — și șef al taților lui Ioanid, cel-cu-știința-și-tehnica și, respectiv, Florian, cel cu marxism-stalinismul — și un securist-securist (Sorin).
Să tragem aer în piept și să recapitulăm : să zicem că IICCMER, instituția corespondentă, ar avea la butoane așa : un supervizor și un director care au fost membri ai Mișcării Legionare (sau ai NSDAP, dacă poftiți), iar între membrii Colegiului său de onoare un fost șef al propagandei regimului Antonescu-Sima (sau pe Goebbels însuși) și un fost membru al Poliției legionare (sau măcar al Siguranței antonesciene, ca să nu zicem chiar al SS).
Ei, cum arată aceste două-greutăți-două-măsuri ? Așa mă gândeam și eu…
Și ce facem noi, tovarășii, pentru a acoperi această înșelătorie ? Ne luptăm cu victimele comunismului, cu plăcuțele, statuile și denumirile de licee…
Sorin Iulian (născut Silberstein Iulius la 13 martie 1926), a devenit ofițer de Securitate, dar a fost apoi şi Secretar General al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
„Româno“-israelianul Teşu Solomovici în ziarul Ziua în 2005:
«Un responsabil din consiliul directorial al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania mi-a declarat ca Iulian Sorin e de neclintit pentru ca a concentrat in mainile sale intreaga putere administrativa si financiara a institutiei. Pur si simplu domneste prin teroare, nu mai e teroarea totalitarismului comunist, ci de o alta natura, aceea ca toata lumea din Comunitate depinde de Iulian Sorin, de hachitele sale, de lefurile pe care le imparte, de micile sau marile avantaje pe care le ofera apropiatilor…
Iulian Sorin afirma că lista candidaţilor [la conducerea federaţiei evreieşti – n. CDN] e deschisa. Benes Avital, fostul conducator al uneia dintre cele mai puternice banci israeliene, astazi presedintele Bancii Eurombank [primul nume în România al sucursalei băncii israeliene Leumi Le Bank la Bucureşti – nota CDN], a avut naivitatea sa creada in aceasta deschidere. A vrut sa candideze. Imi spunea ca situatia economico-administrativa a Comunitatii nu e buna. Cimitirele evreiesti nu sunt ingrijite, asistenta batranilor lasa de dorit, posibilitatile financiare nu sunt exploatate profitabil. Vom discuta poate altadata cum ar fi mai bine: un “presedinte-manager” sau un “presedinte-emblematic”? Cand a cerut sa consulte Statutul Comunitatii, Benes Avital a fost stupefiat sa afle ca nu exista asa ceva si, a renuntat bineinteles la ideea de a mai candida la presedintia Comunitatii.
O ultima rocada iritanta, efectuata de Sorin Iulian nu de mult, a fost instalarea sa ca presedinte ad-interim a Comunitatii, in timp ce alegerile au fost din nou amanate, pentru la toamna. De voie, de nevoie, cu trecutul securisto-comunist al lui Iulian Sorin poate ca s-au impacat unii, ceea ce i se reproseaza acum este totala lipsa de transparenta a politicii sale financiare. Conducerea unei comunitati, care administreaza averi si primeste ajutoare de la “Joint”-ul american si uneori si din alte surse evreiesti, trebuie sa fie dispusa sa raspunda la intrebari, sa fie transparenta. Altfel, incep sa colcaie banuielile si neincrederea. Un conducator al Federatiei mi-a spus ca nimeni nu cunoaste cuantumul salariilor unor varfuri ale Comunitatii si in primul rand cat si-a acordat siesi insusi noul presedinte ad-interim. Circula vorbe despre sume exorbitante.
Sorin l-a racolat prin forta pe Doinas
Pe culoarele Federatiei Comunitatilor Evreilor din strada Sf. Vineri se discuta despre aceasta stare anormala ca un fost colonel de Securitate, chiar daca e evreu, continua sa conduca destinele comunitatii evreiesti din Romania. “Pentru simpla prezumtie ca ar fi turnat-o pe Doina Cornea, scriitorul Eugen Uricaru a avut o reactie nobila si a demisionat de la presedintia Uniunii Scriitorilor”, mi-a spus un responsabil. “Iar acest fost colonel securist care l-a racolat, in inchisoare, pe delicatul poet Stefan Augustin Doinas, continua de 40 de ani sa ne stea pe cap.” [……..]
Din DSS in dreapta lui Moses Rosen
Se pune totusi intrebarea: cum a reusit Iulian Sorin sa activeze atata vreme, in varful vietii publice romanesti, chiar si dupa caderea lui Ceausescu? In genere, “curatirea” a fost generala. Pe fostii colonei ii gasesti astazi activi in afaceri, o minima stare de moralitate i-a silit sa renunte la posturi publice. Numai Iulian Sorin a continuat sa stea in lumina reflectoarelor publice, crezandu-se probabil imun datorita originii sale etnice. Nici biografia sa securista nu-l incrimina in mod deosebit. Dupa absolvirea scolii de ofiteri politici, Iulian Sorin lucreaza o perioada “pe teren” in structurile secrete ale Departamentului Securitatii Statului (DSS), urcand treapta cu treapta, si din grad in grad, ierarhia. Securitatea-mama a avut grija sa recompenseze ardoarea securista a lui Iulian Sorin si-l instaleaza comisar-politic la Clubul sportiv “Dinamo”, si apoi sef al Serviciului de Invatamant din Directia de Cadre a Ministerului de Interne. Cand politica de cadre nationala a Partidului a intrat in functiune, Iulian Sorin dezbraca uniforma securista, dar cineva are grija sa-l numeasca director la Ministerul Cultelor.
Multi ani a vegheat la linistea in sectorul institutiilor religioase ale tarii, pana ce tot cineva, stim noi cine, a decis sa-l implementeze in centrul nervos al vietii evreiesti, mana dreapta a rabinului-sef Moses Rosen. Cunostea rabinul trecutul securist al lui Iulian Sorin? Stia prea bine, dar mai stia si cine l-a trimis. Rabinul-sef era un tip genial in a se folosi de toate oportunitatile pentru binele comunitatii sale. Candva l-am intervievat dupa ce presa romana din Israel l-a acuzat ca ar fi si el colonel de securitate. Mi-a spus: “As fi colaborat si cu Diavolul daca mi-ar fi aprobat inca ceva sute de aprobari de plecare in Israel. Sa ma judece, cand voi ajunge acolo, Dumnezeu”! Rabinul-sef a colaborat mult si intens cu Iulian Sorin, mai ales in denigrarea si izolarea fostului sef-rabin al evreimii Alexandru Safran. Inca si astazi, Iulian Sorin continua sa cultive cultul gretos al personalitatii lui Moses Rosen, refuzand sa recunoasca statura exceptionala a lui Safran. Sa nu uitam ca acesta a trebuit sa fuga din tara in urma cabalei rabino-comuniste tesute de Moses Rosen. Sub conducerea academicianului Nicolae Cajal, fostul ofiter DSS a reusit sa puna mana pe toata administratia si birocratia financiara a Comunitatii.
“Securitatea si evreii” sub lupa Istoriei
L-am vizitat la Comunitate, nu-i cadea bine intentia mea de a scrie si despre Iulian Sorin-colonelul de securitate. I-am relatat intalnirea pe care am avut-o cu fostul general Mihai Caraman, unul din sefii serviciilor secrete in anii lui Ceausescu si, apoi, in anii post-revolutionari. Generalul m-a intrebat daca voi scrie adevarul, adica despre navala comunistilor evrei, imediat dupa 23 August 1944, in structurile Partidului si in organigramele serviciilor represive. In mod special m-a intrebat daca voi scrie si despre Iulian Sorin. Am scris, blajin. Am crezut in spusele lui Iulian Sorin ca vrea sa se retraga. Mi-am zis: “sa se retraga, in senectute, uitat pentru cele rele, laudat pentru cele bune pe care le-a facut.” Dar iata, nici in 2005 Iulian Sorin nu vrea sa plece acasa. Ca evreu consider ca acest evreu trebuie sa se retraga!»
Iulian Sorin în arhivele Securităţii:
„Sorin Iulian (nume real Silberstein Iulius), născut la 13 martie 1926; membru [in] Partidul Comunist Roman din 1945, când a intrat ca lucrător în Siguranţa Statului. Acesta mai era semnalat într-o notă, din 4 iunie 1973, că pe vremea când era comisar de poliţie, în 1947, „a participat la confiscarea aurului şi valutei numitului Pelide, omul de casă şi încredere al familiei Brătianu. Cu acest prilej şi-a însuşit o parte din aurul confiscat”. În continuarea notei se mai preciza că Sorin Iulian încă mai deţinea acest aur (Arhivele CNSAS, Fond Documentar Bucureşti, dosar nr. 11206, vol. 9, ff. 247, 250).
În cazul Departamentului Cultelor, în 1973, în postul de director-adjunct la Direcţia Relaţii culte era numit Sorin Iulian, care din 1945 lucra în serviciile de informaţii [în Siguranţă, preluat apoi în Securitate]… Presa mozaică o are în control directorul adjunct Iulian Sorin (evreu)…
Sorin Iulian… se ocupă personal şi favorizează activitatea cultului mozaic din RSR, prin aprobarea unui conţinut «prea sionist» al revistei evreieşti sau susţinerea unor candidaţi preferaţi şi de Mozes Rosen la conducerea comunităţilor evreieşti. Această atitudine a lui Sorin Iulian, potrivit verificărilor operate de Securitate, aduceau nemulţumirile unor
reprezentanţi ai altor culte recunoscute de statul român (Arhivele CNSAS, FD Bucureşti, dosar nr. 11206, vol. 9, ff. 248-249).“
după Caietele CNSAS Anul II, nr. 2(4)/2009, aflate la:
http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_4_2009.pdf
Mihai Viteazul și mercenarii – o nouă istorie Col. (r) Marin Neacsu […] Ce va face Statul Român legat de aceste aspecte? Va lăsa alogenii să își facă propriile legi, încălcând prevederile la care statul român este semnatar ?
https://www.art-emis.ro/jurnalistica/mihai-viteazul-si-mercenarii-o-noua-istorie